{"id":11325,"date":"2023-12-18T14:45:58","date_gmt":"2023-12-18T13:45:58","guid":{"rendered":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/?p=11325"},"modified":"2024-01-29T12:40:42","modified_gmt":"2024-01-29T11:40:42","slug":"carti-noi-in-mediateca-institutului-polonez-din-bucuresti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/18\/carti-noi-in-mediateca-institutului-polonez-din-bucuresti\/","title":{"rendered":"C\u0103r\u021bi noi \u00een Mediateca Institutului Polonez din Bucure\u0219ti"},"content":{"rendered":"\n\n\n\n\n\n\n

Olga Tokarczuk \u201e<\/strong>C\u0103r\u0163ile lui Iacob\u201d trad. <\/strong><\/em>Cristina Godun<\/strong><\/em><\/p>\n

Republica polonez\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea. Un stat multicultural \u015fi multietnic unde cre\u015ftinismul, iudaismul \u015fi islamul coexist\u0103.\u00a0C\u0103r\u0163ile lui Iacob<\/em>\u00a0(2014) este \u00een acela\u015fi timp o istorie universal\u0103 a emancip\u0103rii sociale \u015fi religioase \u00een mijlocul unei lumi feudale, pline de diviziuni, inegalit\u0103\u0163i \u015fi prejudec\u0103\u0163i \u015fi o poveste despre incredibila rebeliune st\u00e2rnit\u0103 de Iacob Frank, un t\u00e2n\u0103r evreu chipe\u015f \u015fi carismatic ale c\u0103rui idei scindeaz\u0103 cur\u00e2nd comunitatea evreiasc\u0103. Pentru unii eretic, pentru al\u0163ii Mesia mult a\u015fteptat, Iacob Frank adun\u0103 \u00een jurul s\u0103u, datorit\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor lui, un cerc de discipoli devota\u0163i \u015fi schimb\u0103 cursul istoriei. Olga Tokarczuk surprinde cu mare aten\u0163ie la detalii realit\u0103\u0163ile epocii, arhitectura, hainele \u015fi obiceiurile, vizit\u00e2nd conace nobiliare, parohii catolice \u015fi case evreie\u015fti cufundate \u00een rug\u0103ciune \u015fi \u00een studiul unor scrieri ezoterice. Romanul a devenit un bestseller chiar din momentul apari\u0163iei.<\/p>\n

Tina Oziewicz, Alekasndra Zaj\u0105c \u201e<\/strong>Ce fac sentimentele c\u00e2nd nu le vede nimeni<\/strong><\/em>\u201d trad. Ioana Diaconu-Mure\u0219an<\/strong><\/p>\n

Ce fac sentimentele c\u00e2nd nu le vede nimeni? S\u0103 privim aceast\u0103 galerie de personaje simpatice (pref\u0103c\u00e2ndu-ne c\u0103 nu le vedem). Iat\u0103 ce vedem! Curiozitatea se ca\u021b\u0103r\u0103 \u00eentotdeauna c\u00e2t de sus poate. Bucuria \u021bop\u0103ie pe trambulin\u0103. Recuno\u0219tin\u021ba tricoteaz\u0103 un pulover (care \u00eenc\u0103lze\u0219te). Nesiguran\u021ba umbl\u0103 cu un lan\u021b gros de chei \u00een m\u00e2n\u0103, pentru toate cu\u0219tile pe care le construie\u0219te. Frica se ascunde \u00eentr-o cutie ruginit\u0103 de sub un dulap. Dragostea este electrician \u0219i ilumineaz\u0103 toat\u0103 \u00eenc\u0103perea\u2026<\/p>\n

Zbigniew Stawrowski \u201e<\/strong>Solidaritataea\u201d<\/strong><\/em>\u00a0trad. Ioana Diaconu-Mure\u0219an<\/strong><\/p>\n

Cartea profesorului de filozofie politic\u0103 Zbigniew Stawrowski vine \u00een completarea unei perspective istoriografice aproape unilaterale, propun\u00e2nd separarea \u201efenomenului Solidaritatea\u201d \u00een dou\u0103 etape, cea a primei Solidarit\u0103\u021bi, c\u00e2nd \u00een Polonia s-a creat o comuniune \u00een jurul unor valori asumate de mare parte a popula\u021biei, respectiv cea a acapar\u0103rii mi\u0219c\u0103rii de c\u0103tre \u201epoliticieni\u201d, precum Lech Wa\u0142\u0119sa, care a \u0219i devenit primul pre\u0219edinte democrat al statului polonez. De altfel, Stawrowski explic\u0103 \u00een cuv\u00e2ntul introductiv al edi\u021biei \u00een limba rom\u00e2n\u0103 demersul s\u0103u, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 \u00eenceputurile Solidarit\u0103\u021bii au fost analizate in extenso din perspective diverse, din sfera istoriei, sociologiei, psihologiei, dar foarte pu\u021bini cercet\u0103tori au acordat aten\u021bie interpret\u0103rii filozofice \u0219i religioase.<\/p>\n

J\u00f3zef Mackiewicz \u201e<\/strong>Vaticanul \u00een umbra stelei ro\u015fii<\/strong><\/em>\u201d trad.\u00a0Constantin Geamba\u0219u<\/strong><\/p>\n

Cartea exploreaz\u0103 rela\u021biile delicate dintre Vatican, \u00een timpul pontificatului Papei Paul al VI-lea, \u0219i regimurile comuniste din timpul R\u0103zboiului Rece. J\u00f3zef Mackiewicz examineaz\u0103 modul \u00een care Vaticanul a gestionat aceast\u0103 perioad\u0103 tensionat\u0103, oferind detalii despre rela\u021biile diplomatice cu Uniunea Sovietic\u0103, despre sprijinul moral \u0219i material oferit rezisten\u021bei anticomuniste, dar \u0219i privind strategiile utilizate de Statul Papal \u00een gestionarea rela\u021biilor cu \u021b\u0103rile comuniste, pentru a-\u0219i proteja interesele \u0219i credincio\u0219ii din aceste teritorii. Cartea mai abordeaz\u0103 \u0219i subiecte de actualitate pentru a doua jum\u0103tate a secolului XX, precum r\u0103zboiul din Vietnam, situa\u021bia \u021b\u0103rilor din America Latin\u0103, respectiv din Asia.<\/p>\n

Piotr Wilko\u0144, J\u00f3zef Wilko\u0144 \u201e<\/strong>Leopantera<\/strong><\/em>\u201d trad. Dina Fr\u00eenculescu<\/strong><\/p>\n

T\u00e2n\u0103rul leopard Bruno pleac\u0103 \u00een jungl\u0103: este prima lui zi de v\u00e2n\u0103toare! Dintre liane \u0219i copaci umbro\u0219i, \u00eel urm\u0103resc \u00eens\u0103 ochii str\u0103lucitori ai Lizei, pantera neagr\u0103.<\/p>\n

Ea iube\u0219te noaptea, el iube\u0219te ziua. Ea este \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103, el timid. Par foarte diferi\u021bi, dar pantera Liza \u0219i leopardul Bruno g\u0103sesc \u00een cele din urm\u0103 o modalitate de a r\u0103m\u00e2ne \u00eempreun\u0103. O prietenie pu\u021bin probabil\u0103 se transform\u0103 \u00eentr-o poveste simpl\u0103 \u0219i emo\u021bionant\u0103 de iubire.<\/p>\n

\u201eLeopantera\u201d este o poveste clasic\u0103, ap\u0103rut\u0103 \u00een urm\u0103 cu 25 de ani, \u0219i vine din spa\u021biul cultural polonez. Ilustra\u021biile sunt semnate de artistul polonez\u00a0Jozef Wilkon<\/a>, iar textul de fiul s\u0103u,\u00a0Piotr Wilkon<\/a>.<\/p>\n

