Jan Kozielewski, pseudonim Karski <\/strong>(1914-2000) – diplomat polonez, soldat, activist \u015fi profesor<\/p>\n\u00cen timpul studiilor, Karski a efectuat stagii diplomatice \u0219i consulare la posturi din Rom\u00e2nia, Germania, Elve\u021bia \u0219i Marea Britanie. \u00cen 1938 s-a al\u0103turat diviziei consulare a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone.<\/p>\n
R\u0103zboiul din 1939 i-a intrerupt cariera diplomatic\u0103 \u0219i s-a al\u0103turat mi\u0219c\u0103rii de rezisten\u021b\u0103 subteran\u0103 polonez\u0103. \u00cen 1940 a fost capturat de Gestapo \u015fi torturat brutal, \u00eens\u0103 a evadat cu ajutorul rezisten\u0163ei. A continuat s\u0103 lucreze pentru ei ca \u015fi curier \u015fi a transmis informa\u021bii secrete \u00eentre rezisten\u021b\u0103 \u0219i guvernul polonez \u00een exil, cu sediul la Londra.<\/p>\n
Jan Karski s-a infiltrat de dou\u0103 ori \u00een ghetoul din Var\u0219ovia \u0219i \u00een lag\u0103rul din care nazi\u0219tii germani transportau evrei \u00een lag\u0103rele de exterminare. Ulterior, a scris rapoarte despre Holocaust care au fost \u00eenaintate autorit\u0103\u021bilor din Occident.<\/p>\n
Profund influen\u0163at de experien\u0163ele sale din timpul r\u0103zboiului \u0219i de memoria Holocaustului, Karski a lucrat de-a lungul vie\u021bii pentru a promova \u00een\u021belegerea polonez-evreiasc\u0103 \u0219i pentru a onora memoria tuturor victimelor nazismului.<\/p>\n
ACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI J\u00d3ZEF PI\u0141SUDSKI<\/strong><\/p>\nJ\u00f3zef Pi\u0142sudski<\/strong> (1867-1935) a fost un om politic \u015fi comandant militar polonez, perceput ca unul dintre \u00eentemeietorii na\u021biunii poloneze moderne.<\/p>\nA fost \u0219ef de stat \u00eentre anii 1918-1922, ulterior \u015fi ministru al ap\u0103r\u0103rii, ale c\u0103rui reu\u015fite politice \u015fi militare au avut mereu ca scop independen\u0163a \u015fi \u00eentregirea Poloniei.<\/p>\n
A fost prieten al familiei regale a Rom\u00e2niei, unde s-a \u0219i aflat \u00een lungi vacan\u021be, iar de patru ori \u00een cadrul unor vizite oficiale. \u00cen anul 1922 a venit pentru prima dat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, mai exact la Sinaia, la invita\u0163ia Regelui Ferdinand \u015fi a Reginei Maria, petrec\u00e2nd c\u00e2teva zile cu Familia Regal\u0103. Rezultatul vizitei a fost semnarea unei noi alian\u0163e \u015fi conven\u0163ii militare cu Regele Ferdinand, mult mai puternic[ fa\u0163\u0103 de cea stabilit\u0103 \u00een 1921, \u00eent\u0103rind astfel rela\u0163iile de prietenie dintre cele dou\u0103 na\u0163iuni.<\/p>\n
Pe l\u00e2ng\u0103 strada din Bucure\u015fti care \u00eei poart\u0103 numele, \u00een parcul Izvor reg\u0103sim o plac\u0103 comemorativ\u0103 dedicat\u0103 mare\u015falului \u015fi celor patru vizite ale sale \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
De asemenea, \u00een Chi\u015fin\u0103u se afl\u0103 bustul lui J\u00f3zef Pi\u0142sudski, realizat de sculptorul moldovean Veaceslav Jigli\u021bchi. Pi\u0142sudski a vizitat consulatul Republicii Polone la Chi\u0219in\u0103u \u00een anul 1932.<\/p>\n
ACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI ADAM MICKIEWICZ<\/strong><\/p>\nAdam Mickiewicz<\/strong> (1798-1855) a fost un poet, dramaturg, eseist \u015fi activist politic polonez. Este considerat poet na\u0163ional \u00een Polonia, Lituania \u0219i Belarus, fiind o figur\u0103 emblematic\u0103 a romantismului polonez.<\/p>\nCea mai cunoscut\u0103 lucrarea a sa este poemul epic na\u0163ional \u201ePan Tadeusz\u201d, publicat \u00een 1834.<\/p>\n
Pe l\u00e2ng\u0103 calitatea de scriitor, Mickiewicz a fost si profesor de literatur\u0103 latin\u0103 la Academia din Lausanne, iar \u00een 1840 a fost numit professor la catedra de limbi \u015fi literaturi slave de la Coll\u00e8ge de France.<\/p>\n
Indiferent de locul unde s-a aflat, a luptat constant pentru independen\u0163a \u015fi democra\u0163ia Poloniei. Aceast\u0103 activitate politic\u0103 intens\u0103 i-a adus din nefericire \u015fi sf\u00e2r\u015fitul (probabil holer\u0103), la Istanbul, unde se dusese s\u0103 ajute la organizarea for\u021belor poloneze pentru a lupta \u00eempotriva Rusiei \u00een r\u0103zboiul Crimeei.<\/p>\n
La Chi\u0219in\u0103u, \u00een Republica Moldova, se afl\u0103 Biblioteca \u201eAdam Mickiewicz\u201d, o bibliotec\u0103 de cultur\u0103 \u015fi literatur\u0103 polon\u0103 \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 2007. De asemenea, pe o banc\u0103 \u00een fa\u021ba bibliotecii \u00eel pute\u021bi vedea st\u00e2nd pe \u00eensu\u0219i Mickiewicz \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at sub forma unei statuete de bronz.<\/p>\n
ACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI CIPRIAN PORUMBESCU<\/strong><\/p>\nCiprian Porumbescu<\/strong> (1853-1883), un remarcabil violonist, compozitor \u015fi teolog. N\u0103scut Ciprian Golembiowski, fiul lui Iraclie Golembiovski \u015fi a polonezei Emilia Clodni\u021bchi, Ciprian \u00ee\u015fi schimb\u0103 numele de familie \u00een Porumbescu \u00een 1881.<\/p>\nStudiile muzicale le-a urmat la Suceava, Cern\u0103u\u0163i \u015fi Viena. Printre crea\u0163iile sale muzicale se num\u0103r\u0103 \u201eBalad\u0103 pentru vioar\u0103 \u015fi pian\u201d, \u201eRapsodia rom\u00e2n\u0103\u201d \u015fi prima operet\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u201eCrai nou\u201d, care a avut premiera la Bra\u015fov \u00een 1882. De asemenea, muzica pentru c\u00e2ntecul patriotic, \u201ePe-al nostru steag e scris Unire\u201d, a fost compus\u0103 de Porumbescu \u015fi este folosit\u0103 ast\u0103zi pentru imnul na\u021bional al Albaniei.<\/p>\n
