{"id":11302,"date":"2023-12-11T14:09:21","date_gmt":"2023-12-11T13:09:21","guid":{"rendered":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/?p=11302"},"modified":"2024-01-09T10:56:25","modified_gmt":"2024-01-09T09:56:25","slug":"literatura-polona-pentru-sarbatori-de-iarna","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/11\/literatura-polona-pentru-sarbatori-de-iarna\/","title":{"rendered":"Literatur\u0103 polon\u0103 pentru s\u0103rb\u0103torile de iarn\u0103"},"content":{"rendered":"\n

Olga Tokarczuk „C\u0103r\u0163ile lui Iacob” trad. Cristina Godun<\/em><\/strong><\/p>\n

Republica polonez\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea. Un stat multicultural \u015fi multietnic unde cre\u015ftinismul, iudaismul \u015fi islamul coexist\u0103.\u00a0C\u0103r\u0163ile lui Iacob<\/em> (2014) este \u00een acela\u015fi timp o istorie universal\u0103 a emancip\u0103rii sociale \u015fi religioase \u00een mijlocul unei lumi feudale, pline de diviziuni, inegalit\u0103\u0163i \u015fi prejudec\u0103\u0163i \u015fi o poveste despre incredibila rebeliune st\u00e2rnit\u0103 de Iacob Frank, un t\u00e2n\u0103r evreu chipe\u015f \u015fi carismatic ale c\u0103rui idei scindeaz\u0103 cur\u00e2nd comunitatea evreiasc\u0103. Pentru unii eretic, pentru al\u0163ii Mesia mult a\u015fteptat, Iacob Frank adun\u0103 \u00een jurul s\u0103u, datorit\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor lui, un cerc de discipoli devota\u0163i \u015fi schimb\u0103 cursul istoriei. Olga Tokarczuk surprinde cu mare aten\u0163ie la detalii realit\u0103\u0163ile epocii, arhitectura, hainele \u015fi obiceiurile, vizit\u00e2nd conace nobiliare, parohii catolice \u015fi case evreie\u015fti cufundate \u00een rug\u0103ciune \u015fi \u00een studiul unor scrieri ezoterice. Romanul a devenit un bestseller chiar din momentul apari\u0163iei.<\/p>\n

Wis\u0142awa Szymborska „Versiunea \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor<\/em>” trad. Passionaria Stoicescu \u0219i Constantin Geamba\u0219u<\/strong><\/p>\n

Un paradox fundamental al poeziilor Szymborsk\u0103i const\u0103 tocmai \u00een \u201esimplitatea\u201d expresiei poetice \u00een raport cu complexitatea problemelor abordate. Poezia este scoas\u0103 din straiele lucioase \u015fi bogat ornamentate, oprindu-se cu prec\u0103dere la cultivarea unui registru c\u00e2t mai natural din punct de vedere tehnic. Este o consecin\u0163\u0103 fireasc\u0103 a demersului artistic menit s\u0103 dezv\u0103luie tainele primordiale \u00eentr-un mod primar, care sacrific\u0103 ornamentalul \u015fi, p\u00e2n\u0103 la un punct, chiar muzicalitatea. Perspectiva cognitiv\u0103 impune forma poetic\u0103: adev\u0103rul crud \u015fi amar, realitatea confuz\u0103, dramatismul \u015fi relativitatea cunoa\u015fterii umane, toate acestea cer o poezie simpl\u0103, lipsit\u0103 de podoabe rafinate \u015fi de virtuozitate prozodic\u0103. [\u2026] Lirica szymborskian\u0103, aflat\u0103 sub semnul paradoxului \u015fi al r\u0103sturn\u0103rilor spectaculoase de cauzalitate, al impulsului ludic neistovit de a inventa universuri alternative, poate fi \u00eenscris\u0103 \u00een contextul postmodernist.<\/p>\n

Tina Oziewicz, Alekasndra Zaj\u0105c „Ce fac sentimentele c\u00e2nd nu le vede nimeni<\/em>” trad. Ioana Diaconu-Mure\u0219an<\/strong><\/p>\n

Ce fac sentimentele c\u00e2nd nu le vede nimeni? S\u0103 privim aceast\u0103 galerie de personaje simpatice (pref\u0103c\u00e2ndu-ne c\u0103 nu le vedem). Iat\u0103 ce vedem! Curiozitatea se ca\u021b\u0103r\u0103 \u00eentotdeauna c\u00e2t de sus poate. Bucuria \u021bop\u0103ie pe trambulin\u0103. Recuno\u0219tin\u021ba tricoteaz\u0103 un pulover (care \u00eenc\u0103lze\u0219te). Nesiguran\u021ba umbl\u0103 cu un lan\u021b gros de chei \u00een m\u00e2n\u0103, pentru toate cu\u0219tile pe care le construie\u0219te. Frica se ascunde \u00eentr-o cutie ruginit\u0103 de sub un dulap. Dragostea este electrician \u0219i ilumineaz\u0103 toat\u0103 \u00eenc\u0103perea\u2026<\/p>\n

Piotr Socha, Wojciech Grajkowski „Arborii<\/em>” trad. Ioana Diaconu-Mure\u0219an<\/strong><\/p>\n

Arborii sunt cele mai mari organisme vii de pe P\u0103m\u00e2nt. Uria\u0219i sau sub\u021biri, obi\u0219nui\u021bi sau bizari, arborii sunt parte nu doar din natur\u0103, ci \u0219i din istoria \u0219i cultura noastr\u0103. Ghidul nostru \u00een lumea arborilor este din nou Piotr Socha<\/strong><\/a>, un maestru al caricaturii poloneze \u0219i autorul enciclopediei\u00a0Albinele<\/strong><\/a>.<\/p>\n

Piotr Socha<\/strong><\/a>\u00a0(n. 1966) a absolvit Academia de Arte Frumoase \u0219i Design din Var\u0219ovia. Este grafic designer, ilustrator de carte \u0219i totodat\u0103 unul dintre cei mai cunoscu\u021bi caricaturi\u0219ti polonezi. A crescut printre albine, fiind fiu de apicultor.\u00a0Wojciech Grajkowski\u00a0<\/b>(n. 1980) este doctor \u00een biologie, autor de manuale \u0219colare \u0219i trainer de ateliere \u0219tiin\u021bifice pentru elevi \u0219i profesori.<\/p>\n

Boles\u0142aw Le\u015bmian „Aventurile lui Sinbad Marinarul<\/em>” trad. Constantin Geamba\u0219u<\/strong><\/p>\n

\u00cen toate cele \u0219apte aventuri transpar particularit\u0103\u021bi proprii poeziei. \u00cen primul r\u00e2nd, varietatea peisajului situat, de multe ori, la grani\u021ba dintre real \u0219i fantastic. \u00cen al doilea r\u00e2nd, prezen\u021ba visului \u00een structura fiec\u0103rei povestiri, c\u0103ci doar \u00een vis se pot petrece asemenea miracole. Datorit\u0103 visului \u0219i vis\u0103rii, Sindbad p\u0103trunde \u00eentr-o lume primordial\u0103, necunoscut\u0103, fabuloas\u0103, extinz\u00e2nd zona cunoa\u0219terii cu reprezent\u0103ri \u0219i entit\u0103\u021bi intuitive, create, ne\u00eent\u00e2lnite \u00een universul cotidian. Lumea ca poveste \u00ee\u0219i deschide larg por\u021bile spre un univers miraculos, tot mai \u00eendep\u0103rtat de percep\u021bia noastr\u0103 ra\u021bional\u0103 \u0219i concret\u0103. \u00cen al treilea r\u00e2nd, c\u00e2ntul constituie o component\u0103 permanent\u0103 \u00een alc\u0103tuirea materiei narative (vezi, \u00eendeosebi, l\u0103uta de aur a Urgelei, sunetele focului magic din palatul vr\u0103jitorului Barbel etc.).<\/p>\n