Emilia Dziubak \u201cUn an \u00een p\u0103dure. Carte de explorat\u201c<\/h4>\n

Salutare tuturor! Eu sunt ursul! Haide\u021bi cu mine \u00eentr-o lume minunat\u0103, unde v\u0103 ve\u021bi face o mul\u021bime de prieteni. \u00cen p\u0103dure tr\u0103iesc at\u00e2tea vie\u021buitoare: mistre\u021bi, lupi, cerbi, bursuci, fazani, furnici, vulpi, broa\u0219te, lilieci, albine, castori, iepuri, c\u0103prioare, chi\u021bcani, castori… Hm, pe ceilal\u021bi nici nu-i mai pomenesc, pentru c\u0103 simt pe la nas parfum de miere delicioas\u0103. Gata, trebuie s-o \u0219terg. Ne vedem \u00een p\u0103dure!
Face\u021bi mai \u00eent\u00e2i cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu animalele. Unde locuie\u0219te fiecare? Cine doarme ziua \u0219i cine doarme noaptea? Cine e prieten cu cine? Cu ce se hr\u0103nesc locuitorii p\u0103durii? Cum se preg\u0103tesc de iarn\u0103? Cine are cea mai bogat\u0103 c\u0103mar\u0103 \u0219i cine e cel mai mare n\u0103zdr\u0103van al p\u0103durii? C\u00e2t timp \u00ee\u0219i \u00eengrijesc animalele puii?
C\u0103uta\u021bi r\u0103spunsurile \u00een paginile acestei c\u0103r\u021bi neobi\u0219nuite. Ve\u021bi avea parte de o c\u0103l\u0103torie surprinz\u0103toare, care v\u0103 va ar\u0103ta la fiecare pagin\u0103, lun\u0103 dup\u0103 lun\u0103, cum se schimb\u0103 p\u0103durea \u0219i obiceiurile animalelor odat\u0103 cu schimbarea anotimpurilor.
Un an \u00een p\u0103dure stimuleaz\u0103 imagina\u021bia, dezvolt\u0103 curiozitatea, capacitatea de a g\u00e2ndi logic, de a c\u0103uta leg\u0103turi de cauzalitate, formeaz\u0103 deprinderea de a povesti \u0219i, mai ales, v\u0103 garanteaz\u0103 ore \u00eentregi de distrac\u021bie \u0219i de \u00eenc\u00e2ntare.<\/p>\n

Amy M. O\u2019Quinn \u201cMarie Curie pentru copii\u201d<\/h4>\n

\u00cen Polonia natal\u0103, micu\u021bei Mania, cum era alintat\u0103 Marie Curie de familie, \u00eei pl\u0103cea s\u0103 citeasc\u0103, s\u0103 \u00eenve\u021be \u0219i s\u0103 exploreze natura. Mai t\u00e2rziu avea s\u0103 devin\u0103 una dintre cele mai cunoscute savante\u00a0ale lumii.<\/p>\n

Descoperirile ei revolu\u021bionare au condus la crearea domeniului fizicii atomice, ea invent\u00e2nd termenul de radioactivitate.\u00a0A fost prima femeie care a c\u00e2\u0219tigat Premiul Nobel \u0219i prima\u00a0persoan\u0103 laureat\u0103 a acestuia \u00een dou\u0103 discipline \u0219tiin\u021bifice diferite \u2013 chimie \u0219i fizic\u0103.<\/p>\n

Incluz\u00e2nd numeroase fotografii de arhiv\u0103 \u0219i referin\u021be inedite, al\u0103turi de o bibliografie cuprinz\u0103toare \u0219i 21 de activit\u0103\u021bi \u0219i experimente practice menite s\u0103 pun\u0103 \u00een lumin\u0103 via\u021ba \u0219i opera lui Curie,\u00a0Marie Curie pentru copii<\/strong><\/em> reprezint\u0103 o resurs\u0103 indispensabil\u0103 pentru micu\u021bii cercet\u0103tori \u00een devenire. Scris\u0103 \u00eentr-un limbaj clar \u0219i accesibil, cartea exploreaz\u0103 \u00een am\u0103nunt contextul \u00een care prodigioasa cercet\u0103toare \u0219i-a derulat activitatea \u0219tiin\u021bific\u0103, furniz\u00e2nd nu doar o cronologie atent\u0103 a vie\u021bii acesteia, dar \u0219i ample detalii biografice \u0219i istorice, inclusiv profiluri ale altor personalit\u0103\u021bi ale lumii \u0219tiin\u021bifice.\u00a0<\/p>\n

W\u0142odzimierz Bolecki \u201eP\u0103s\u0103rarul din Vilnius. J\u00f3zef Mackiewicz \u2013 scriitor anticomunist\u201d<\/h4>\n

\u00a0J\u00f3zef Mackiewicz<\/strong>, cel mai \u201eblestemat\u201d scriitor polonez al secolului XX, a fost un critic necru\u021b\u0103tor \u0219i un demascator \u00eenver\u0219unat al sistemului comunist \u00een toate ipostazele sale. A creat cea mai omogen\u0103 \u0219i consecvent\u0103 argumentare a anticomunismului ca atitudine etic\u0103, conceptual\u0103 \u0219i istoriozofic\u0103. Astfel, a devenit du\u0219manul public num\u0103rul unu pentru comuni\u0219ti \u0219i postcomuni\u0219ti, dar \u0219i pentru mul\u021bi activi\u0219ti din emigra\u021bie \u0219i chiar din opozi\u021bie \u00een Republica Popular\u0103 Polon\u0103. Drept r\u0103zbunare pentru dezv\u0103luirea, \u00eenc\u0103 \u00eenainte de anul 1939, a influen\u021belor sovietice \u00een via\u021ba public\u0103 polonez\u0103, a fost acuzat de colaborare cu germanii. A fost unul dintre pu\u021binii martori polonezi ai deshum\u0103rii mormintelor de la Katy\u0144; relat\u0103rile lui despre acest genocid, prezentate \u0219i \u00een fa\u021ba Comisiei Congresului SUA, constituie p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi cea mai mare acuza\u021bie a sistemului bol\u0219evic, tulbur\u0103toare din punct de vedere cognitiv \u0219i literar.<\/p>\n

Ideea directoare a crea\u021biei sale \u2013 \u201edoar adev\u0103rul este interesant\u201d \u2013 a devenit ast\u0103zi un reper \u00een con\u0219tiin\u021ba tuturor celor care aspir\u0103 la demistificarea cunoa\u0219terii istoriei contemporane.\u00a0P\u0103s\u0103rarul din Vilnius<\/em>\u00a0apropie \u0219i explic\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 perfect\u0103 toate aceste lucruri.<\/p>\n

Publicat\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een anul 1991, serios l\u0103rgit\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103 \u00een anul 2007,\u00a0P\u0103s\u0103rarul din Vilnius<\/em>\u00a0este prima \u0219i p\u00e2n\u0103 acum singura monografie complet\u0103 despre via\u021ba \u0219i opera unuia dintre cei mai mari scriitori din emigra\u021bie, pe care Czes\u0142aw Mi\u0142osz l-a \u00eencadrat \u00een r\u00e2ndurile celor mai de seam\u0103 scriitori polonezi ai secolului al XX-lea.<\/p>\n

W\u0142adys\u0142aw Stanis\u0142aw Reymont \u201eP\u0103m\u00e2ntul f\u0103g\u0103duin\u021bei\u201d<\/h4>\n