\u00cen 1878, \u00een urma unor manifest\u0103ri patriotice \u00een Ia\u015fi, este \u00eentemni\u0163at de reprezentan\u0163ii autorit\u0103\u0163ilor austro-ungare, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i tineri, \u00een procesul \u201eArboroasa\u201d. Cele trei luni de \u00eenchisoare la Cern\u0103u\u0163i s-au dovedit fatale, Porumbescu \u00eemboln\u0103vindu-se de tuberculoz\u0103, boala care \u00eei va aduce sf\u00e2r\u015fitul \u00een 1883.<\/p>\n
Fostul sat Stupca din jude\u021bul Suceava, redenumit satul Ciprian Porumbescu, este locul unde artistul a locuit \u015fi unde pute\u0163i vizita muzeul Ciprian Porumbescu, casa memorial\u0103 a artistului, precum \u015fi statuia \u015fi morm\u00e2ntul acestuia.<\/p>\n
De asemenea, dou\u0103 busturi ale sale sunt amplasate \u00een Suceava \u015fi Ia\u015fi.<\/p>\n
\u00cen Bucure\u015fti, dar \u015fi \u00een Chi\u015fin\u0103u, reg\u0103sim strada Ciprian Porumbescu. \u00cen memoria artistului, liceul de muzic\u0103 din Chi\u015fin\u0103u \u00eei poart\u0103 numele.<\/p>\n
ACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI TADEUSZ AJDUKIEWICZ<\/strong><\/p>\nTadeusz Ajdukiewicz<\/strong> (1852-1916), pictor polonez academist, recunoscut pentru portretele sale realiste \u015fi detaliate, scenele de gen \u015fi cele orientale, precum \u015fi scenele de v\u00e2n\u0103toare \u015fi militare. A studiat \u00een Cracovia, Viena \u015fi M\u00fcnchen.<\/p>\nDup\u0103 o perioad\u0103 de \u015federe \u00een Polonia, unde realizeaz\u0103 picturi istorice \u015fi portrete ale unor aristocra\u0163i polonezi, artistul \u00ee\u015fi va relua c\u0103l\u0103toriile \u00een Paris, Egipt, Turcia, Sankt Petersburg \u015fi Budapesta.<\/p>\n
\u00cen 1882 se mut\u0103 la Viena, unde va picta pentru membrii cur\u0163ii imperiale.<\/p>\n
Printre comanditarii s\u0103i s-au num\u0103rat Printul de Wales Albert Eduard (1841-1910), Sultanul Abdul Hamid II (1842-1918), \u00cemp\u0103ratul Franz Joseph I (1830-1916) \u015fi Carol I al Rom\u00e2niei (1839-1914).<\/p>\n
Ajdukiewicz a \u00eenceput s\u0103 primeasc\u0103 comenzi de la Regele Carol I la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea, stabilindu-\u015fi re\u015fedin\u0163a temporar\u0103 \u00een Bucure\u015fti \u00een 1904. A devenit astfel pictor de curte al Casei Regale a Rom\u00e2niei. El a realizat portrete de aparat ale Regelui Carol I, precum si portrete ale membrilor familiei regale, iar la cerin\u0163a ministerului de r\u0103zboi, a desenat un album cu uniforme militare.<\/p>\n
\u00centre anii 1902-1904, artistul a pictat o friz\u0103 alegoric\u0103 cu cele 4 anotimpuri \u00eentr-unul dintre dormitoarele castelulului Peli\u015for, la dorin\u0163a Principesei Maria a Rom\u00e2niei (1875-1938), viitoare Regin\u0103. Friza acoper\u0103 registrul superior al pere\u0163ilor dormitorului regal, put\u00e2nd fi admirat\u0103 \u015fi vizitat\u0103 ast\u0103zi \u00een Castelul Peli\u015for.<\/p>\n
O mare parte din operele sale realizate \u00een Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00een colec\u0163ii publice la Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei, Muzeul Cotroceni \u015fi Castelul Pele\u015f.<\/p>\n
\u00cen anul 1914, Ajdukiewicz s-a al\u0103turat Brig\u0103zii 1 a Legiunilor Poloneze creat\u0103 de mare\u015falul J\u00f3zef Pi\u0142sudski (1867-1935) \u0219i a murit \u00een ianuarie 1916, \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n
ACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI PAPA IOAN PAUL AL II-LEA<\/strong><\/p>\n\n
\n
Karol J\u00f3zef Wojty\u0142a<\/strong> (1920-2005) a fost ales Pap\u0103 \u00een 16 octombrie 1978. A adoptat numele de Ioan Paul al II-lea, devenind astfel primul Pap\u0103 de origine polonez\u0103, al c\u0103rui pontificat a durat 27 de ani.<\/p>\nCa supravie\u0163uitor al persecu\u0163iilor \u015fi deport\u0103rilor naziste din cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, precum \u015fi ca oponent al regimului comunist \u00een Polonia, papa Ioan Paul al II-lea a desf\u0103\u015furat campanii \u00eendr\u0103zne\u021be, dar nonviolente pentru sus\u0163inerea drepturilor omului. \u00cen timpul pontificatului s\u0103u a realizat foarte multe c\u0103l\u0103torii \u00een toat\u0103 lumea, predic\u00e2nd mesajele sale despre libertate religioas\u0103, independen\u021ba na\u021bional\u0103 \u0219i drepturile omului.<\/p>\n
\u00cen perioada 7-9 mai 1999, Ioan Paul al II-lea a vizitat Rom\u00e2nia, fiind singurul suveran catolic care s-a deplasat \u00eentr-o \u0163ar\u0103 majoritar ortodox\u0103 de la Marea Schism\u0103 din 1054.<\/p>\n
Ca urmare a vizitei suveranului pontif, \u00een Bucure\u0219ti a fost ridicat bustul s\u0103u \u00een pia\u0163eta care-i poart\u0103 numele.<\/p>\n
Alte monumente \u00een memoria sa reg\u0103sim:<\/p>\n
\n- \u00een Chi\u015fin\u0103u, \u00een fa\u0163a Catedralei Romano-Catolice Providen\u0163a Divin\u0103<\/li>\n