Olga Tokarczuk „Str\u0103veacul \u015fi alte vremi” trad. Cristina Godun<\/em><\/strong><\/p>\n

Str\u0103veacul \u015fi alte vremi<\/em>\u00a0este considerat\u0103 cea mai reu\u015fit\u0103 carte a scriitoarei poloneze. Olga Tokarczuk construie\u015fte o vast\u0103 alegorie despre for\u0163a distructiv\u0103 a timpului, povestind optzeci de ani din via\u0163a locuitorilor unui sat mitic. Sensul s\u0103u profund este reprezentat de modul \u00een care omul se poate plasa \u00een istorie pentru a se redescoperi. \u00cembin\u00eend realismul cu magicul, ignor\u00eend aspectele (post)moderne ale unei societ\u0103\u0163i, scriitoarea reu\u015fe\u015fte s\u0103 dea romanului s\u0103u o dimensiune universal\u0103. Suflul amplu al nara\u0163iunii aminte\u015fte uneori de paginile memorabile din\u00a0Un veac de singur\u0103tate<\/em>\u00a0al lui Gabriel Garc\u00eda M\u00e1rquez.<\/p>\n

Zbigniew Stawrowski „Solidaritataea”<\/em> trad. Ioana Diaconu-Mure\u0219an<\/strong><\/p>\n

Cartea profesorului de filozofie politic\u0103 Zbigniew Stawrowski vine \u00een completarea unei perspective istoriografice aproape unilaterale, propun\u00e2nd separarea \u201efenomenului Solidaritatea\u201d \u00een dou\u0103 etape, cea a primei Solidarit\u0103\u021bi, c\u00e2nd \u00een Polonia s-a creat o comuniune \u00een jurul unor valori asumate de mare parte a popula\u021biei, respectiv cea a acapar\u0103rii mi\u0219c\u0103rii de c\u0103tre \u201epoliticieni\u201d, precum Lech Wa\u0142\u0119sa, care a \u0219i devenit primul pre\u0219edinte democrat al statului polonez. De altfel, Stawrowski explic\u0103 \u00een cuv\u00e2ntul introductiv al edi\u021biei \u00een limba rom\u00e2n\u0103 demersul s\u0103u, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 \u00eenceputurile Solidarit\u0103\u021bii au fost analizate in extenso din perspective diverse, din sfera istoriei, sociologiei, psihologiei, dar foarte pu\u021bini cercet\u0103tori au acordat aten\u021bie interpret\u0103rii filozofice \u0219i religioase.<\/p>\n

Vasile Moga „Romantismul mesianic polonez. Antologie<\/em>„<\/strong><\/p>\n

Ideea acestei antologii s-a n\u0103scut din necesitatea de a g\u0103si o formul\u0103 de publicare \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a poemului \u00een proz\u0103\u00a0Anhelli\u00a0<\/em>de Juliusz S\u0142owacki, prea scurt pentru a fi editat separat, prea lung pentru a fi publicat \u00een paginile vreunei reviste, prea important pentru a fi l\u0103sat \u00een uitare. A\u0219a \u00eenc\u00e2t criteriul mesianismului s-a impus ca fiind suficient de solid pentru a justifica apari\u021bia unui volum \u00een care s\u0103 coexiste poezia, poemul \u00een proz\u0103, eseul etc. Nu mai r\u0103m\u00e2nea dec\u00e2t s\u0103 identific\u0103m textele care ar putea satisface ambele condi\u021bii amintite \u2013 noutatea pentru publicul rom\u00e2n \u0219i reprezentativitatea pentru tema aleas\u0103. Men\u021bion\u0103m c\u0103 \u00een momentul \u00een care, spre sf\u00e2r\u0219itul anului 2021, Seimul Polonez a decretat 2022 ca an al Romantismului, structura Antologiei era practic definitivat\u0103, chiar dac\u0103 nu aveam \u00eenc\u0103 un angajament ferm din partea unei edituri \u00een acest proiect.<\/p>\n

Szczepan Twardoch „Morfina<\/em>” trad. Cristina Godun<\/strong><\/p>\n

Cine este \u0219i cine se dovede\u0219te a fi Konstanty Willemann pe parcursul celor 500 de pagini ale romanului este greu de spus \u00een c\u00e2teva cuvinte, \u00eentruc\u00e2t \u00eentreaga lui identitate e definit\u0103 de stereotipurile na\u021bionale, sociale, etnice, culturale \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, personale. Prin intermediul personajului s\u0103u, Szczepan Twardoch ironizeaz\u0103 prototipul mitologiei na\u0163ionale, trufia \u015fi totodat\u0103 naivitatea polonezilor care continu\u0103\u00a0 s\u0103 perceap\u0103 via\u0163a \u00een acelea\u015fi coordonate perimate, dep\u0103\u015fite, ale tradi\u0163ionalei ideologii patriotice. \u00cen\u00a0Morfina<\/em>, martirologiul na\u0163ional este demascat continuu \u00een stil gombrowiczian, \u00eentruc\u00e2t este o form\u0103 lipsit\u0103 de con\u0163inut. \u00cen c\u0103utarea propriei identit\u0103\u0163i, a celei autentice, Konstanty Willemann este pus adeseori \u00een situa\u0163ia de a se confrunta cu limbajul emfatic al discursurilor patriotarde teatrale ale bravilor militan\u0163i pentru o Patrie liber\u0103.<\/p>\n

Olga Tokarczuk „Poart\u0103-\u0163i plugul peste oasele mor\u0163ilor” <\/em>trad. Cristina Godun<\/strong><\/p>\n

\u00centr-un c\u0103tun de la grani\u0163a Poloniei cu Cehia, unde tr\u0103iesc aproape izola\u0163i de lume un grup de localnici \u015fi c\u00ee\u0163iva proprietari ai unor case de vacan\u0163\u0103, au loc o serie de crime. Victimele se dovedesc a fi v\u00een\u0103tori pasiona\u0163i, iar dac\u0103 e s\u0103 ascult\u0103m opinia b\u0103tr\u00eenei doamne Duszejko, a c\u0103rei voce spune \u00eentreaga poveste, animalele s\u0103lbatice nu s\u00eent tocmai str\u0103ine de crime. \u00cens\u0103 doamna Duszejko, o ap\u0103r\u0103toare a animalelor, e ea \u00eens\u0103\u015fi un personaj ciudat: profesoar\u0103 de englez\u0103 pensionar\u0103, pasionat\u0103 de astrologie \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, de poezia lui William Blake, ale c\u0103rui versuri apocaliptice apar ca un laitmotiv \u00een \u00eentregul volum. Intriga poli\u0163ist\u0103 \u015fi atmosfera mistic\u0103 \u015fi misterioas\u0103 s\u00eent \u0163esute pe un decor contemporan familiar, cel al lumii postcomuniste din Europa de Est, o lume corupt\u0103, obsedat\u0103 de bani \u015fi de prestigiu social. Nu lipsit\u0103 de o doz\u0103 de umor \u015fi ironie insinuat\u0103 abil,\u00a0Poart\u0103-\u0163i plugul peste oasele mor\u0163ilor<\/em>\u00a0este un nou tur de for\u0163\u0103 al remarcabilei prozatoare poloneze.<\/p>\n