Dincolo de derularea scenic\u0103 a evenimentelor, un procedeu modern pe care \u00eel introduce Reymont \u00een construc\u021bia epic\u0103 a romanului \u00eel constituie transferul func\u021biei narative de la naratorul central spre naratorii reflectori. Acest transfer are drept consecin\u021b\u0103 multiplicarea punctelor de observa\u021bie, care prefigureaz\u0103 tehnica relativismului psihologic, \u00eent\u00e2lnit\u0103 cu prec\u0103dere \u00een romanul european interbelic. Pe de alt\u0103 parte, repartizarea rolurilor narative dinamizeaz\u0103 \u015fi dramatizeaz\u0103 ac\u0163iunea, \u00een pofida descrierilor adeseori abundente. Personajele sunt prezentate cel mai adesea \u00een mediul lor. Cunoa\u0219tem mai multe familii apar\u021bin\u00e2nd unor etnii diferite: germane (M\u00fcller, Bucholc, Baum, Kessler), evreie\u0219ti (Grosglik, Gr\u00fcnspan, Mendelsohn, Z\u00fccker), poloneze (Borowiecki, Trawi\u0144ski, Malinowski, Jask\u00f3lski, Wysocki) care reprezint\u0103 variate tipuri \u015fi caractere umane, dar \u015fi atitudini mentale \u015fi culturale, \u00eembog\u0103\u021bind astfel valoarea imagologic\u0103 a romanului.<\/p>\n

De\u0219i a stat mult \u00een umbra tetralogiei\u00a0\u021a\u0103ranii<\/em>, publicat\u0103 cu zece ani mai t\u00e2rziu,\u00a0P\u0103m\u00e2ntul f\u0103g\u0103duin\u021bei<\/em>\u00a0ocup\u0103 al doilea loc \u00een ierarhia valorii artistice a textelor autorului, oferind ast\u0103zi, dup\u0103 peste un secol de la apari\u021bie, imaginea unui mecanism care, p\u0103str\u00e2nd propor\u021biile, pare c\u0103 se repet\u0103 \u00een contextul ini\u021bial al economiei de pia\u021b\u0103 din \u021b\u0103rile postcomuniste.<\/p>\n

Danuta Roman \u201cIubiri secrete la castel\/Tajne mi\u0142o\u015bci na zamku\u201d<\/h4>\n