- \u00een Suceava \u00een fa\u021ba Bisericii Romano-Catolice Sf\u00e2ntul Ioan Nepomuk<\/li>\n
- \u00een Blaj, realizat\u0103 de sculptorul polonez Czes\u0142aw D\u017awigaj.<\/li>\n<\/ul>\n
ACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI CAROL SCHMIDT<\/strong><\/p>\nCarol Schmidt<\/strong> (1846-1928), primar al ora\u015fului Chi\u015fin\u0103u \u00een perioada 1877-1903.<\/p>\nProvenit dintr-o familie germano-polonez\u0103 din ora\u0219ul B\u0103l\u021bi, tat\u0103l s\u0103u a fost german basarabean, iar mama polonez\u0103. A lucrat ini\u0163ial \u00een domeniul juridic, absolvind Facultatea de Drept din Odesa, ulterior fiind ales primar al Chi\u015fin\u0103ului de c\u0103tre consiliul or\u0103\u0219enesc \u00een 1877.<\/p>\n
\u00cen timpul mandatului s\u0103u ca primar, Chi\u015fin\u0103ul s-a transformat \u015fi extins de la un ora\u015f provincial la o adevarat\u0103 capital\u0103 a unui stat modern. Dintre \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irile aduse ora\u015fului amintim: pavarea str\u0103zilor, trasarea primilor linii de tramvai, construirea unui sistem de canalizare \u015fi introducerea iluminatului stradal. Au fost construite edificii \u015fi institu\u0163ii publice, majoritatea p\u0103strate p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, precum: case pentru invalizii de r\u0103zboi (1877-1881), \u0218coala de Meserii (1881), \u0218coala de desen (1887, ast\u0103zi Colegiul De Arte Plastice \u201eAl. Pl\u0103m\u0103deal\u0103\u201d), Amfiteatrul popular Pu\u0219kin (1900) \u015fi Muzeul de istorie (Muzeul Zemstvei, 1899).<\/p>\n
Eforturile zadarnice ale lui Schmidt de a \u00eempiedica pogromul evreiesc, uciderea \u00een mas\u0103 din anul 1903, l-au determinat s\u0103 demisioneze din func\u0163ia de primar, dezam\u0103git de mecanismele statului \u015fi societatea vremii. Cu toate acestea, a \u00eencercat s\u0103 ajute victimele pogromului prin organizarea str\u00e2ngerii de fonduri \u015fi ad\u0103postirea \u00een propria cas\u0103 a mai multor familii de evrei cu copii.<\/p>\n
Casa \u00een care a locuit Carol Schmidt cu familia sa se g\u0103se\u0219te ast\u0103zi pe strada Mitropolit Varlaam nr. 84 \u00een Chi\u015fin\u0103u. \u00cen 2014, vizavi de cas\u0103 a fost ridicat bustul s\u0103u.<\/p>\n
ACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA MARIEI SK\u0141ODOWSKA-CURIE<\/strong><\/p>\nMaria Sk\u0142odowska-Curie<\/strong> (1867-1934), fizician\u0103 polonez\u0103 n\u0103scut\u0103 \u00een Var\u015fovia, renumit\u0103 pentru munca ei despre radioactivitate. Maria Sk\u0142odowska s-a mutat \u00een Paris \u00een 1891 \u015fi a studiat la Universitatea Sorbona, unde l-a cunoscut pe viitorul partener de via\u0163\u0103, fizicianul Pierre Curie (1859-1906). \u00cen 1903, Maria \u0219i Pierre au primit Premiul Nobel pentru Fizic\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Henri Becquerel pentru munca lor combinat\u0103 asupra radioactivit\u0103\u021bii. \u00cen 1911, Maria Sk\u0142odowska-Curie a fost singura c\u00e2\u0219tig\u0103toare a Premiului Nobel pentru Chimie, pentru izolarea radiului pur. Ea a devenit astfel prima femeie care a c\u00e2\u0219tigat un premiu Nobel \u0219i este singura femeie care a c\u00e2\u0219tigat premiul \u00een dou\u0103 domenii diferite – fizic\u0103 \u015fi chimie.<\/p>\n\u00cen Bucure\u015fti exist\u0103 Spitalul Clinic de Urgen\u021b\u0103 pentru copii \u201eMaria Sk\u0142odowska-Curie\u201d, unul dintre cele mai mari spitale pediatrice publice din Rom\u00e2nia. Spitalul a fost construit la ini\u0163iativa statului polonez pentru a ajuta Rom\u00e2nia \u00een urma cutremurului din 1977. Fondurile au venit exclusiv din partea Poloniei, cl\u0103direa fiind ridicat\u0103 de firma polonez\u0103 Budimex. Spitalul a fost inaugurat \u00een 1984 sub numele de Spitalul pentru Copii Bucure\u015fti. \u00cen 1990 numele a fost schimbat \u00een Spitalul Clinic pentru Copii \u201eMaria Sk\u0142odowska-Curie\u201d, iar \u00een 1999 a devenit spital de urgen\u0163\u0103.<\/p>\n
Institu\u0163ia medical\u0103 s-a dezvoltat \u00een ultimii ani, av\u00e2nd \u00een momentul de fa\u0163\u0103 trei sec\u0163ii de chirurgie pediatric\u0103, cinci sec\u0163ii de pediatrie, terapie intensiv\u0103 neonatal\u0103, un ambulatoriu, o unitate de primiri urgen\u0163e \u015fi prima sec\u0163ie de recuperare functional\u0103 a copiilor cu deficien\u0163e fizice \u015fi neuro-psiho-motorii.<\/p>\n
\u00cen 2024, prin parteneriatul \u00eentre Spital \u0219i Asocia\u021bia \u201eD\u0103ruie\u0219te Via\u021b\u0103\u201d, a fost construit\u0103 o nou\u0103 cl\u0103dire cu sec\u021bii de oncologie, neurochirurgie, chirurgie \u0219i ATI, un proiect finalizat sut\u0103 la sut\u0103 din dona\u021bii si sponsoriz\u0103ri. Asocia\u021bia D\u0103ruie\u0219te Via\u021b\u0103 are ca scop final extinderea \u015fi reconstruirea integral\u0103 a spitalului, precum \u015fi transformarea vechii cl\u0103diri \u00een spa\u021bii de cazare pentru p\u0103rin\u021bi, cu s\u0103li de studiu, cantin\u0103, s\u0103li de curs \u015fi alte spa\u0163ii necesare.<\/p>\n
ACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI JEAN FR\u00c9D\u00c9RIC JOLIOT-CURIE<\/strong><\/p>\n\u00cen 1925, chimistul francez Jean Fr\u00e9d\u00e9ric Joliot (1900-1958) a devenit asistentul savantei poloneze Maria Sk\u0142odowska-Curie la Institutul Radium din Paris. Fiica Mariei, Ir\u00e9ne Curie (1897-1956), era de asemenea asistenta ei \u00eenc\u0103 din 1918, la acela\u015fi institut. \u00cen 1925, Ir\u00e9ne \u0219i-a prezentat teza de doctorat despre razele alfa ale poloniului, ob\u0163in\u00e2nd titlul de doctor \u00een \u015ftiin\u0163e. \u00cen acela\u0219i an l-a cunoscut pe Fr\u00e9d\u00e9ric Joliot \u00een laboratorul mamei sale, iar \u00een 1926 cei doi s-au c\u0103s\u0103torit, Fr\u00e9d\u00e9ric schimb\u00e2ndu-\u015fi numele \u00een Joliot-Curie.<\/p>\n
\u00cen 1930 devenit doctor \u00een \u015ftiin\u0163e, iar \u00een anii urm\u0103tori a fost lector la facultatea de \u015ftiin\u0163e din Paris \u015fi la Coll\u00e8ge de France. A lucrat mereu \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia sa, Ir\u00e9ne Joliot-Curie, descoperind \u00een 1934 radioactivitatea artificial\u0103. Datorit\u0103 acestui fapt, cei doi au primit premiul Nobel \u00een chimie, \u00een 1935, pentru sinteza de noi izotopi radioactivi.<\/p>\n
\u00cen ultimii ani din via\u0163\u0103 a continuat munca so\u0163iei sale, dedic\u00e2ndu-se inaugur\u0103rii \u015fi dezvolt\u0103rii marelui centru de fizic\u0103 nuclear\u0103 de la Orsay. Ir\u00e9ne a fost cea care a elaborat planurile pentru centru, fiind implicat\u0103 \u00een cercetarea fizicii nucleare, particip\u00e2nd la crearea \u0219i construirea primei gr\u0103mezi atomice din Fran\u0163a \u00een 1948.<\/p>\n
Fr\u00e9d\u00e9ric Joliot-Curie a murit la Paris \u00een 1958, la doi ani dup\u0103 moartea so\u0163iei sale, se pare din aceea\u015fi cauz\u0103: expunerea excesiv\u0103 la radia\u021bii.<\/p>\n
\u00cen Bucure\u015fti reg\u0103sim o strad\u0103 care poart\u0103 numele lui Fr\u00e9d\u00e9ric Joliot-Curie.<\/p>\n
ACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI ZIEGFRIED KOFSZYNSKI<\/strong><\/p>\nZiegfried Kofszynski<\/strong> (1858-1932), arhitect polonez, absolvent al Academiei Tehnice din Lvov (1872-1876).\u00a0 Johannes Schultz (1844-1926), arhitectul castelului Pele\u015f din Sinaia, l-a adus pe Kofszynski \u00een Rom\u00e2nia pentru a fi parte din echipa interna\u0163ional\u0103 de arhitec\u0163i care au lucrat la castel. A decis, astfel, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 definitiv \u00een Rom\u00e2nia, stabilindu-se \u00een Bucure\u015fti \u00een anul 1888.<\/p>\nDou\u0103 construc\u0163ii emblematice ale Bucure\u015ftiului au fost realizate de Kofszynski: restaurantul Caru\u2019 cu bere \u015fi Fabrica de tr\u0103suri Rieber.<\/p>\n
\u00cen 1897, fra\u0163ii Mircea, comercian\u0163i berari din Transilvania, cump\u0103r\u0103 terenul din Stravopoleos nr. 5 din Bucure\u0219ti cu inten\u0163ia de a deschide o ber\u0103rie. Kofszynski va fi cel care va concepe proiectul, lucr\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu arhitectul Alois Pesch, care va deveni un colaborator fidel. Restaurantul Caru\u2019 cu bere este inaugurat \u00een 1899. Cl\u0103direa este reprezentat\u0103 de un stil eclectic, de inspira\u0163ie german\u0103, cu elemente neogotice \u015fi neoclasice. Este clasat\u0103 ca monument istoric \u0219i de arhitectur\u0103.<\/p>\n
Hermann Rieber (1870-1940), comerciant dintr-o familie german\u0103, decide s\u0103 construiasc\u0103 \u00een jurul anului 1900 o cas\u0103 \u015fi o fabric\u0103 de tr\u0103suri \u00een Bucure\u015fti, pe strada Romulus nr. 15. El \u00eel va angaja pe arhitectul Ziegfried Kofszynski, care va proiecta cele dou\u0103 cl\u0103diri legate printr-o pasarel\u0103, impregnate de acela\u015fi stil german, de inspira\u0163ie neogotic\u0103. Fabrica de tr\u0103suri a produs ulterior automobile de lux, devenind \u015fi furnizor al Casei Regale, ast\u0103zi ansamblul arhitectural fiind clasat ca monument de arhitectur\u0103 industrial\u0103.<\/p>\n
\u00cen 1919, Kofszynski \u00eencepe un proiect important la ini\u0163iativa Societ\u0103\u021bii M\u0103r\u0103\u015fti, \u0219i anume refacerea \u015fi reconstruirea satului M\u0103r\u0103\u015fti, distrus \u00een Primul R\u0103zboi Mondial. Kofszynski \u015fi-a adus contribu\u0163ia din nou ca parte din echipa de arhitec\u0163i, construind \u015fcoli, sanatorii, parcuri, biserica \u015fi mausoleul din M\u0103r\u0103\u015fti.<\/p>\n
Kofszynski a colaborat cu foarte mul\u0163i arhitec\u0163i la diverse proiecte arhitecturale: cu arhitectul Alexandru S\u0103vulescu (1847-1902) la construc\u0163ia bisericii Amzei din Bucure\u015fti, precum \u015fi la construc\u0163ia palatului comunal din Buz\u0103u, cu arhitectul Ion D. Berindey (1871-1928) la proiectul Palatului Culturii din Ia\u015fi, cu arhitectul rom\u00e2n de origine francez\u0103 Daniel Renard (1871-1928) la construc\u0163ia Cazinoului din Constan\u0163a. Multe cl\u0103diri familiale din Bucure\u015fti au fost, de asemenea, construite de Kofszynski, printre care casa avocatului Nicu Negri sau casa doctorului Gheorghe Nanu.<\/p>\n
ACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI ANGHEL SALIGNY<\/strong><\/p>\nAnghel Saligny<\/strong> (1854-1925), inginer rom\u00e2n, fiul polonezei Maria Zarska Dobjanschi \u0219i francezului Alfred Rudolf de Saligny.<\/p>\nSo\u0163ii Saligny \u015fi-au deschis un pension pentru tineri la Foc\u015fani, unde Anghel Saligny \u00eempreun\u0103 cu fratele Alfons \u015fi sora Sofia au fost educa\u0163i \u00een primii ani. Saligny \u015fi-a continuat studiile liceale \u00een Foc\u015fani, apoi \u00een Potsdam, iar studiile universitare le-a efectuat la Charlottenburg, \u00een Germania. A absolvit cu titlul de inginer constructor \u015fi a lucrat o perioad\u0103 la construc\u0163ia c\u0103ilor ferate \u00een Germania, primind chiar o ofert\u0103 definitiv\u0103 de a lucra ca inginer. Cu toate acestea, Saligny s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 revin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een 1875, ob\u0163in\u00e2nd func\u0163ia de inginer \u00een cadrul Ministerului Lucr\u0103rilor Publice, \u00een Serviciul de poduri \u015fi \u015fosele.<\/p>\n
Datorit\u0103 talentului \u015fi creativit\u0103\u0163ii sale, Saligny s-a remarcat \u015fi a avansat \u00een func\u0163ie, ajung\u00e2nd ministru al Ministerului Lucr\u0103rilor Publice \u0219i membru al Academiei Rom\u00e2ne, devenind chiar pre\u015fedintele acestei institu\u0163ii \u00een perioada 1907-1910.<\/p>\n
C\u00e2teva dintre proiectele realizate de Anghel Saligny: execu\u0163ia liniilor de cale ferat\u0103 \u015fi podurilor aferente pe traseele Adjud-Tg. Ocna \u015fi B\u00e2rlad-Vaslui-Ia\u015fi; proiectarea \u015fi executarea silozurilor de cereale de la Br\u0103ila (1888) \u015fi Gala\u0163i (1889), unde a folosit pentru prima dat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia betonul armat; proiectarea \u015fi coordonarea moderniz\u0103rii \u015fi extinderii portului din Constan\u0163a.<\/p>\n
Cea mai important\u0103 lucrare a sa a fost podul de cale ferat\u0103 Carol I, construit peste Dun\u0103re la Cernavod\u0103, lucrare clasat\u0103 ast\u0103zi ca monument istoric. Sistemul de poduri de la Cernavod\u0103 cuprinde dou\u0103 poduri principale \u015fi o serie de alte lucr\u0103ri, fiind construit \u00eentr-o perioad\u0103 de cinci ani \u0219i inaugurat \u00een 1895 \u00een prezen\u0163a regelui Carol I. Lucrarea lui Saligny s-a dovedit a fi cel mai mare complex de poduri din Europa la acea perioad\u0103, aduc\u00e2ndu-i inginerului faim\u0103 interna\u0163ional\u0103.<\/p>\n
\u00cen 1957, \u00een onoarea lui Anghel Saligny, sculptorul Oscar Han a construit o statuie de bronz \u00een Constan\u021ba. \u00cen Bucure\u0219ti exist\u0103 colegiul tehnic care \u00eei poart\u0103 numele, o strad\u0103 cu numele s\u0103u \u015fi casa \u00een care a tr\u0103it, pe strada Occidentului.<\/p>\n
ACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI ZIEGFRIED KOFSZYNSKI<\/strong><\/p>\nZiegfried Kofszynski<\/strong> (1858-1932), arhitect polonez, absolvent al Academiei Tehnice din Lvov (1872-1876).\u00a0 Johannes Schultz (1844-1926), arhitectul castelului Pele\u015f din Sinaia, l-a adus pe Kofszynski \u00een Rom\u00e2nia pentru a fi parte din echipa interna\u0163ional\u0103 de arhitec\u0163i care au lucrat la castel. A decis, astfel, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 definitiv \u00een Rom\u00e2nia, stabilindu-se \u00een Bucure\u015fti \u00een anul 1888.<\/p>\nDou\u0103 construc\u0163ii emblematice ale Bucure\u015ftiului au fost realizate de Kofszynski: restaurantul Caru\u2019 cu bere \u015fi Fabrica de tr\u0103suri Rieber.<\/p>\n
\u00cen 1897, fra\u0163ii Mircea, comercian\u0163i berari din Transilvania, cump\u0103r\u0103 terenul din Stravopoleos nr. 5 din Bucure\u0219ti cu inten\u0163ia de a deschide o ber\u0103rie. Kofszynski va fi cel care va concepe proiectul, lucr\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu arhitectul Alois Pesch, care va deveni un colaborator fidel. Restaurantul Caru\u2019 cu bere este inaugurat \u00een 1899. Cl\u0103direa este reprezentat\u0103 de un stil eclectic, de inspira\u0163ie german\u0103, cu elemente neogotice \u015fi neoclasice. Este clasat\u0103 ca monument istoric \u0219i de arhitectur\u0103.<\/p>\n
Hermann Rieber (1870-1940), comerciant dintr-o familie german\u0103, decide s\u0103 construiasc\u0103 \u00een jurul anului 1900 o cas\u0103 \u015fi o fabric\u0103 de tr\u0103suri \u00een Bucure\u015fti, pe strada Romulus nr. 15. El \u00eel va angaja pe arhitectul Ziegfried Kofszynski, care va proiecta cele dou\u0103 cl\u0103diri legate printr-o pasarel\u0103, impregnate de acela\u015fi stil german, de inspira\u0163ie neogotic\u0103. Fabrica de tr\u0103suri a produs ulterior automobile de lux, devenind \u015fi furnizor al Casei Regale, ast\u0103zi ansamblul arhitectural fiind clasat ca monument de arhitectur\u0103 industrial\u0103.<\/p>\n
\u00cen 1919, Kofszynski \u00eencepe un proiect important la ini\u0163iativa Societ\u0103\u021bii M\u0103r\u0103\u015fti, \u0219i anume refacerea \u015fi reconstruirea satului M\u0103r\u0103\u015fti, distrus \u00een Primul R\u0103zboi Mondial. Kofszynski \u015fi-a adus contribu\u0163ia din nou ca parte din echipa de arhitec\u0163i, construind \u015fcoli, sanatorii, parcuri, biserica \u015fi mausoleul din M\u0103r\u0103\u015fti.<\/p>\n