J\u00f3zef Mackiewicz „Vaticanul \u00een umbra stelei ro\u015fii<\/em>” trad.\u00a0Constantin Geamba\u0219u<\/strong><\/p>\n

Cartea exploreaz\u0103 rela\u021biile delicate dintre Vatican, \u00een timpul pontificatului Papei Paul al VI-lea, \u0219i regimurile comuniste din timpul R\u0103zboiului Rece. J\u00f3zef Mackiewicz examineaz\u0103 modul \u00een care Vaticanul a gestionat aceast\u0103 perioad\u0103 tensionat\u0103, oferind detalii despre rela\u021biile diplomatice cu Uniunea Sovietic\u0103, despre sprijinul moral \u0219i material oferit rezisten\u021bei anticomuniste, dar \u0219i privind strategiile utilizate de Statul Papal \u00een gestionarea rela\u021biilor cu \u021b\u0103rile comuniste, pentru a-\u0219i proteja interesele \u0219i credincio\u0219ii din aceste teritorii. Cartea mai abordeaz\u0103 \u0219i subiecte de actualitate pentru a doua jum\u0103tate a secolului XX, precum r\u0103zboiul din Vietnam, situa\u021bia \u021b\u0103rilor din America Latin\u0103, respectiv din Asia.<\/p>\n

Piotr Wilko\u0144, J\u00f3zef Wilko\u0144 „Leopantera<\/em>” trad. Dina Fr\u00eenculescu<\/strong><\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul leopard Bruno pleac\u0103 \u00een jungl\u0103: este prima lui zi de v\u00e2n\u0103toare! Dintre liane \u0219i copaci umbro\u0219i, \u00eel urm\u0103resc \u00eens\u0103 ochii str\u0103lucitori ai Lizei, pantera neagr\u0103.<\/p>\n

Ea iube\u0219te noaptea, el iube\u0219te ziua. Ea este \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103, el timid. Par foarte diferi\u021bi, dar pantera Liza \u0219i leopardul Bruno g\u0103sesc \u00een cele din urm\u0103 o modalitate de a r\u0103m\u00e2ne \u00eempreun\u0103. O prietenie pu\u021bin probabil\u0103 se transform\u0103 \u00eentr-o poveste simpl\u0103 \u0219i emo\u021bionant\u0103 de iubire.<\/p>\n