Iubirea, sub diferitele ei forme, este sentimentul profund care \u00eenso\u021be\u0219te personajele remarcabile ale c\u0103r\u021bii de fa\u021b\u0103. Aceste personalit\u0103\u021bi de excep\u021bie au unit cele dou\u0103 popoare, rom\u00e2n \u0219i polonez, \u0219i au contribuit la dezvoltarea societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. Una dintre marile realiz\u0103ri ale perioadei \u00een care au tr\u0103it, sf\u00e2r\u0219it de secol XIX \u0219i \u00eenceput de secol XX, frumoasa perioad\u0103 numit\u0103 La Belle \u00c9poque, este grandiosul Castel Pele\u0219, edificiu simbol al poporului rom\u00e2n. Prin via\u021ba \u0219i opera lor \u0219i-au adus aportul la crearea Rom\u00e2niei moderne \u0219i au ar\u0103tat adev\u0103rul spuselor marelui poet romantic, Novalis, care spunea c\u0103: \u201eDragostea este scopul final al istoriei lumii\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Olga Tokarczuk \u201eC\u0103r\u0163ile lui Iacob\u201d trad. Cristina Godun Republica polonez\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea. Un stat multicultural \u015fi multietnic unde cre\u015ftinismul, iudaismul \u015fi islamul coexist\u0103.\u00a0C\u0103r\u0163ile lui Iacob\u00a0(2014) este \u00een acela\u015fi timp o istorie universal\u0103 a emancip\u0103rii sociale \u015fi religioase \u00een mijlocul unei lumi feudale, pline de diviziuni, inegalit\u0103\u0163i \u015fi prejudec\u0103\u0163i \u015fi […]<\/p>\n","protected":false},"author":44,"featured_media":11326,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[100],"tags":[],"class_list":["post-11325","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiri-ro"],"yoast_head":"\nC\u0103r\u021bi noi \u00een Mediateca Institutului Polonez din Bucure\u0219ti - Instytut Polski w Bukareszcie<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/18\/carti-noi-in-mediateca-institutului-polonez-din-bucuresti\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"pl_PL\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"C\u0103r\u021bi noi \u00een Mediateca Institutului Polonez din Bucure\u0219ti - Instytut Polski w Bukareszcie\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Olga Tokarczuk \u201eC\u0103r\u0163ile lui Iacob\u201d trad. Cristina Godun Republica polonez\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea. Un stat multicultural \u015fi multietnic unde cre\u015ftinismul, iudaismul \u015fi islamul coexist\u0103.\u00a0C\u0103r\u0163ile lui Iacob\u00a0(2014) este \u00een acela\u015fi timp o istorie universal\u0103 a emancip\u0103rii sociale \u015fi religioase \u00een mijlocul unei lumi feudale, pline de diviziuni, inegalit\u0103\u0163i \u015fi prejudec\u0103\u0163i \u015fi […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/18\/carti-noi-in-mediateca-institutului-polonez-din-bucuresti\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Instytut Polski w Bukareszcie\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2023-12-18T13:45:58+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2024-01-29T11:40:42+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-85-1024x576.png\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"1024\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"576\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/png\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"zalaszewskak\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Napisane przez\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"zalaszewskak\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Szacowany czas czytania\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"9 minut\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"event\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/18\/carti-noi-in-mediateca-institutului-polonez-din-bucuresti\/\",\"url\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/18\/carti-noi-in-mediateca-institutului-polonez-din-bucuresti\/\",\"name\":\"C\u0103r\u021bi noi \u00een Mediateca Institutului Polonez din Bucure\u0219ti\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/18\/carti-noi-in-mediateca-institutului-polonez-din-bucuresti\/#primaryimage\"},\"image\":[\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-85.png\",\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-85-300x169.png\",\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-85-1024x576.png\",\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-85.png\"],\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-85.png\",\"datePublished\":\"2023-12-18T13:45:58+02:00\",\"dateModified\":\"2024-01-29T11:40:42+02:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/cbf38f4ffa10f919673d0e5f3ee6677d\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/18\/carti-noi-in-mediateca-institutului-polonez-din-bucuresti\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"pl-PL\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/18\/carti-noi-in-mediateca-institutului-polonez-din-bucuresti\/\"]}],\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"startDate\":\"2023-12-21\",\"endDate\":\"2024-01-21\",\"eventStatus\":\"EventScheduled\",\"eventAttendanceMode\":\"OfflineEventAttendanceMode\",\"location\":{\"@type\":\"place\",\"name\":\"\",\"address\":\"\",\"geo\":{\"@type\":\"GeoCoordinates\",\"latitude\":\"\",\"longitude\":\"\"}},\"description\":\"Olga Tokarczuk \u201eC\u0103r\u0163ile lui Iacob\u201d trad. Cristina Godun\\nRepublica polonez\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea. Un stat multicultural \u015fi multietnic unde cre\u015ftinismul, iudaismul \u015fi islamul coexist\u0103.\u00a0C\u0103r\u0163ile lui Iacob\u00a0(2014) este \u00een acela\u015fi timp o istorie universal\u0103 a emancip\u0103rii sociale \u015fi religioase \u00een mijlocul unei lumi feudale, pline de diviziuni, inegalit\u0103\u0163i \u015fi prejudec\u0103\u0163i \u015fi o poveste despre incredibila rebeliune st\u00e2rnit\u0103 de Iacob Frank, un t\u00e2n\u0103r evreu chipe\u015f \u015fi carismatic ale c\u0103rui idei scindeaz\u0103 cur\u00e2nd comunitatea evreiasc\u0103. Pentru unii eretic, pentru al\u0163ii Mesia mult a\u015fteptat, Iacob Frank adun\u0103 \u00een jurul s\u0103u, datorit\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor lui, un cerc de discipoli devota\u0163i \u015fi schimb\u0103 cursul istoriei. Olga Tokarczuk surprinde cu mare aten\u0163ie la detalii realit\u0103\u0163ile epocii, arhitectura, hainele \u015fi obiceiurile, vizit\u00e2nd conace nobiliare, parohii catolice \u015fi case evreie\u015fti cufundate \u00een rug\u0103ciune \u015fi \u00een studiul unor scrieri ezoterice. Romanul a devenit un bestseller chiar din momentul apari\u0163iei.\\nTina Oziewicz, Alekasndra Zaj\u0105c \u201eCe fac sentimentele c\u00e2nd nu le vede nimeni\u201d trad. Ioana Diaconu-Mure\u0219an\\nCe fac sentimentele c\u00e2nd nu le vede nimeni? S\u0103 privim aceast\u0103 galerie de personaje simpatice (pref\u0103c\u00e2ndu-ne c\u0103 nu le vedem). Iat\u0103 ce vedem! Curiozitatea se ca\u021b\u0103r\u0103 \u00eentotdeauna c\u00e2t de sus poate. Bucuria \u021bop\u0103ie pe trambulin\u0103. Recuno\u0219tin\u021ba tricoteaz\u0103 un pulover (care \u00eenc\u0103lze\u0219te). Nesiguran\u021ba umbl\u0103 cu un lan\u021b gros de chei \u00een m\u00e2n\u0103, pentru toate cu\u0219tile pe care le construie\u0219te. Frica se ascunde \u00eentr-o cutie ruginit\u0103 de sub un dulap. Dragostea este electrician \u0219i ilumineaz\u0103 toat\u0103 \u00eenc\u0103perea\u2026\\nZbigniew Stawrowski \u201eSolidaritataea\u201d\u00a0trad. Ioana Diaconu-Mure\u0219an\\nCartea profesorului de filozofie politic\u0103 Zbigniew Stawrowski vine \u00een completarea unei perspective istoriografice aproape unilaterale, propun\u00e2nd separarea \u201efenomenului Solidaritatea\u201d \u00een dou\u0103 etape, cea a primei Solidarit\u0103\u021bi, c\u00e2nd \u00een Polonia s-a creat o comuniune \u00een jurul unor valori asumate de mare parte a popula\u021biei, respectiv cea a acapar\u0103rii mi\u0219c\u0103rii de c\u0103tre \u201epoliticieni\u201d, precum Lech Wa\u0142\u0119sa, care a \u0219i devenit primul pre\u0219edinte democrat al statului polonez. De altfel, Stawrowski explic\u0103 \u00een cuv\u00e2ntul introductiv al edi\u021biei \u00een limba rom\u00e2n\u0103 demersul s\u0103u, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 \u00eenceputurile Solidarit\u0103\u021bii au fost analizate in extenso din perspective diverse, din sfera istoriei, sociologiei, psihologiei, dar foarte pu\u021bini cercet\u0103tori au acordat aten\u021bie interpret\u0103rii filozofice \u0219i religioase.