Kofszynski a colaborat cu foarte mul\u0163i arhitec\u0163i la diverse proiecte arhitecturale: cu arhitectul Alexandru S\u0103vulescu (1847-1902) la construc\u0163ia bisericii Amzei din Bucure\u015fti, precum \u015fi la construc\u0163ia palatului comunal din Buz\u0103u, cu arhitectul Ion D. Berindey (1871-1928) la proiectul Palatului Culturii din Ia\u015fi, cu arhitectul rom\u00e2n de origine francez\u0103 Daniel Renard (1871-1928) la construc\u0163ia Cazinoului din Constan\u0163a. Multe cl\u0103diri familiale din Bucure\u015fti au fost, de asemenea, construite de Kofszynski, printre care casa avocatului Nicu Negri sau casa doctorului Gheorghe Nanu.<\/p>\n
ACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI <\/strong>\u0218TEFAN B\u00c1THORY<\/strong><\/p>\n\u0218tefan B\u00e1thory<\/strong> (1533-1586), unul din cei mai renumi\u021bi membri ai familiei nobiliare B\u00e1thory, principe al Transilvaniei \u00eentre anii 1571-1575 \u0219i rege al Poloniei din 1575 p\u00e2n\u0103 la moartea sa \u00een 1586. S-a n\u0103scut \u00een \u0218imleu Silvaniei, jude\u0163ul S\u0103laj, ora\u015f care apar\u0163inea familiei B\u00e1thory, unde se afla \u015fi castelul familiei. Ast\u0103zi reg\u0103sim doar ruine ale acestuia \u00een ora\u015f.<\/p>\nB\u00e1thory a fost educat la curtea imperial\u0103 din Viena \u015fi la Universitatea din Padova. Ioan Sigismund Z\u00e1polya (1540-1571), principele Transilvaniei a murit f\u0103r\u0103 urma\u015fi, a\u015fadar \u00een 1571 \u0218tefan B\u00e1thory a fost ales de nobilimea Ardealului ca principe. Trei ani mai t\u00e2rziu, \u00een iunie 1574 Polonia r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 rege, urm\u00e2nd o lupt\u0103 intern\u0103 \u00eentre nobilii polonezi pentru desemnarea urma\u0219ului la tron. \u0218tefan B\u00e1thory prime\u0219te oferta de a deveni regele Poloniei, astfel c\u0103 \u00een noiembrie 1575 \u021bine o Diet\u0103 la Media\u0219 pentru a discuta despre oferta primit\u0103. Delega\u021bii ardeleni nu erau de acord ca principele s\u0103 se duc\u0103 s\u0103 ia coroana Poloniei.<\/p>\n
Sus\u021binut de clerici \u0219i nobilime, tronul Poloniei i-a revenit \u00een cele din urm\u0103 lui \u0218tefan B\u00e1thory, cu condi\u021bia s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 cu Anna Jagiello, descendent\u0103 a familiei Jagiello, o c\u0103s\u0103torie strict politic\u0103. La tronul principatului Transilvaniei este numit fratele s\u0103u Christofor B\u00e1thory.<\/p>\n
Moare \u00een 1586, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een capela Castelului Wawel din Cracovia. Morm\u00e2ntul poate fi vizitat \u0219i ast\u0103zi.<\/p>\n
Liceul Teoretic \u201eB\u00e1thory Istv\u00e1n\u201d din Cluj-Napoca \u00eei poart\u0103 numele, la fel \u0219i dou\u0103 \u0219coli din Media\u0219 \u0219i din ora\u0219ul natal \u0218imleu Silvaniei. De asemenea, la ruinele cet\u0103\u021bii medievale B\u00e1thory din \u0218imleu Silvaniei se organizeaz\u0103 anual Festivalul medieval Bathory, un festival de reconstituire istoric\u0103 cu spectacole ecvestre, lupte cavalere\u015fti, concerte \u015fi gastronomie.<\/p>\n
ACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA IZABELLEI JAGIELLONKA<\/strong><\/p>\nIzabella Jagiellonka<\/strong> (1519\u20131559), fiica lui Sigismund I al Poloniei \u0219i a reginei Bona Sforza, este o personalitate istoric\u0103 de o importan\u021b\u0103 major\u0103 pentru Transilvania \u2013 o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre trecutul acestei regiuni \u0219i istoria european\u0103.<\/p>\nDup\u0103 moartea so\u021bului s\u0103u, Ioan Z\u00e1polya, rege al Ungariei, Izabella a preluat conducerea regatului \u00een numele fiului s\u0103u, Ioan Sigismund, devenind astfel un pilon esen\u021bial \u00een istoria Transilvaniei. Cu o diploma\u021bie remarcabil\u0103, a luptat pentru autonomia regiunii \u00eentr-o perioad\u0103 marcat\u0103 de presiuni din partea Habsburgilor \u0219i a Imperiului Otoman.<\/p>\n
Sub conducerea sa, Transilvania a devenit un centru al reformei religioase \u0219i al rena\u0219terii culturale. Izabella a fost o sus\u021bin\u0103toare a diversit\u0103\u021bii, un principiu care define\u0219te \u0219i ast\u0103zi spiritul Transilvaniei.<\/p>\n
Izabella a adus la curtea din Transilvania elegan\u021ba \u0219i influen\u021bele Rena\u0219terii italiene, mo\u0219tenite de la mama sa, Bona Sforza. Sub domnia ei, aceast\u0103 regiune a cunoscut o perioad\u0103 de \u00eenflorire cultural\u0103, l\u0103s\u00e2nd o mo\u0219tenire care continu\u0103 s\u0103 inspire p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi.<\/p>\n
Izabela Jagiellonka \u0219i-a \u00eencheiat tumultoasa via\u021b\u0103 la Alba Iulia, unde a fost \u0219i \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103. Morm\u00e2ntul ei poate fi g\u0103sit \u0219i ast\u0103zi \u00een catedrala romano-catolic\u0103 \u201eSf. Mihail\u201d.<\/p>\n
ACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI OCTAVIAN SMIGELSCHI<\/strong><\/p>\nOctavian Smigelschi<\/strong> (1866-1912), artist transilv\u0103nean, fiul lui Mihail Smigelschi, descendent al unei familii nobile poloneze \u015fi al Anei Sebastian, de origine arom\u00e2n\u0103.<\/p>\nCa urmare a evenimentelor revolu\u021bionare din Polonia petrecute \u00een 1848, Mihail Smigelschi a g\u0103sit refugiu \u00een Transilvania \u00een 1850, ini\u0163ial \u00een \u015eelimb\u0103r, stabilindu-se ulterior \u00een Ludo\u015f, locul unde s-a n\u0103scut Octavian.<\/p>\n