\u201eLeopantera\u201d este o poveste clasic\u0103, ap\u0103rut\u0103 \u00een urm\u0103 cu 25 de ani, \u0219i vine din spa\u021biul cultural polonez. Ilustra\u021biile sunt semnate de artistul polonez\u00a0Jozef Wilkon<\/a>, iar textul de fiul s\u0103u,\u00a0Piotr Wilkon<\/a>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Olga Tokarczuk „C\u0103r\u0163ile lui Iacob” trad. Cristina Godun Republica polonez\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea. Un stat multicultural \u015fi multietnic unde cre\u015ftinismul, iudaismul \u015fi islamul coexist\u0103.\u00a0C\u0103r\u0163ile lui Iacob (2014) este \u00een acela\u015fi timp o istorie universal\u0103 a emancip\u0103rii sociale \u015fi religioase \u00een mijlocul unei lumi feudale, pline de diviziuni, inegalit\u0103\u0163i \u015fi prejudec\u0103\u0163i […]<\/p>\n","protected":false},"author":44,"featured_media":11303,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[100],"tags":[],"class_list":["post-11302","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiri-ro"],"yoast_head":"\nLiteratur\u0103 polon\u0103 pentru s\u0103rb\u0103torile de iarn\u0103 - Instytut Polski w Bukareszcie<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/11\/literatura-polona-pentru-sarbatori-de-iarna\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"pl_PL\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Literatur\u0103 polon\u0103 pentru s\u0103rb\u0103torile de iarn\u0103 - Instytut Polski w Bukareszcie\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Olga Tokarczuk „C\u0103r\u0163ile lui Iacob” trad. Cristina Godun Republica polonez\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea. Un stat multicultural \u015fi multietnic unde cre\u015ftinismul, iudaismul \u015fi islamul coexist\u0103.\u00a0C\u0103r\u0163ile lui Iacob (2014) este \u00een acela\u015fi timp o istorie universal\u0103 a emancip\u0103rii sociale \u015fi religioase \u00een mijlocul unei lumi feudale, pline de diviziuni, inegalit\u0103\u0163i \u015fi prejudec\u0103\u0163i […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/11\/literatura-polona-pentru-sarbatori-de-iarna\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Instytut Polski w Bukareszcie\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2023-12-11T13:09:21+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2024-01-09T09:56:25+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-78-1024x576.png\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"1024\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"576\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/png\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"zalaszewskak\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Napisane przez\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"zalaszewskak\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Szacowany czas czytania\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"9 minut\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"event\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/11\/literatura-polona-pentru-sarbatori-de-iarna\/\",\"url\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/11\/literatura-polona-pentru-sarbatori-de-iarna\/\",\"name\":\"Literatur\u0103 polon\u0103 pentru s\u0103rb\u0103torile de iarn\u0103\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/11\/literatura-polona-pentru-sarbatori-de-iarna\/#primaryimage\"},\"image\":[\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-78.png\",\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-78-300x169.png\",\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-78-1024x576.png\",\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-78.png\"],\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-78.png\",\"datePublished\":\"2023-12-11T13:09:21+02:00\",\"dateModified\":\"2024-01-09T09:56:25+02:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/cbf38f4ffa10f919673d0e5f3ee6677d\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/11\/literatura-polona-pentru-sarbatori-de-iarna\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"pl-PL\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/11\/literatura-polona-pentru-sarbatori-de-iarna\/\"]}],\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"startDate\":\"2023-12-11\",\"endDate\":\"2023-12-31\",\"eventStatus\":\"EventScheduled\",\"eventAttendanceMode\":\"OfflineEventAttendanceMode\",\"location\":{\"@type\":\"place\",\"name\":\"\",\"address\":\"\",\"geo\":{\"@type\":\"GeoCoordinates\",\"latitude\":\"\",\"longitude\":\"\"}},\"description\":\"Olga Tokarczuk \\\"C\u0103r\u0163ile lui Iacob\\\" trad. Cristina Godun\\nRepublica polonez\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea. Un stat multicultural \u015fi multietnic unde cre\u015ftinismul, iudaismul \u015fi islamul coexist\u0103.\u00a0C\u0103r\u0163ile lui Iacob (2014) este \u00een acela\u015fi timp o istorie universal\u0103 a emancip\u0103rii sociale \u015fi religioase \u00een mijlocul unei lumi feudale, pline de diviziuni, inegalit\u0103\u0163i \u015fi prejudec\u0103\u0163i \u015fi o poveste despre incredibila rebeliune st\u00e2rnit\u0103 de Iacob Frank, un t\u00e2n\u0103r evreu chipe\u015f \u015fi carismatic ale c\u0103rui idei scindeaz\u0103 cur\u00e2nd comunitatea evreiasc\u0103. Pentru unii eretic, pentru al\u0163ii Mesia mult a\u015fteptat, Iacob Frank adun\u0103 \u00een jurul s\u0103u, datorit\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor lui, un cerc de discipoli devota\u0163i \u015fi schimb\u0103 cursul istoriei. Olga Tokarczuk surprinde cu mare aten\u0163ie la detalii realit\u0103\u0163ile epocii, arhitectura, hainele \u015fi obiceiurile, vizit\u00e2nd conace nobiliare, parohii catolice \u015fi case evreie\u015fti cufundate \u00een rug\u0103ciune \u015fi \u00een studiul unor scrieri ezoterice. Romanul a devenit un bestseller chiar din momentul apari\u0163iei.\\nWis\u0142awa Szymborska \\\"Versiunea \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor\\\" trad. Passionaria Stoicescu \u0219i Constantin Geamba\u0219u\\nUn paradox fundamental al poeziilor Szymborsk\u0103i const\u0103 tocmai \u00een \u201esimplitatea\u201d expresiei poetice \u00een raport cu complexitatea problemelor abordate. Poezia este scoas\u0103 din straiele lucioase \u015fi bogat ornamentate, oprindu-se cu prec\u0103dere la cultivarea unui registru c\u00e2t mai natural din punct de vedere tehnic. Este o consecin\u0163\u0103 fireasc\u0103 a demersului artistic menit s\u0103 dezv\u0103luie tainele primordiale \u00eentr-un mod primar, care sacrific\u0103 ornamentalul \u015fi, p\u00e2n\u0103 la un punct, chiar muzicalitatea. Perspectiva cognitiv\u0103 impune forma poetic\u0103: adev\u0103rul crud \u015fi amar, realitatea confuz\u0103, dramatismul \u015fi relativitatea cunoa\u015fterii umane, toate acestea cer o poezie simpl\u0103, lipsit\u0103 de podoabe rafinate \u015fi de virtuozitate prozodic\u0103. [\u2026] Lirica szymborskian\u0103, aflat\u0103 sub semnul paradoxului \u015fi al r\u0103sturn\u0103rilor spectaculoase de cauzalitate, al impulsului ludic neistovit de a inventa universuri alternative, poate fi \u00eenscris\u0103 \u00een contextul postmodernist.