\\nJ\u00f3zef Mackiewicz \u201eVaticanul \u00een umbra stelei ro\u015fii\u201d trad.\u00a0Constantin Geamba\u0219u\\nCartea exploreaz\u0103 rela\u021biile delicate dintre Vatican, \u00een timpul pontificatului Papei Paul al VI-lea, \u0219i regimurile comuniste din timpul R\u0103zboiului Rece. J\u00f3zef Mackiewicz examineaz\u0103 modul \u00een care Vaticanul a gestionat aceast\u0103 perioad\u0103 tensionat\u0103, oferind detalii despre rela\u021biile diplomatice cu Uniunea Sovietic\u0103, despre sprijinul moral \u0219i material oferit rezisten\u021bei anticomuniste, dar \u0219i privind strategiile utilizate de Statul Papal \u00een gestionarea rela\u021biilor cu \u021b\u0103rile comuniste, pentru a-\u0219i proteja interesele \u0219i credincio\u0219ii din aceste teritorii. Cartea mai abordeaz\u0103 \u0219i subiecte de actualitate pentru a doua jum\u0103tate a secolului XX, precum r\u0103zboiul din Vietnam, situa\u021bia \u021b\u0103rilor din America Latin\u0103, respectiv din Asia.\\nPiotr Wilko\u0144, J\u00f3zef Wilko\u0144 \u201eLeopantera\u201d trad. Dina Fr\u00eenculescu\\nT\u00e2n\u0103rul leopard Bruno pleac\u0103 \u00een jungl\u0103: este prima lui zi de v\u00e2n\u0103toare! Dintre liane \u0219i copaci umbro\u0219i, \u00eel urm\u0103resc \u00eens\u0103 ochii str\u0103lucitori ai Lizei, pantera neagr\u0103.\\nEa iube\u0219te noaptea, el iube\u0219te ziua. Ea este \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103, el timid. Par foarte diferi\u021bi, dar pantera Liza \u0219i leopardul Bruno g\u0103sesc \u00een cele din urm\u0103 o modalitate de a r\u0103m\u00e2ne \u00eempreun\u0103. O prietenie pu\u021bin probabil\u0103 se transform\u0103 \u00eentr-o poveste simpl\u0103 \u0219i emo\u021bionant\u0103 de iubire.\\n\u201eLeopantera\u201d este o poveste clasic\u0103, ap\u0103rut\u0103 \u00een urm\u0103 cu 25 de ani, \u0219i vine din spa\u021biul cultural polonez. Ilustra\u021biile sunt semnate de artistul polonez\u00a0Jozef Wilkon, iar textul de fiul s\u0103u,\u00a0Piotr Wilkon.\\nEmilia Dziubak \u201cUn an \u00een p\u0103dure. Carte de explorat\u201c\\nSalutare tuturor! Eu sunt ursul! Haide\u021bi cu mine \u00eentr-o lume minunat\u0103, unde v\u0103 ve\u021bi face o mul\u021bime de prieteni. \u00cen p\u0103dure tr\u0103iesc at\u00e2tea vie\u021buitoare: mistre\u021bi, lupi, cerbi, bursuci, fazani, furnici, vulpi, broa\u0219te, lilieci, albine, castori, iepuri, c\u0103prioare, chi\u021bcani, castori... Hm, pe ceilal\u021bi nici nu-i mai pomenesc, pentru c\u0103 simt pe la nas parfum de miere delicioas\u0103. Gata, trebuie s-o \u0219terg. Ne vedem \u00een p\u0103dure!Face\u021bi mai \u00eent\u00e2i cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu animalele. Unde locuie\u0219te fiecare? Cine doarme ziua \u0219i cine doarme noaptea? Cine e prieten cu cine? Cu ce se hr\u0103nesc locuitorii p\u0103durii? Cum se preg\u0103tesc de iarn\u0103? Cine are cea mai bogat\u0103 c\u0103mar\u0103 \u0219i cine e cel mai mare n\u0103zdr\u0103van al p\u0103durii? C\u00e2t timp \u00ee\u0219i \u00eengrijesc animalele puii?C\u0103uta\u021bi r\u0103spunsurile \u00een paginile acestei c\u0103r\u021bi neobi\u0219nuite. Ve\u021bi avea parte de o c\u0103l\u0103torie surprinz\u0103toare, care v\u0103 va ar\u0103ta la fiecare pagin\u0103, lun\u0103 dup\u0103 lun\u0103, cum se schimb\u0103 p\u0103durea \u0219i obiceiurile animalelor odat\u0103 cu schimbarea anotimpurilor.Un an \u00een p\u0103dure stimuleaz\u0103 imagina\u021bia, dezvolt\u0103 curiozitatea, capacitatea de a g\u00e2ndi logic, de a c\u0103uta leg\u0103turi de cauzalitate, formeaz\u0103 deprinderea de a povesti \u0219i, mai ales, v\u0103 garanteaz\u0103 ore \u00eentregi de distrac\u021bie \u0219i de \u00eenc\u00e2ntare.\\nAmy M. O\u2019Quinn \u201cMarie Curie pentru copii\u201d\\n\u00cen Polonia natal\u0103, micu\u021bei Mania, cum era alintat\u0103 Marie Curie de familie, \u00eei pl\u0103cea s\u0103 citeasc\u0103, s\u0103 \u00eenve\u021be \u0219i s\u0103 exploreze natura. Mai t\u00e2rziu avea s\u0103 devin\u0103 una dintre cele mai cunoscute savante\u00a0ale lumii.\\nDescoperirile ei revolu\u021bionare au condus la crearea domeniului fizicii atomice, ea invent\u00e2nd termenul de radioactivitate.\u00a0A fost prima femeie care a c\u00e2\u0219tigat Premiul Nobel \u0219i prima\u00a0persoan\u0103 laureat\u0103 a acestuia \u00een dou\u0103 discipline \u0219tiin\u021bifice diferite \u2013 chimie \u0219i fizic\u0103.\\nIncluz\u00e2nd numeroase fotografii de arhiv\u0103 \u0219i referin\u021be inedite, al\u0103turi de o bibliografie cuprinz\u0103toare \u0219i 21 de activit\u0103\u021bi \u0219i experimente practice menite s\u0103 pun\u0103 \u00een lumin\u0103 via\u021ba \u0219i opera lui Curie,\u00a0Marie Curie pentru copii reprezint\u0103 o resurs\u0103 indispensabil\u0103 pentru micu\u021bii cercet\u0103tori \u00een devenire. Scris\u0103 \u00eentr-un limbaj clar \u0219i accesibil, cartea exploreaz\u0103 \u00een am\u0103nunt contextul \u00een care prodigioasa cercet\u0103toare \u0219i-a derulat activitatea \u0219tiin\u021bific\u0103, furniz\u00e2nd nu doar o cronologie atent\u0103 a vie\u021bii acesteia, dar \u0219i ample detalii biografice \u0219i istorice, inclusiv profiluri ale altor personalit\u0103\u021bi ale lumii \u0219tiin\u021bifice.\u00a0\\nW\u0142odzimierz Bolecki \u201eP\u0103s\u0103rarul din Vilnius. J\u00f3zef Mackiewicz \u2013 scriitor anticomunist\u201d\\n\u00a0J\u00f3zef Mackiewicz, cel mai \u201eblestemat\u201d scriitor polonez al secolului XX, a fost un critic necru\u021b\u0103tor \u0219i un demascator \u00eenver\u0219unat al sistemului comunist \u00een toate ipostazele sale. A creat cea mai omogen\u0103 \u0219i consecvent\u0103 argumentare a anticomunismului ca atitudine etic\u0103, conceptual\u0103 \u0219i istoriozofic\u0103. Astfel, a devenit du\u0219manul public num\u0103rul unu pentru comuni\u0219ti \u0219i postcomuni\u0219ti, dar \u0219i pentru mul\u021bi activi\u0219ti din emigra\u021bie \u0219i chiar din opozi\u021bie \u00een Republica Popular\u0103 Polon\u0103. Drept r\u0103zbunare pentru dezv\u0103luirea, \u00eenc\u0103 \u00eenainte de anul 1939, a influen\u021belor sovietice \u00een via\u021ba public\u0103 polonez\u0103, a fost acuzat de colaborare cu germanii. A fost unul dintre pu\u021binii martori polonezi ai deshum\u0103rii mormintelor de la Katy\u0144; relat\u0103rile lui despre acest genocid, prezentate \u0219i \u00een fa\u021ba Comisiei Congresului SUA, constituie p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi cea mai mare acuza\u021bie a sistemului bol\u0219evic, tulbur\u0103toare din punct de vedere cognitiv \u0219i literar.\\nIdeea directoare a crea\u021biei sale \u2013 \u201edoar adev\u0103rul este interesant\u201d \u2013 a devenit ast\u0103zi un reper \u00een con\u0219tiin\u021ba tuturor celor care aspir\u0103 la demistificarea cunoa\u0219terii istoriei contemporane.\u00a0P\u0103s\u0103rarul din Vilnius\u00a0apropie \u0219i explic\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 perfect\u0103 toate aceste lucruri.