Paralel cu studiile liceale, Octavian Smigelschi a luat lec\u0163ii de desen cu profesorul \u015fi pictorul german Carl Doschlag \u00een Sibiu, urm\u00e2nd apoi studiile la \u015fcoala de desen din Budapesta, pe care a absolvit-o \u00een 1889. Pe l\u00e2ng\u0103 activitatea artistic\u0103, a devenit profesor de desen la Liceul de Stat din Dumbr\u0103veni din 1892 p\u00e2n\u0103 \u00een 1911.<\/p>\n
De-a lungul carierei sale, Octavian Smigelschi a \u00eentreprins numeroase c\u0103l\u0103torii de studiu \u00een M\u00fcnchen, Viena, Dresda, Ravena, Roma, Vene\u0163ia \u015fi Floren\u0163a. \u00cen anul 1904, artistul s-a decis s\u0103 studieze \u00eendeaproape picturile biserice\u0219ti din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Bucovina. De\u015fi educa\u0163ia artistic\u0103 a fost una academic\u0103, Smigelschi s-a \u00eendep\u0103rtat de aceasta datorit\u0103 c\u0103l\u0103toriilor \u015fi interac\u0163iunilor multiculturale, prefer\u00e2nd abord\u0103rile simboliste, romantice, neo-bizantine \u015fi art-nouveau.<\/p>\n
Smigelschi a lucrat \u00een mai multe medii \u2013 \u00een pictur\u0103, grafic\u0103, acuarel\u0103, desen, \u015fi a contribuit enorm la pictura monumental\u0103 religioas\u0103 \u00een stil neo-bizantin.<\/p>\n
O mare parte dintre lucr\u0103rile sale se afl\u0103 la Muzeul Na\u021bional Brukenthal din Sibiu, la Academia Rom\u00e2n\u0103 \u0219i la Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei. Arta monumental\u0103 religioas\u0103 a artistului poate fi admirat\u0103 \u00een Catedrala Mitropolitan\u0103 din Sibiu, Catedrala Unit\u0103 din Blaj, Biserica din Ciacova, Biserica din R\u0103de\u015fti, precum \u015fi \u00een alte biserici din Transilvania.<\/p>\n
ACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA<\/strong> KAZIMIEREI I\u0141\u0141AKOWICZ\u00d3WNA<\/strong><\/p>\nKazimiera I\u0142\u0142akowicz\u00f3wna<\/strong> (1892-1983), poet\u0103 \u0219i traduc\u0103toare, figur\u0103 emblematic\u0103 a literaturii poloneze, a avut o leg\u0103tur\u0103 deosebit\u0103 cu Rom\u00e2nia, unde a tr\u0103it \u00een perioada 1939-1947. \u00cen timpul \u0219ederii sale \u00een Rom\u00e2nia, aceasta s-a stabilit la Cluj, \u00een inima Transilvaniei, unde a \u00eencercat s\u0103 \u00ee\u0219i reconstruiasc\u0103 via\u021ba \u00een exil. Peisajele ardelene \u0219i cultura rom\u00e2neasc\u0103 au l\u0103sat o amprent\u0103 puternic\u0103 asupra operei ei, reflect\u00e2ndu-se \u00een poeziile \u0219i scrierile sale memorialistice.<\/p>\nExperien\u021ba poetei poloneze \u00een Rom\u00e2nia a fost marcat\u0103 de contradic\u021bii: pe de o parte, sentimentul de exil \u0219i dorul de patrie, iar pe de alt\u0103 parte, \u00eencerc\u0103rile de a se integra \u00een noua realitate cultural\u0103. Totu\u0219i, I\u0142\u0142akowicz\u00f3wna nu doar c\u0103 a descoperit Rom\u00e2nia, dar a \u0219i contribuit la promovarea literaturii rom\u00e2ne \u00een Polonia, traduc\u00e2nd \u0219i interpret\u00e2nd poezii lirice rom\u00e2ne\u0219ti pentru publicul polonez. Astfel, ea a avut un rol esen\u021bial \u00een consolidarea leg\u0103turilor culturale dintre cele dou\u0103 na\u021biuni.<\/p>\n
A\u0219adar, accentele poloneze r\u0103sun\u0103 \u0219i \u00een paginile c\u0103r\u021bilor, \u00een poeziile eminesciene traduse cu dragoste \u0219i respect pentru frumuse\u021bea limbii rom\u00e2ne!<\/p>\n
Pentru cei interesa\u021bi de o perspectiv\u0103 polonez\u0103 asupra Rom\u00e2niei din acea perioad\u0103, lucrarea \u201eKazimiera I\u0142\u0142akowicz\u00f3wna o poloneza care a iubit Rom\u00e2nia\u201d ofer\u0103 o analiz\u0103 detaliat\u0103 a experien\u021belor \u0219i impresiilor poetei. Prin via\u021ba \u0219i opera sa, Kazimiera I\u0142\u0142akowicz\u00f3wna a creat o punte cultural\u0103 \u00eentre Polonia \u0219i Rom\u00e2nia, eviden\u021biind complexitatea \u0219i frumuse\u021bea interac\u021biunilor dintre cele dou\u0103 culturi.<\/p>\n
La intrarea \u00een incinta Facult\u0103\u021bii de \u015etiin\u0163e Economice \u015fi Gestiunea Afacerilor a Universit\u0103\u021bii Babe\u0219-Bolyai din Cluj-Napoca se afl\u0103 o plac\u0103 comemorativ\u0103 dedicat\u0103 Kazimieriei I\u0142\u0142akowicz\u00f3wna, recunosc\u00e2nd leg\u0103tura sa cu Rom\u00e2nia \u0219i perioada \u00een care a tr\u0103it aici.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen Rom\u00e2nia \u015fi Republica Moldova reg\u0103sim indicii \u00een spa\u0163iul public care fac referire direct\u0103 la Polonia. Acestea sunt prezente \u00een numele str\u0103zilor, monumente publice, crea\u0163ii artistice, loca\u0163ii comemorative, toate purt\u00e2nd numele unor personalit\u0103\u0163i politice \u015fi culturale cu origini poloneze. *** STRADA POLON\u0102 (Bucure\u0219ti, sector 1, zona Ioanid-Doroban\u021bi) Strada Polon\u0103 \u00ee\u015fi are numele de la Republica […]<\/p>\n","protected":false},"author":41,"featured_media":12443,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[100],"tags":[],"class_list":["post-12440","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-stiri-ro"],"yoast_head":"\n