\\nTina Oziewicz, Alekasndra Zaj\u0105c \\\"Ce fac sentimentele c\u00e2nd nu le vede nimeni\\\" trad. Ioana Diaconu-Mure\u0219an\\nCe fac sentimentele c\u00e2nd nu le vede nimeni? S\u0103 privim aceast\u0103 galerie de personaje simpatice (pref\u0103c\u00e2ndu-ne c\u0103 nu le vedem). Iat\u0103 ce vedem! Curiozitatea se ca\u021b\u0103r\u0103 \u00eentotdeauna c\u00e2t de sus poate. Bucuria \u021bop\u0103ie pe trambulin\u0103. Recuno\u0219tin\u021ba tricoteaz\u0103 un pulover (care \u00eenc\u0103lze\u0219te). Nesiguran\u021ba umbl\u0103 cu un lan\u021b gros de chei \u00een m\u00e2n\u0103, pentru toate cu\u0219tile pe care le construie\u0219te. Frica se ascunde \u00eentr-o cutie ruginit\u0103 de sub un dulap. Dragostea este electrician \u0219i ilumineaz\u0103 toat\u0103 \u00eenc\u0103perea\u2026\\nPiotr Socha, Wojciech Grajkowski \\\"Arborii\\\" trad. Ioana Diaconu-Mure\u0219an\\nArborii sunt cele mai mari organisme vii de pe P\u0103m\u00e2nt. Uria\u0219i sau sub\u021biri, obi\u0219nui\u021bi sau bizari, arborii sunt parte nu doar din natur\u0103, ci \u0219i din istoria \u0219i cultura noastr\u0103. Ghidul nostru \u00een lumea arborilor este din nou Piotr Socha, un maestru al caricaturii poloneze \u0219i autorul enciclopediei\u00a0Albinele.\\nPiotr Socha\u00a0(n. 1966) a absolvit Academia de Arte Frumoase \u0219i Design din Var\u0219ovia. Este grafic designer, ilustrator de carte \u0219i totodat\u0103 unul dintre cei mai cunoscu\u021bi caricaturi\u0219ti polonezi. A crescut printre albine, fiind fiu de apicultor.\u00a0Wojciech Grajkowski\u00a0(n. 1980) este doctor \u00een biologie, autor de manuale \u0219colare \u0219i trainer de ateliere \u0219tiin\u021bifice pentru elevi \u0219i profesori.\\nBoles\u0142aw Le\u015bmian \\\"Aventurile lui Sinbad Marinarul\\\" trad. Constantin Geamba\u0219u\\n\u00cen toate cele \u0219apte aventuri transpar particularit\u0103\u021bi proprii poeziei. \u00cen primul r\u00e2nd, varietatea peisajului situat, de multe ori, la grani\u021ba dintre real \u0219i fantastic. \u00cen al doilea r\u00e2nd, prezen\u021ba visului \u00een structura fiec\u0103rei povestiri, c\u0103ci doar \u00een vis se pot petrece asemenea miracole. Datorit\u0103 visului \u0219i vis\u0103rii, Sindbad p\u0103trunde \u00eentr-o lume primordial\u0103, necunoscut\u0103, fabuloas\u0103, extinz\u00e2nd zona cunoa\u0219terii cu reprezent\u0103ri \u0219i entit\u0103\u021bi intuitive, create, ne\u00eent\u00e2lnite \u00een universul cotidian. Lumea ca poveste \u00ee\u0219i deschide larg por\u021bile spre un univers miraculos, tot mai \u00eendep\u0103rtat de percep\u021bia noastr\u0103 ra\u021bional\u0103 \u0219i concret\u0103. \u00cen al treilea r\u00e2nd, c\u00e2ntul constituie o component\u0103 permanent\u0103 \u00een alc\u0103tuirea materiei narative (vezi, \u00eendeosebi, l\u0103uta de aur a Urgelei, sunetele focului magic din palatul vr\u0103jitorului Barbel etc.).\\nOlga Tokarczuk \\\"Str\u0103veacul \u015fi alte vremi\\\" trad. Cristina Godun\\nStr\u0103veacul \u015fi alte vremi\u00a0este considerat\u0103 cea mai reu\u015fit\u0103 carte a scriitoarei poloneze. Olga Tokarczuk construie\u015fte o vast\u0103 alegorie despre for\u0163a distructiv\u0103 a timpului, povestind optzeci de ani din via\u0163a locuitorilor unui sat mitic. Sensul s\u0103u profund este reprezentat de modul \u00een care omul se poate plasa \u00een istorie pentru a se redescoperi. \u00cembin\u00eend realismul cu magicul, ignor\u00eend aspectele (post)moderne ale unei societ\u0103\u0163i, scriitoarea reu\u015fe\u015fte s\u0103 dea romanului s\u0103u o dimensiune universal\u0103. Suflul amplu al nara\u0163iunii aminte\u015fte uneori de paginile memorabile din\u00a0Un veac de singur\u0103tate\u00a0al lui Gabriel Garc\u00eda M\u00e1rquez.\\nZbigniew Stawrowski \\\"Solidaritataea\\\" trad. Ioana Diaconu-Mure\u0219an\\nCartea profesorului de filozofie politic\u0103 Zbigniew Stawrowski vine \u00een completarea unei perspective istoriografice aproape unilaterale, propun\u00e2nd separarea \u201efenomenului Solidaritatea\u201d \u00een dou\u0103 etape, cea a primei Solidarit\u0103\u021bi, c\u00e2nd \u00een Polonia s-a creat o comuniune \u00een jurul unor valori asumate de mare parte a popula\u021biei, respectiv cea a acapar\u0103rii mi\u0219c\u0103rii de c\u0103tre \u201epoliticieni\u201d, precum Lech Wa\u0142\u0119sa, care a \u0219i devenit primul pre\u0219edinte democrat al statului polonez. De altfel, Stawrowski explic\u0103 \u00een cuv\u00e2ntul introductiv al edi\u021biei \u00een limba rom\u00e2n\u0103 demersul s\u0103u, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 \u00eenceputurile Solidarit\u0103\u021bii au fost analizate in extenso din perspective diverse, din sfera istoriei, sociologiei, psihologiei, dar foarte pu\u021bini cercet\u0103tori au acordat aten\u021bie interpret\u0103rii filozofice \u0219i religioase.\\nVasile Moga \\\"Romantismul mesianic polonez. Antologie\\\"\\nIdeea acestei antologii s-a n\u0103scut din necesitatea de a g\u0103si o formul\u0103 de publicare \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a poemului \u00een proz\u0103\u00a0Anhelli\u00a0de Juliusz S\u0142owacki, prea scurt pentru a fi editat separat, prea lung pentru a fi publicat \u00een paginile vreunei reviste, prea important pentru a fi l\u0103sat \u00een uitare. A\u0219a \u00eenc\u00e2t criteriul mesianismului s-a impus ca fiind suficient de solid pentru a justifica apari\u021bia unui volum \u00een care s\u0103 coexiste poezia, poemul \u00een proz\u0103, eseul etc. Nu mai r\u0103m\u00e2nea dec\u00e2t s\u0103 identific\u0103m textele care ar putea satisface ambele condi\u021bii amintite \u2013 noutatea pentru publicul rom\u00e2n \u0219i reprezentativitatea pentru tema aleas\u0103. Men\u021bion\u0103m c\u0103 \u00een momentul \u00een care, spre sf\u00e2r\u0219itul anului 2021, Seimul Polonez a decretat 2022 ca an al Romantismului, structura Antologiei era practic definitivat\u0103, chiar dac\u0103 nu aveam \u00eenc\u0103 un angajament ferm din partea unei edituri \u00een acest proiect.\\nSzczepan Twardoch \\\"Morfina\\\" trad. Cristina Godun\\nCine este \u0219i cine se dovede\u0219te a fi Konstanty Willemann pe parcursul celor 500 de pagini ale romanului este greu de spus \u00een c\u00e2teva cuvinte, \u00eentruc\u00e2t \u00eentreaga lui identitate e definit\u0103 de stereotipurile na\u021bionale, sociale, etnice, culturale \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, personale. Prin intermediul personajului s\u0103u, Szczepan Twardoch ironizeaz\u0103 prototipul mitologiei na\u0163ionale, trufia \u015fi totodat\u0103 naivitatea polonezilor care continu\u0103\u00a0 s\u0103 perceap\u0103 via\u0163a \u00een acelea\u015fi coordonate perimate, dep\u0103\u015fite, ale tradi\u0163ionalei ideologii patriotice. \u00cen\u00a0Morfina, martirologiul na\u0163ional este demascat continuu \u00een stil gombrowiczian, \u00eentruc\u00e2t este o form\u0103 lipsit\u0103 de con\u0163inut. \u00cen c\u0103utarea propriei identit\u0103\u0163i, a celei autentice, Konstanty Willemann este pus adeseori \u00een situa\u0163ia de a se confrunta cu limbajul emfatic al discursurilor patriotarde teatrale ale bravilor militan\u0163i pentru o Patrie liber\u0103.