\\nPublicat\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een anul 1991, serios l\u0103rgit\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103 \u00een anul 2007,\u00a0P\u0103s\u0103rarul din Vilnius\u00a0este prima \u0219i p\u00e2n\u0103 acum singura monografie complet\u0103 despre via\u021ba \u0219i opera unuia dintre cei mai mari scriitori din emigra\u021bie, pe care Czes\u0142aw Mi\u0142osz l-a \u00eencadrat \u00een r\u00e2ndurile celor mai de seam\u0103 scriitori polonezi ai secolului al XX-lea.\\nW\u0142adys\u0142aw Stanis\u0142aw Reymont \u201eP\u0103m\u00e2ntul f\u0103g\u0103duin\u021bei\u201d\\nDincolo de derularea scenic\u0103 a evenimentelor, un procedeu modern pe care \u00eel introduce Reymont \u00een construc\u021bia epic\u0103 a romanului \u00eel constituie transferul func\u021biei narative de la naratorul central spre naratorii reflectori. Acest transfer are drept consecin\u021b\u0103 multiplicarea punctelor de observa\u021bie, care prefigureaz\u0103 tehnica relativismului psihologic, \u00eent\u00e2lnit\u0103 cu prec\u0103dere \u00een romanul european interbelic. Pe de alt\u0103 parte, repartizarea rolurilor narative dinamizeaz\u0103 \u015fi dramatizeaz\u0103 ac\u0163iunea, \u00een pofida descrierilor adeseori abundente. Personajele sunt prezentate cel mai adesea \u00een mediul lor. Cunoa\u0219tem mai multe familii apar\u021bin\u00e2nd unor etnii diferite: germane (M\u00fcller, Bucholc, Baum, Kessler), evreie\u0219ti (Grosglik, Gr\u00fcnspan, Mendelsohn, Z\u00fccker), poloneze (Borowiecki, Trawi\u0144ski, Malinowski, Jask\u00f3lski, Wysocki) care reprezint\u0103 variate tipuri \u015fi caractere umane, dar \u015fi atitudini mentale \u015fi culturale, \u00eembog\u0103\u021bind astfel valoarea imagologic\u0103 a romanului.\\nDe\u0219i a stat mult \u00een umbra tetralogiei\u00a0\u021a\u0103ranii, publicat\u0103 cu zece ani mai t\u00e2rziu,\u00a0P\u0103m\u00e2ntul f\u0103g\u0103duin\u021bei\u00a0ocup\u0103 al doilea loc \u00een ierarhia valorii artistice a textelor autorului, oferind ast\u0103zi, dup\u0103 peste un secol de la apari\u021bie, imaginea unui mecanism care, p\u0103str\u00e2nd propor\u021biile, pare c\u0103 se repet\u0103 \u00een contextul ini\u021bial al economiei de pia\u021b\u0103 din \u021b\u0103rile postcomuniste.\\nDanuta Roman \u201cIubiri secrete la castel\/Tajne mi\u0142o\u015bci na zamku\u201d\\nIubirea, sub diferitele ei forme, este sentimentul profund care \u00eenso\u021be\u0219te personajele remarcabile ale c\u0103r\u021bii de fa\u021b\u0103. Aceste personalit\u0103\u021bi de excep\u021bie au unit cele dou\u0103 popoare, rom\u00e2n \u0219i polonez, \u0219i au contribuit la dezvoltarea societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. Una dintre marile realiz\u0103ri ale perioadei \u00een care au tr\u0103it, sf\u00e2r\u0219it de secol XIX \u0219i \u00eenceput de secol XX, frumoasa perioad\u0103 numit\u0103 La Belle \u00c9poque, este grandiosul Castel Pele\u0219, edificiu simbol al poporului rom\u00e2n. Prin via\u021ba \u0219i opera lor \u0219i-au adus aportul la crearea Rom\u00e2niei moderne \u0219i au ar\u0103tat adev\u0103rul spuselor marelui poet romantic, Novalis, care spunea c\u0103: \u201eDragostea este scopul final al istoriei lumii\u201d.\"},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"pl-PL\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/18\/carti-noi-in-mediateca-institutului-polonez-din-bucuresti\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-85.png\",\"contentUrl\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-85.png\",\"width\":1920,\"height\":1080},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/18\/carti-noi-in-mediateca-institutului-polonez-din-bucuresti\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"C\u0103r\u021bi noi \u00een Mediateca Institutului Polonez din Bucure\u0219ti\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#website\",\"url\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/\",\"name\":\"Instytut Polski w Bukareszcie\",\"description\":\"Instytuty Polskie\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"pl-PL\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/cbf38f4ffa10f919673d0e5f3ee6677d\",\"name\":\"zalaszewskak\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"pl-PL\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/c2e847fb86e9b9e6a80aa771ff34772f?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/c2e847fb86e9b9e6a80aa771ff34772f?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"zalaszewskak\"},\"url\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/author\/zalaszewskak\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"C\u0103r\u021bi noi \u00een Mediateca Institutului Polonez din Bucure\u0219ti - Instytut Polski w Bukareszcie","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/18\/carti-noi-in-mediateca-institutului-polonez-din-bucuresti\/","og_locale":"pl_PL","og_type":"article","og_title":"C\u0103r\u021bi noi \u00een Mediateca Institutului Polonez din Bucure\u0219ti - Instytut Polski w Bukareszcie","og_description":"Olga Tokarczuk \u201eC\u0103r\u0163ile lui Iacob\u201d trad. Cristina Godun Republica polonez\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea. Un stat multicultural \u015fi multietnic unde cre\u015ftinismul, iudaismul \u015fi islamul coexist\u0103.\u00a0C\u0103r\u0163ile lui Iacob\u00a0(2014) este \u00een acela\u015fi timp o istorie universal\u0103 a emancip\u0103rii sociale \u015fi religioase \u00een mijlocul unei lumi feudale, pline de diviziuni, inegalit\u0103\u0163i \u015fi prejudec\u0103\u0163i \u015fi […]","og_url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/18\/carti-noi-in-mediateca-institutului-polonez-din-bucuresti\/","og_site_name":"Instytut Polski w Bukareszcie","article_published_time":"2023-12-18T13:45:58+00:00","article_modified_time":"2024-01-29T11:40:42+00:00","og_image":[{"width":1024,"height":576,"url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-85-1024x576.png","type":"image\/png"}],"author":"zalaszewskak","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Napisane przez":"zalaszewskak","Szacowany czas czytania":"9 minut"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"event","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/18\/carti-noi-in-mediateca-institutului-polonez-din-bucuresti\/","url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/18\/carti-noi-in-mediateca-institutului-polonez-din-bucuresti\/","name":"C\u0103r\u021bi noi \u00een Mediateca Institutului Polonez din Bucure\u0219ti","isPartOf":{"@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/18\/carti-noi-in-mediateca-institutului-polonez-din-bucuresti\/#primaryimage"},"image":["https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-85.png","https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-85-300x169.png","https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-85-1024x576.png","https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-85.png"],"thumbnailUrl":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-85.png","datePublished":"2023-12-18T13:45:58+02:00","dateModified":"2024-01-29T11:40:42+02:00","author":{"@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/cbf38f4ffa10f919673d0e5f3ee6677d"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/18\/carti-noi-in-mediateca-institutului-polonez-din-bucuresti\/#breadcrumb"},"inLanguage":"pl-PL","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/18\/carti-noi-in-mediateca-institutului-polonez-din-bucuresti\/"]}],"@context":"https:\/\/schema.org","startDate":"2023-12-21","endDate":"2024-01-21","eventStatus":"EventScheduled","eventAttendanceMode":"OfflineEventAttendanceMode","location":{"@type":"place","name":"","address":"","geo":{"@type":"GeoCoordinates","latitude":"","longitude":""}},"description":"Olga Tokarczuk \u201eC\u0103r\u0163ile lui Iacob\u201d trad. Cristina Godun\nRepublica polonez\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a secolului al XVIII-lea. Un stat multicultural \u015fi multietnic unde cre\u015ftinismul, iudaismul \u015fi islamul coexist\u0103.