\\nOlga Tokarczuk \\\"Poart\u0103-\u0163i plugul peste oasele mor\u0163ilor\\\" trad. Cristina Godun\\n\u00centr-un c\u0103tun de la grani\u0163a Poloniei cu Cehia, unde tr\u0103iesc aproape izola\u0163i de lume un grup de localnici \u015fi c\u00ee\u0163iva proprietari ai unor case de vacan\u0163\u0103, au loc o serie de crime. Victimele se dovedesc a fi v\u00een\u0103tori pasiona\u0163i, iar dac\u0103 e s\u0103 ascult\u0103m opinia b\u0103tr\u00eenei doamne Duszejko, a c\u0103rei voce spune \u00eentreaga poveste, animalele s\u0103lbatice nu s\u00eent tocmai str\u0103ine de crime. \u00cens\u0103 doamna Duszejko, o ap\u0103r\u0103toare a animalelor, e ea \u00eens\u0103\u015fi un personaj ciudat: profesoar\u0103 de englez\u0103 pensionar\u0103, pasionat\u0103 de astrologie \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, de poezia lui William Blake, ale c\u0103rui versuri apocaliptice apar ca un laitmotiv \u00een \u00eentregul volum. Intriga poli\u0163ist\u0103 \u015fi atmosfera mistic\u0103 \u015fi misterioas\u0103 s\u00eent \u0163esute pe un decor contemporan familiar, cel al lumii postcomuniste din Europa de Est, o lume corupt\u0103, obsedat\u0103 de bani \u015fi de prestigiu social. Nu lipsit\u0103 de o doz\u0103 de umor \u015fi ironie insinuat\u0103 abil,\u00a0Poart\u0103-\u0163i plugul peste oasele mor\u0163ilor\u00a0este un nou tur de for\u0163\u0103 al remarcabilei prozatoare poloneze.\\nJ\u00f3zef Mackiewicz \\\"Vaticanul \u00een umbra stelei ro\u015fii\\\" trad.\u00a0Constantin Geamba\u0219u\\nCartea exploreaz\u0103 rela\u021biile delicate dintre Vatican, \u00een timpul pontificatului Papei Paul al VI-lea, \u0219i regimurile comuniste din timpul R\u0103zboiului Rece. J\u00f3zef Mackiewicz examineaz\u0103 modul \u00een care Vaticanul a gestionat aceast\u0103 perioad\u0103 tensionat\u0103, oferind detalii despre rela\u021biile diplomatice cu Uniunea Sovietic\u0103, despre sprijinul moral \u0219i material oferit rezisten\u021bei anticomuniste, dar \u0219i privind strategiile utilizate de Statul Papal \u00een gestionarea rela\u021biilor cu \u021b\u0103rile comuniste, pentru a-\u0219i proteja interesele \u0219i credincio\u0219ii din aceste teritorii. Cartea mai abordeaz\u0103 \u0219i subiecte de actualitate pentru a doua jum\u0103tate a secolului XX, precum r\u0103zboiul din Vietnam, situa\u021bia \u021b\u0103rilor din America Latin\u0103, respectiv din Asia.\\nPiotr Wilko\u0144, J\u00f3zef Wilko\u0144 \\\"Leopantera\\\" trad. Dina Fr\u00eenculescu\\nT\u00e2n\u0103rul leopard Bruno pleac\u0103 \u00een jungl\u0103: este prima lui zi de v\u00e2n\u0103toare! Dintre liane \u0219i copaci umbro\u0219i, \u00eel urm\u0103resc \u00eens\u0103 ochii str\u0103lucitori ai Lizei, pantera neagr\u0103.\\nEa iube\u0219te noaptea, el iube\u0219te ziua. Ea este \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103, el timid. Par foarte diferi\u021bi, dar pantera Liza \u0219i leopardul Bruno g\u0103sesc \u00een cele din urm\u0103 o modalitate de a r\u0103m\u00e2ne \u00eempreun\u0103. O prietenie pu\u021bin probabil\u0103 se transform\u0103 \u00eentr-o poveste simpl\u0103 \u0219i emo\u021bionant\u0103 de iubire.\\n\u201eLeopantera\u201d este o poveste clasic\u0103, ap\u0103rut\u0103 \u00een urm\u0103 cu 25 de ani, \u0219i vine din spa\u021biul cultural polonez. Ilustra\u021biile sunt semnate de artistul polonez\u00a0Jozef Wilkon, iar textul de fiul s\u0103u,\u00a0Piotr Wilkon.\"},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"pl-PL\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/11\/literatura-polona-pentru-sarbatori-de-iarna\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-78.png\",\"contentUrl\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-78.png\",\"width\":1920,\"height\":1080},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/11\/literatura-polona-pentru-sarbatori-de-iarna\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Literatur\u0103 polon\u0103 pentru s\u0103rb\u0103torile de iarn\u0103\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#website\",\"url\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/\",\"name\":\"Instytut Polski w Bukareszcie\",\"description\":\"Instytuty Polskie\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"pl-PL\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/cbf38f4ffa10f919673d0e5f3ee6677d\",\"name\":\"zalaszewskak\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"pl-PL\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/c2e847fb86e9b9e6a80aa771ff34772f?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/c2e847fb86e9b9e6a80aa771ff34772f?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"zalaszewskak\"},\"url\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/author\/zalaszewskak\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Literatur\u0103 polon\u0103 pentru s\u0103rb\u0103torile de iarn\u0103 - Instytut Polski w Bukareszcie","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/11\/literatura-polona-pentru-sarbatori-de-iarna\/","og_locale":"pl_PL","og_type":"article","og_title":"Literatur\u0103 polon\u0103 pentru s\u0103rb\u0103torile de iarn\u0103 - Instytut Polski w Bukareszcie","og_description":"Olga Tokarczuk „C\u0103r\u0163ile lui Iacob” trad. Cristina Godun Republica polonez\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea. Un stat multicultural \u015fi multietnic unde cre\u015ftinismul, iudaismul \u015fi islamul coexist\u0103.\u00a0C\u0103r\u0163ile lui Iacob (2014) este \u00een acela\u015fi timp o istorie universal\u0103 a emancip\u0103rii sociale \u015fi religioase \u00een mijlocul unei lumi feudale, pline de diviziuni, inegalit\u0103\u0163i \u015fi prejudec\u0103\u0163i […]","og_url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/11\/literatura-polona-pentru-sarbatori-de-iarna\/","og_site_name":"Instytut Polski w Bukareszcie","article_published_time":"2023-12-11T13:09:21+00:00","article_modified_time":"2024-01-09T09:56:25+00:00","og_image":[{"width":1024,"height":576,"url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-78-1024x576.png","type":"image\/png"}],"author":"zalaszewskak","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Napisane przez":"zalaszewskak","Szacowany czas czytania":"9 minut"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"event","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/11\/literatura-polona-pentru-sarbatori-de-iarna\/","url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/11\/literatura-polona-pentru-sarbatori-de-iarna\/","name":"Literatur\u0103 polon\u0103 pentru s\u0103rb\u0103torile de iarn\u0103","isPartOf":{"@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/11\/literatura-polona-pentru-sarbatori-de-iarna\/#primaryimage"},"image":["https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-78.png","https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-78-300x169.png","https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-78-1024x576.png","https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-78.png"],"thumbnailUrl":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-78.png","datePublished":"2023-12-11T13:09:21+02:00","dateModified":"2024-01-09T09:56:25+02:00","author":{"@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/cbf38f4ffa10f919673d0e5f3ee6677d"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/11\/literatura-polona-pentru-sarbatori-de-iarna\/#breadcrumb"},"inLanguage":"pl-PL","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/11\/literatura-polona-pentru-sarbatori-de-iarna\/"]}],"@context":"https:\/\/schema.org","startDate":"2023-12-11","endDate":"2023-12-31","eventStatus":"EventScheduled","eventAttendanceMode":"OfflineEventAttendanceMode","location":{"@type":"place","name":"","address":"","geo":{"@type":"GeoCoordinates","latitude":"","longitude":""}},"description":"Olga Tokarczuk \"C\u0103r\u0163ile lui Iacob\" trad. Cristina Godun\nRepublica polonez\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea. Un stat multicultural \u015fi multietnic unde cre\u015ftinismul, iudaismul \u015fi islamul coexist\u0103.\u00a0C\u0103r\u0163ile lui Iacob (2014) este \u00een acela\u015fi timp o istorie universal\u0103 a emancip\u0103rii sociale \u015fi religioase \u00een mijlocul unei lumi feudale, pline de diviziuni, inegalit\u0103\u0163i \u015fi prejudec\u0103\u0163i \u015fi o poveste despre incredibila rebeliune st\u00e2rnit\u0103 de Iacob Frank, un t\u00e2n\u0103r evreu chipe\u015f \u015fi carismatic ale c\u0103rui idei scindeaz\u0103 cur\u00e2nd comunitatea evreiasc\u0103. Pentru unii eretic, pentru al\u0163ii Mesia mult a\u015fteptat, Iacob Frank adun\u0103 \u00een jurul s\u0103u, datorit\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor lui, un cerc de discipoli devota\u0163i \u015fi schimb\u0103 cursul istoriei. Olga Tokarczuk surprinde cu mare aten\u0163ie la detalii realit\u0103\u0163ile epocii, arhitectura, hainele \u015fi obiceiurile, vizit\u00e2nd conace nobiliare, parohii catolice \u015fi case evreie\u015fti cufundate \u00een rug\u0103ciune \u015fi \u00een studiul unor scrieri ezoterice. Romanul a devenit un bestseller chiar din momentul apari\u0163iei.\nWis\u0142awa Szymborska \"Versiunea \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor\" trad. Passionaria Stoicescu \u0219i Constantin Geamba\u0219u\nUn paradox fundamental al poeziilor Szymborsk\u0103i const\u0103 tocmai \u00een \u201esimplitatea\u201d expresiei poetice \u00een raport cu complexitatea problemelor abordate. Poezia este scoas\u0103 din straiele lucioase \u015fi bogat ornamentate, oprindu-se cu prec\u0103dere la cultivarea unui registru c\u00e2t mai natural din punct de vedere tehnic. Este o consecin\u0163\u0103 fireasc\u0103 a demersului artistic menit s\u0103 dezv\u0103luie tainele primordiale \u00eentr-un mod primar, care sacrific\u0103 ornamentalul \u015fi, p\u00e2n\u0103 la un punct, chiar muzicalitatea. Perspectiva cognitiv\u0103 impune forma poetic\u0103: adev\u0103rul crud \u015fi amar, realitatea confuz\u0103, dramatismul \u015fi relativitatea cunoa\u015fterii umane, toate acestea cer o poezie simpl\u0103, lipsit\u0103 de podoabe rafinate \u015fi de virtuozitate prozodic\u0103. [\u2026] Lirica szymborskian\u0103, aflat\u0103 sub semnul paradoxului \u015fi al r\u0103sturn\u0103rilor spectaculoase de cauzalitate, al impulsului ludic neistovit de a inventa universuri alternative, poate fi \u00eenscris\u0103 \u00een contextul postmodernist.\nTina Oziewicz, Alekasndra Zaj\u0105c \"Ce fac sentimentele c\u00e2nd nu le vede nimeni\" trad. Ioana Diaconu-Mure\u0219an\nCe fac sentimentele c\u00e2nd nu le vede nimeni? S\u0103 privim aceast\u0103 galerie de personaje simpatice (pref\u0103c\u00e2ndu-ne c\u0103 nu le vedem). Iat\u0103 ce vedem! Curiozitatea se ca\u021b\u0103r\u0103 \u00eentotdeauna c\u00e2t de sus poate. Bucuria \u021bop\u0103ie pe trambulin\u0103. Recuno\u0219tin\u021ba tricoteaz\u0103 un pulover (care \u00eenc\u0103lze\u0219te). Nesiguran\u021ba umbl\u0103 cu un lan\u021b gros de chei \u00een m\u00e2n\u0103, pentru toate cu\u0219tile pe care le construie\u0219te. Frica se ascunde \u00eentr-o cutie ruginit\u0103 de sub un dulap. Dragostea este electrician \u0219i ilumineaz\u0103 toat\u0103 \u00eenc\u0103perea\u2026\nPiotr Socha, Wojciech Grajkowski \"Arborii\" trad. Ioana Diaconu-Mure\u0219an\nArborii sunt cele mai mari organisme vii de pe P\u0103m\u00e2nt. Uria\u0219i sau sub\u021biri, obi\u0219nui\u021bi sau bizari, arborii sunt parte nu doar din natur\u0103, ci \u0219i din istoria \u0219i cultura noastr\u0103. Ghidul nostru \u00een lumea arborilor este din nou Piotr Socha, un maestru al caricaturii poloneze \u0219i autorul enciclopediei\u00a0Albinele.\nPiotr Socha\u00a0(n. 1966) a absolvit Academia de Arte Frumoase \u0219i Design din Var\u0219ovia. Este grafic designer, ilustrator de carte \u0219i totodat\u0103 unul dintre cei mai cunoscu\u021bi caricaturi\u0219ti polonezi. A crescut printre albine, fiind fiu de apicultor.\u00a0Wojciech Grajkowski\u00a0(n. 1980) este doctor \u00een biologie, autor de manuale \u0219colare \u0219i trainer de ateliere \u0219tiin\u021bifice pentru elevi \u0219i profesori.\nBoles\u0142aw Le\u015bmian \"Aventurile lui Sinbad Marinarul\" trad. Constantin Geamba\u0219u\n\u00cen toate cele \u0219apte aventuri transpar particularit\u0103\u021bi proprii poeziei. \u00cen primul r\u00e2nd, varietatea peisajului situat, de multe ori, la grani\u021ba dintre real \u0219i fantastic. \u00cen al doilea r\u00e2nd, prezen\u021ba visului \u00een structura fiec\u0103rei povestiri, c\u0103ci doar \u00een vis se pot petrece asemenea miracole. Datorit\u0103 visului \u0219i vis\u0103rii, Sindbad p\u0103trunde \u00eentr-o lume primordial\u0103, necunoscut\u0103, fabuloas\u0103, extinz\u00e2nd zona cunoa\u0219terii cu reprezent\u0103ri \u0219i entit\u0103\u021bi intuitive, create, ne\u00eent\u00e2lnite \u00een universul cotidian. Lumea ca poveste \u00ee\u0219i deschide larg por\u021bile spre un univers miraculos, tot mai \u00eendep\u0103rtat de percep\u021bia noastr\u0103 ra\u021bional\u0103 \u0219i concret\u0103. \u00cen al treilea r\u00e2nd, c\u00e2ntul constituie o component\u0103 permanent\u0103 \u00een alc\u0103tuirea materiei narative (vezi, \u00eendeosebi, l\u0103uta de aur a Urgelei, sunetele focului magic din palatul vr\u0103jitorului Barbel etc.).\nOlga Tokarczuk \"Str\u0103veacul \u015fi alte vremi\" trad. Cristina Godun\nStr\u0103veacul \u015fi alte vremi\u00a0este considerat\u0103 cea mai reu\u015fit\u0103 carte a scriitoarei poloneze. Olga Tokarczuk construie\u015fte o vast\u0103 alegorie despre for\u0163a distructiv\u0103 a timpului, povestind optzeci de ani din via\u0163a locuitorilor unui sat mitic. Sensul s\u0103u profund este reprezentat de modul \u00een care omul se poate plasa \u00een istorie pentru a se redescoperi. \u00cembin\u00eend realismul cu magicul, ignor\u00eend aspectele (post)moderne ale unei societ\u0103\u0163i, scriitoarea reu\u015fe\u015fte s\u0103 dea romanului s\u0103u o dimensiune universal\u0103. Suflul amplu al nara\u0163iunii aminte\u015fte uneori de paginile memorabile din\u00a0Un veac de singur\u0103tate\u00a0al lui Gabriel Garc\u00eda M\u00e1rquez.\nZbigniew Stawrowski \"Solidaritataea\" trad. Ioana Diaconu-Mure\u0219an\nCartea profesorului de filozofie politic\u0103 Zbigniew Stawrowski vine \u00een completarea unei perspective istoriografice aproape unilaterale, propun\u00e2nd separarea \u201efenomenului Solidaritatea\u201d \u00een dou\u0103 etape, cea a primei Solidarit\u0103\u021bi, c\u00e2nd \u00een Polonia s-a creat o comuniune \u00een jurul unor valori asumate de mare parte a popula\u021biei, respectiv cea a acapar\u0103rii mi\u0219c\u0103rii de c\u0103tre \u201epoliticieni\u201d, precum Lech Wa\u0142\u0119sa, care a \u0219i devenit primul pre\u0219edinte democrat al statului polonez. De altfel, Stawrowski explic\u0103 \u00een cuv\u00e2ntul introductiv al edi\u021biei \u00een limba rom\u00e2n\u0103 demersul s\u0103u, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 \u00eenceputurile Solidarit\u0103\u021bii au fost analizate in extenso din perspective diverse, din sfera istoriei, sociologiei, psihologiei, dar foarte pu\u021bini cercet\u0103tori au acordat aten\u021bie interpret\u0103rii filozofice \u0219i religioase.