\u00a0C\u0103r\u0163ile lui Iacob\u00a0(2014) este \u00een acela\u015fi timp o istorie universal\u0103 a emancip\u0103rii sociale \u015fi religioase \u00een mijlocul unei lumi feudale, pline de diviziuni, inegalit\u0103\u0163i \u015fi prejudec\u0103\u0163i \u015fi o poveste despre incredibila rebeliune st\u00e2rnit\u0103 de Iacob Frank, un t\u00e2n\u0103r evreu chipe\u015f \u015fi carismatic ale c\u0103rui idei scindeaz\u0103 cur\u00e2nd comunitatea evreiasc\u0103. Pentru unii eretic, pentru al\u0163ii Mesia mult a\u015fteptat, Iacob Frank adun\u0103 \u00een jurul s\u0103u, datorit\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turilor lui, un cerc de discipoli devota\u0163i \u015fi schimb\u0103 cursul istoriei. Olga Tokarczuk surprinde cu mare aten\u0163ie la detalii realit\u0103\u0163ile epocii, arhitectura, hainele \u015fi obiceiurile, vizit\u00e2nd conace nobiliare, parohii catolice \u015fi case evreie\u015fti cufundate \u00een rug\u0103ciune \u015fi \u00een studiul unor scrieri ezoterice. Romanul a devenit un bestseller chiar din momentul apari\u0163iei.\nTina Oziewicz, Alekasndra Zaj\u0105c \u201eCe fac sentimentele c\u00e2nd nu le vede nimeni\u201d trad. Ioana Diaconu-Mure\u0219an\nCe fac sentimentele c\u00e2nd nu le vede nimeni? S\u0103 privim aceast\u0103 galerie de personaje simpatice (pref\u0103c\u00e2ndu-ne c\u0103 nu le vedem). Iat\u0103 ce vedem! Curiozitatea se ca\u021b\u0103r\u0103 \u00eentotdeauna c\u00e2t de sus poate. Bucuria \u021bop\u0103ie pe trambulin\u0103. Recuno\u0219tin\u021ba tricoteaz\u0103 un pulover (care \u00eenc\u0103lze\u0219te). Nesiguran\u021ba umbl\u0103 cu un lan\u021b gros de chei \u00een m\u00e2n\u0103, pentru toate cu\u0219tile pe care le construie\u0219te. Frica se ascunde \u00eentr-o cutie ruginit\u0103 de sub un dulap. Dragostea este electrician \u0219i ilumineaz\u0103 toat\u0103 \u00eenc\u0103perea\u2026\nZbigniew Stawrowski \u201eSolidaritataea\u201d\u00a0trad. Ioana Diaconu-Mure\u0219an\nCartea profesorului de filozofie politic\u0103 Zbigniew Stawrowski vine \u00een completarea unei perspective istoriografice aproape unilaterale, propun\u00e2nd separarea \u201efenomenului Solidaritatea\u201d \u00een dou\u0103 etape, cea a primei Solidarit\u0103\u021bi, c\u00e2nd \u00een Polonia s-a creat o comuniune \u00een jurul unor valori asumate de mare parte a popula\u021biei, respectiv cea a acapar\u0103rii mi\u0219c\u0103rii de c\u0103tre \u201epoliticieni\u201d, precum Lech Wa\u0142\u0119sa, care a \u0219i devenit primul pre\u0219edinte democrat al statului polonez. De altfel, Stawrowski explic\u0103 \u00een cuv\u00e2ntul introductiv al edi\u021biei \u00een limba rom\u00e2n\u0103 demersul s\u0103u, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 \u00eenceputurile Solidarit\u0103\u021bii au fost analizate in extenso din perspective diverse, din sfera istoriei, sociologiei, psihologiei, dar foarte pu\u021bini cercet\u0103tori au acordat aten\u021bie interpret\u0103rii filozofice \u0219i religioase.\nJ\u00f3zef Mackiewicz \u201eVaticanul \u00een umbra stelei ro\u015fii\u201d trad.\u00a0Constantin Geamba\u0219u\nCartea exploreaz\u0103 rela\u021biile delicate dintre Vatican, \u00een timpul pontificatului Papei Paul al VI-lea, \u0219i regimurile comuniste din timpul R\u0103zboiului Rece. J\u00f3zef Mackiewicz examineaz\u0103 modul \u00een care Vaticanul a gestionat aceast\u0103 perioad\u0103 tensionat\u0103, oferind detalii despre rela\u021biile diplomatice cu Uniunea Sovietic\u0103, despre sprijinul moral \u0219i material oferit rezisten\u021bei anticomuniste, dar \u0219i privind strategiile utilizate de Statul Papal \u00een gestionarea rela\u021biilor cu \u021b\u0103rile comuniste, pentru a-\u0219i proteja interesele \u0219i credincio\u0219ii din aceste teritorii. Cartea mai abordeaz\u0103 \u0219i subiecte de actualitate pentru a doua jum\u0103tate a secolului XX, precum r\u0103zboiul din Vietnam, situa\u021bia \u021b\u0103rilor din America Latin\u0103, respectiv din Asia.\nPiotr Wilko\u0144, J\u00f3zef Wilko\u0144 \u201eLeopantera\u201d trad. Dina Fr\u00eenculescu\nT\u00e2n\u0103rul leopard Bruno pleac\u0103 \u00een jungl\u0103: este prima lui zi de v\u00e2n\u0103toare! Dintre liane \u0219i copaci umbro\u0219i, \u00eel urm\u0103resc \u00eens\u0103 ochii str\u0103lucitori ai Lizei, pantera neagr\u0103.\nEa iube\u0219te noaptea, el iube\u0219te ziua. Ea este \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103, el timid. Par foarte diferi\u021bi, dar pantera Liza \u0219i leopardul Bruno g\u0103sesc \u00een cele din urm\u0103 o modalitate de a r\u0103m\u00e2ne \u00eempreun\u0103. O prietenie pu\u021bin probabil\u0103 se transform\u0103 \u00eentr-o poveste simpl\u0103 \u0219i emo\u021bionant\u0103 de iubire.\n\u201eLeopantera\u201d este o poveste clasic\u0103, ap\u0103rut\u0103 \u00een urm\u0103 cu 25 de ani, \u0219i vine din spa\u021biul cultural polonez. Ilustra\u021biile sunt semnate de artistul polonez\u00a0Jozef Wilkon, iar textul de fiul s\u0103u,\u00a0Piotr Wilkon.\nEmilia Dziubak \u201cUn an \u00een p\u0103dure. Carte de explorat\u201c\nSalutare tuturor! Eu sunt ursul! Haide\u021bi cu mine \u00eentr-o lume minunat\u0103, unde v\u0103 ve\u021bi face o mul\u021bime de prieteni. \u00cen p\u0103dure tr\u0103iesc at\u00e2tea vie\u021buitoare: mistre\u021bi, lupi, cerbi, bursuci, fazani, furnici, vulpi, broa\u0219te, lilieci, albine, castori, iepuri, c\u0103prioare, chi\u021bcani, castori... Hm, pe ceilal\u021bi nici nu-i mai pomenesc, pentru c\u0103 simt pe la nas parfum de miere delicioas\u0103. Gata, trebuie s-o \u0219terg. Ne vedem \u00een p\u0103dure!Face\u021bi mai \u00eent\u00e2i cuno\u0219tin\u021b\u0103 cu animalele. Unde locuie\u0219te fiecare? Cine doarme ziua \u0219i cine doarme noaptea? Cine e prieten cu cine? Cu ce se hr\u0103nesc locuitorii p\u0103durii? Cum se preg\u0103tesc de iarn\u0103? Cine are cea mai bogat\u0103 c\u0103mar\u0103 \u0219i cine e cel mai mare n\u0103zdr\u0103van al p\u0103durii? C\u00e2t timp \u00ee\u0219i \u00eengrijesc animalele puii?C\u0103uta\u021bi r\u0103spunsurile \u00een paginile acestei c\u0103r\u021bi neobi\u0219nuite. Ve\u021bi avea parte de o c\u0103l\u0103torie surprinz\u0103toare, care v\u0103 va ar\u0103ta la fiecare pagin\u0103, lun\u0103 dup\u0103 lun\u0103, cum se schimb\u0103 p\u0103durea \u0219i obiceiurile animalelor odat\u0103 cu schimbarea anotimpurilor.Un an \u00een p\u0103dure stimuleaz\u0103 imagina\u021bia, dezvolt\u0103 curiozitatea, capacitatea de a g\u00e2ndi logic, de a c\u0103uta leg\u0103turi de cauzalitate, formeaz\u0103 deprinderea de a povesti \u0219i, mai ales, v\u0103 garanteaz\u0103 ore \u00eentregi de distrac\u021bie \u0219i de \u00eenc\u00e2ntare.\nAmy M. O\u2019Quinn \u201cMarie Curie pentru copii\u201d\n\u00cen Polonia natal\u0103, micu\u021bei Mania, cum era alintat\u0103 Marie Curie de familie, \u00eei pl\u0103cea s\u0103 citeasc\u0103, s\u0103 \u00eenve\u021be \u0219i s\u0103 exploreze natura. Mai t\u00e2rziu avea s\u0103 devin\u0103 una dintre cele mai cunoscute savante\u00a0ale lumii.\nDescoperirile ei revolu\u021bionare au condus la crearea domeniului fizicii atomice, ea invent\u00e2nd termenul de radioactivitate.\u00a0A fost prima femeie care a c\u00e2\u0219tigat Premiul Nobel \u0219i prima\u00a0persoan\u0103 laureat\u0103 a acestuia \u00een dou\u0103 discipline \u0219tiin\u021bifice diferite \u2013 chimie \u0219i fizic\u0103.