\nVasile Moga \"Romantismul mesianic polonez. Antologie\"\nIdeea acestei antologii s-a n\u0103scut din necesitatea de a g\u0103si o formul\u0103 de publicare \u00een limba rom\u00e2n\u0103 a poemului \u00een proz\u0103\u00a0Anhelli\u00a0de Juliusz S\u0142owacki, prea scurt pentru a fi editat separat, prea lung pentru a fi publicat \u00een paginile vreunei reviste, prea important pentru a fi l\u0103sat \u00een uitare. A\u0219a \u00eenc\u00e2t criteriul mesianismului s-a impus ca fiind suficient de solid pentru a justifica apari\u021bia unui volum \u00een care s\u0103 coexiste poezia, poemul \u00een proz\u0103, eseul etc. Nu mai r\u0103m\u00e2nea dec\u00e2t s\u0103 identific\u0103m textele care ar putea satisface ambele condi\u021bii amintite \u2013 noutatea pentru publicul rom\u00e2n \u0219i reprezentativitatea pentru tema aleas\u0103. Men\u021bion\u0103m c\u0103 \u00een momentul \u00een care, spre sf\u00e2r\u0219itul anului 2021, Seimul Polonez a decretat 2022 ca an al Romantismului, structura Antologiei era practic definitivat\u0103, chiar dac\u0103 nu aveam \u00eenc\u0103 un angajament ferm din partea unei edituri \u00een acest proiect.\nSzczepan Twardoch \"Morfina\" trad. Cristina Godun\nCine este \u0219i cine se dovede\u0219te a fi Konstanty Willemann pe parcursul celor 500 de pagini ale romanului este greu de spus \u00een c\u00e2teva cuvinte, \u00eentruc\u00e2t \u00eentreaga lui identitate e definit\u0103 de stereotipurile na\u021bionale, sociale, etnice, culturale \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, personale. Prin intermediul personajului s\u0103u, Szczepan Twardoch ironizeaz\u0103 prototipul mitologiei na\u0163ionale, trufia \u015fi totodat\u0103 naivitatea polonezilor care continu\u0103\u00a0 s\u0103 perceap\u0103 via\u0163a \u00een acelea\u015fi coordonate perimate, dep\u0103\u015fite, ale tradi\u0163ionalei ideologii patriotice. \u00cen\u00a0Morfina, martirologiul na\u0163ional este demascat continuu \u00een stil gombrowiczian, \u00eentruc\u00e2t este o form\u0103 lipsit\u0103 de con\u0163inut. \u00cen c\u0103utarea propriei identit\u0103\u0163i, a celei autentice, Konstanty Willemann este pus adeseori \u00een situa\u0163ia de a se confrunta cu limbajul emfatic al discursurilor patriotarde teatrale ale bravilor militan\u0163i pentru o Patrie liber\u0103.\nOlga Tokarczuk \"Poart\u0103-\u0163i plugul peste oasele mor\u0163ilor\" trad. Cristina Godun\n\u00centr-un c\u0103tun de la grani\u0163a Poloniei cu Cehia, unde tr\u0103iesc aproape izola\u0163i de lume un grup de localnici \u015fi c\u00ee\u0163iva proprietari ai unor case de vacan\u0163\u0103, au loc o serie de crime. Victimele se dovedesc a fi v\u00een\u0103tori pasiona\u0163i, iar dac\u0103 e s\u0103 ascult\u0103m opinia b\u0103tr\u00eenei doamne Duszejko, a c\u0103rei voce spune \u00eentreaga poveste, animalele s\u0103lbatice nu s\u00eent tocmai str\u0103ine de crime. \u00cens\u0103 doamna Duszejko, o ap\u0103r\u0103toare a animalelor, e ea \u00eens\u0103\u015fi un personaj ciudat: profesoar\u0103 de englez\u0103 pensionar\u0103, pasionat\u0103 de astrologie \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, de poezia lui William Blake, ale c\u0103rui versuri apocaliptice apar ca un laitmotiv \u00een \u00eentregul volum. Intriga poli\u0163ist\u0103 \u015fi atmosfera mistic\u0103 \u015fi misterioas\u0103 s\u00eent \u0163esute pe un decor contemporan familiar, cel al lumii postcomuniste din Europa de Est, o lume corupt\u0103, obsedat\u0103 de bani \u015fi de prestigiu social. Nu lipsit\u0103 de o doz\u0103 de umor \u015fi ironie insinuat\u0103 abil,\u00a0Poart\u0103-\u0163i plugul peste oasele mor\u0163ilor\u00a0este un nou tur de for\u0163\u0103 al remarcabilei prozatoare poloneze.\nJ\u00f3zef Mackiewicz \"Vaticanul \u00een umbra stelei ro\u015fii\" trad.\u00a0Constantin Geamba\u0219u\nCartea exploreaz\u0103 rela\u021biile delicate dintre Vatican, \u00een timpul pontificatului Papei Paul al VI-lea, \u0219i regimurile comuniste din timpul R\u0103zboiului Rece. J\u00f3zef Mackiewicz examineaz\u0103 modul \u00een care Vaticanul a gestionat aceast\u0103 perioad\u0103 tensionat\u0103, oferind detalii despre rela\u021biile diplomatice cu Uniunea Sovietic\u0103, despre sprijinul moral \u0219i material oferit rezisten\u021bei anticomuniste, dar \u0219i privind strategiile utilizate de Statul Papal \u00een gestionarea rela\u021biilor cu \u021b\u0103rile comuniste, pentru a-\u0219i proteja interesele \u0219i credincio\u0219ii din aceste teritorii. Cartea mai abordeaz\u0103 \u0219i subiecte de actualitate pentru a doua jum\u0103tate a secolului XX, precum r\u0103zboiul din Vietnam, situa\u021bia \u021b\u0103rilor din America Latin\u0103, respectiv din Asia.\nPiotr Wilko\u0144, J\u00f3zef Wilko\u0144 \"Leopantera\" trad. Dina Fr\u00eenculescu\nT\u00e2n\u0103rul leopard Bruno pleac\u0103 \u00een jungl\u0103: este prima lui zi de v\u00e2n\u0103toare! Dintre liane \u0219i copaci umbro\u0219i, \u00eel urm\u0103resc \u00eens\u0103 ochii str\u0103lucitori ai Lizei, pantera neagr\u0103.\nEa iube\u0219te noaptea, el iube\u0219te ziua. Ea este \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103, el timid. Par foarte diferi\u021bi, dar pantera Liza \u0219i leopardul Bruno g\u0103sesc \u00een cele din urm\u0103 o modalitate de a r\u0103m\u00e2ne \u00eempreun\u0103. O prietenie pu\u021bin probabil\u0103 se transform\u0103 \u00eentr-o poveste simpl\u0103 \u0219i emo\u021bionant\u0103 de iubire.\n\u201eLeopantera\u201d este o poveste clasic\u0103, ap\u0103rut\u0103 \u00een urm\u0103 cu 25 de ani, \u0219i vine din spa\u021biul cultural polonez. Ilustra\u021biile sunt semnate de artistul polonez\u00a0Jozef Wilkon, iar textul de fiul s\u0103u,\u00a0Piotr Wilkon."},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"pl-PL","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/11\/literatura-polona-pentru-sarbatori-de-iarna\/#primaryimage","url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-78.png","contentUrl":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-78.png","width":1920,"height":1080},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/11\/literatura-polona-pentru-sarbatori-de-iarna\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Literatur\u0103 polon\u0103 pentru s\u0103rb\u0103torile de iarn\u0103"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#website","url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/","name":"Instytut Polski w Bukareszcie","description":"Instytuty Polskie","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"pl-PL"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/cbf38f4ffa10f919673d0e5f3ee6677d","name":"zalaszewskak","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"pl-PL","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/c2e847fb86e9b9e6a80aa771ff34772f?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/c2e847fb86e9b9e6a80aa771ff34772f?s=96&d=mm&r=g","caption":"zalaszewskak"},"url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/author\/zalaszewskak\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11302","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/users\/44"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11302"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11302\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11368,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11302\/revisions\/11368"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/media\/11303"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11302"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11302"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11302"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}