\nIncluz\u00e2nd numeroase fotografii de arhiv\u0103 \u0219i referin\u021be inedite, al\u0103turi de o bibliografie cuprinz\u0103toare \u0219i 21 de activit\u0103\u021bi \u0219i experimente practice menite s\u0103 pun\u0103 \u00een lumin\u0103 via\u021ba \u0219i opera lui Curie,\u00a0Marie Curie pentru copii reprezint\u0103 o resurs\u0103 indispensabil\u0103 pentru micu\u021bii cercet\u0103tori \u00een devenire. Scris\u0103 \u00eentr-un limbaj clar \u0219i accesibil, cartea exploreaz\u0103 \u00een am\u0103nunt contextul \u00een care prodigioasa cercet\u0103toare \u0219i-a derulat activitatea \u0219tiin\u021bific\u0103, furniz\u00e2nd nu doar o cronologie atent\u0103 a vie\u021bii acesteia, dar \u0219i ample detalii biografice \u0219i istorice, inclusiv profiluri ale altor personalit\u0103\u021bi ale lumii \u0219tiin\u021bifice.\u00a0\nW\u0142odzimierz Bolecki \u201eP\u0103s\u0103rarul din Vilnius. J\u00f3zef Mackiewicz \u2013 scriitor anticomunist\u201d\n\u00a0J\u00f3zef Mackiewicz, cel mai \u201eblestemat\u201d scriitor polonez al secolului XX, a fost un critic necru\u021b\u0103tor \u0219i un demascator \u00eenver\u0219unat al sistemului comunist \u00een toate ipostazele sale. A creat cea mai omogen\u0103 \u0219i consecvent\u0103 argumentare a anticomunismului ca atitudine etic\u0103, conceptual\u0103 \u0219i istoriozofic\u0103. Astfel, a devenit du\u0219manul public num\u0103rul unu pentru comuni\u0219ti \u0219i postcomuni\u0219ti, dar \u0219i pentru mul\u021bi activi\u0219ti din emigra\u021bie \u0219i chiar din opozi\u021bie \u00een Republica Popular\u0103 Polon\u0103. Drept r\u0103zbunare pentru dezv\u0103luirea, \u00eenc\u0103 \u00eenainte de anul 1939, a influen\u021belor sovietice \u00een via\u021ba public\u0103 polonez\u0103, a fost acuzat de colaborare cu germanii. A fost unul dintre pu\u021binii martori polonezi ai deshum\u0103rii mormintelor de la Katy\u0144; relat\u0103rile lui despre acest genocid, prezentate \u0219i \u00een fa\u021ba Comisiei Congresului SUA, constituie p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi cea mai mare acuza\u021bie a sistemului bol\u0219evic, tulbur\u0103toare din punct de vedere cognitiv \u0219i literar.\nIdeea directoare a crea\u021biei sale \u2013 \u201edoar adev\u0103rul este interesant\u201d \u2013 a devenit ast\u0103zi un reper \u00een con\u0219tiin\u021ba tuturor celor care aspir\u0103 la demistificarea cunoa\u0219terii istoriei contemporane.\u00a0P\u0103s\u0103rarul din Vilnius\u00a0apropie \u0219i explic\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 perfect\u0103 toate aceste lucruri.\nPublicat\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een anul 1991, serios l\u0103rgit\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103 \u00een anul 2007,\u00a0P\u0103s\u0103rarul din Vilnius\u00a0este prima \u0219i p\u00e2n\u0103 acum singura monografie complet\u0103 despre via\u021ba \u0219i opera unuia dintre cei mai mari scriitori din emigra\u021bie, pe care Czes\u0142aw Mi\u0142osz l-a \u00eencadrat \u00een r\u00e2ndurile celor mai de seam\u0103 scriitori polonezi ai secolului al XX-lea.\nW\u0142adys\u0142aw Stanis\u0142aw Reymont \u201eP\u0103m\u00e2ntul f\u0103g\u0103duin\u021bei\u201d\nDincolo de derularea scenic\u0103 a evenimentelor, un procedeu modern pe care \u00eel introduce Reymont \u00een construc\u021bia epic\u0103 a romanului \u00eel constituie transferul func\u021biei narative de la naratorul central spre naratorii reflectori. Acest transfer are drept consecin\u021b\u0103 multiplicarea punctelor de observa\u021bie, care prefigureaz\u0103 tehnica relativismului psihologic, \u00eent\u00e2lnit\u0103 cu prec\u0103dere \u00een romanul european interbelic. Pe de alt\u0103 parte, repartizarea rolurilor narative dinamizeaz\u0103 \u015fi dramatizeaz\u0103 ac\u0163iunea, \u00een pofida descrierilor adeseori abundente. Personajele sunt prezentate cel mai adesea \u00een mediul lor. Cunoa\u0219tem mai multe familii apar\u021bin\u00e2nd unor etnii diferite: germane (M\u00fcller, Bucholc, Baum, Kessler), evreie\u0219ti (Grosglik, Gr\u00fcnspan, Mendelsohn, Z\u00fccker), poloneze (Borowiecki, Trawi\u0144ski, Malinowski, Jask\u00f3lski, Wysocki) care reprezint\u0103 variate tipuri \u015fi caractere umane, dar \u015fi atitudini mentale \u015fi culturale, \u00eembog\u0103\u021bind astfel valoarea imagologic\u0103 a romanului.\nDe\u0219i a stat mult \u00een umbra tetralogiei\u00a0\u021a\u0103ranii, publicat\u0103 cu zece ani mai t\u00e2rziu,\u00a0P\u0103m\u00e2ntul f\u0103g\u0103duin\u021bei\u00a0ocup\u0103 al doilea loc \u00een ierarhia valorii artistice a textelor autorului, oferind ast\u0103zi, dup\u0103 peste un secol de la apari\u021bie, imaginea unui mecanism care, p\u0103str\u00e2nd propor\u021biile, pare c\u0103 se repet\u0103 \u00een contextul ini\u021bial al economiei de pia\u021b\u0103 din \u021b\u0103rile postcomuniste.\nDanuta Roman \u201cIubiri secrete la castel\/Tajne mi\u0142o\u015bci na zamku\u201d\nIubirea, sub diferitele ei forme, este sentimentul profund care \u00eenso\u021be\u0219te personajele remarcabile ale c\u0103r\u021bii de fa\u021b\u0103. Aceste personalit\u0103\u021bi de excep\u021bie au unit cele dou\u0103 popoare, rom\u00e2n \u0219i polonez, \u0219i au contribuit la dezvoltarea societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. Una dintre marile realiz\u0103ri ale perioadei \u00een care au tr\u0103it, sf\u00e2r\u0219it de secol XIX \u0219i \u00eenceput de secol XX, frumoasa perioad\u0103 numit\u0103 La Belle \u00c9poque, este grandiosul Castel Pele\u0219, edificiu simbol al poporului rom\u00e2n. Prin via\u021ba \u0219i opera lor \u0219i-au adus aportul la crearea Rom\u00e2niei moderne \u0219i au ar\u0103tat adev\u0103rul spuselor marelui poet romantic, Novalis, care spunea c\u0103: \u201eDragostea este scopul final al istoriei lumii\u201d."},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"pl-PL","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/18\/carti-noi-in-mediateca-institutului-polonez-din-bucuresti\/#primaryimage","url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-85.png","contentUrl":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2023\/12\/Design-fara-titlu-85.png","width":1920,"height":1080},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2023\/12\/18\/carti-noi-in-mediateca-institutului-polonez-din-bucuresti\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"C\u0103r\u021bi noi \u00een Mediateca Institutului Polonez din Bucure\u0219ti"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#website","url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/","name":"Instytut Polski w Bukareszcie","description":"Instytuty Polskie","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"pl-PL"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/cbf38f4ffa10f919673d0e5f3ee6677d","name":"zalaszewskak","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"pl-PL","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/c2e847fb86e9b9e6a80aa771ff34772f?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/c2e847fb86e9b9e6a80aa771ff34772f?s=96&d=mm&r=g","caption":"zalaszewskak"},"url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/author\/zalaszewskak\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11325","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/users\/44"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=11325"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11325\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":11431,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/11325\/revisions\/11431"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/media\/11326"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=11325"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=11325"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=11325"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}