Accente poloneze \u00een Rom\u00e2nia \u0219i Republica Moldova - Instytut Polski w Bukareszcie<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2024\/08\/20\/polonia-in-bucuresti\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"pl_PL\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Accente poloneze \u00een Rom\u00e2nia \u0219i Republica Moldova - Instytut Polski w Bukareszcie\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"\u00cen Rom\u00e2nia \u015fi Republica Moldova reg\u0103sim indicii \u00een spa\u0163iul public care fac referire direct\u0103 la Polonia. Acestea sunt prezente \u00een numele str\u0103zilor, monumente publice, crea\u0163ii artistice, loca\u0163ii comemorative, toate purt\u00e2nd numele unor personalit\u0103\u0163i politice \u015fi culturale cu origini poloneze. *** STRADA POLON\u0102 (Bucure\u0219ti, sector 1, zona Ioanid-Doroban\u021bi) Strada Polon\u0103 \u00ee\u015fi are numele de la Republica […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2024\/08\/20\/polonia-in-bucuresti\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Instytut Polski w Bukareszcie\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2024-08-20T13:15:05+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2025-02-17T10:10:54+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2024\/08\/453769487_810627994583845_5330159128442133822_n.jpg\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"2048\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"1152\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"mirelal\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Napisane przez\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"mirelal\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Szacowany czas czytania\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"29 minut\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"event\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2024\/08\/20\/polonia-in-bucuresti\/\",\"url\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2024\/08\/20\/polonia-in-bucuresti\/\",\"name\":\"Accente poloneze \u00een Rom\u00e2nia \u0219i Republica Moldova\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2024\/08\/20\/polonia-in-bucuresti\/#primaryimage\"},\"image\":[\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2024\/08\/453769487_810627994583845_5330159128442133822_n.jpg\",\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2024\/08\/453769487_810627994583845_5330159128442133822_n-300x169.jpg\",\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2024\/08\/453769487_810627994583845_5330159128442133822_n-1024x576.jpg\",\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2024\/08\/453769487_810627994583845_5330159128442133822_n.jpg\"],\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2024\/08\/453769487_810627994583845_5330159128442133822_n.jpg\",\"datePublished\":\"2024-08-20T13:15:05+02:00\",\"dateModified\":\"2025-02-17T10:10:54+02:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/36eba23bd65c4ed8774deeb285a19272\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2024\/08\/20\/polonia-in-bucuresti\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"pl-PL\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2024\/08\/20\/polonia-in-bucuresti\/\"]}],\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"startDate\":\"2024-07-31\",\"endDate\":\"2024-12-31\",\"eventStatus\":\"EventScheduled\",\"eventAttendanceMode\":\"OfflineEventAttendanceMode\",\"location\":{\"@type\":\"place\",\"name\":\"\",\"address\":\"\",\"geo\":{\"@type\":\"GeoCoordinates\",\"latitude\":\"\",\"longitude\":\"\"}},\"description\":\"\u00cen Rom\u00e2nia \u015fi Republica Moldova reg\u0103sim indicii \u00een spa\u0163iul public care fac referire direct\u0103 la Polonia.\\nAcestea sunt prezente \u00een numele str\u0103zilor, monumente publice, crea\u0163ii artistice, loca\u0163ii comemorative, toate purt\u00e2nd numele unor personalit\u0103\u0163i politice \u015fi culturale cu origini poloneze.\\n***\\nSTRADA POLON\u0102 (Bucure\u0219ti, sector 1, zona Ioanid-Doroban\u021bi)\\nStrada Polon\u0103 \u00ee\u015fi are numele de la Republica Polon\u0103, una dintre cele mai populate \u0163\u0103ri din Uniunea European\u0103, \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 teritorial \u00een 16 voievodate. Polonia este \u021bara cu cel mai divers ecosistem din Europa \u015fi cu 17 situri incluse \u00een Patrimoniul Mondial UNESCO.\\nSTRADA VAR\u0218OVIA (Bucure\u0219ti, sector 1, zona Pia\u021ba Victoriei)\\nVar\u015fovia a devenit capitala Poloniei \u00een secolul al XVI-lea, c\u00e2nd Regele Sigismund al III-lea a decis s\u0103 mute capitala de la Cracovia. Ora\u015ful s-a dezvoltat rapid \u00een urm\u0103toarele secole, devenind unul dintre cele mai mari ora\u015fe europene.\\n\u00cen 1944, \u00een timpul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, peste 85% din centrul istoric al Var\u015foviei a fost distrus. Dup\u0103 r\u0103zboi, \u00een doar cinci ani, ora\u015ful a fost reconstruit complet \u00eentr-un efort comun remarcabil al cet\u0103\u0163enilor polonezi.\\nCentrul s\u0103u istoric a fost \u00eenscris \u00een anul 1980 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.\\nSTRADA MUN\u021aII TATRA (Bucure\u0219ti, sector 1, zona Pia\u021ba Victoriei)\\n\u0218tia\u021bi c\u0103 Mun\u0163ii Tatra reprezint\u0103 cea mai \u00eenalt\u0103 zon\u0103 a lan\u021bului montan carpatic, fiind parte din Carpa\u021bii de Vest? Ei se \u00eentind la grani\u021ba dintre Slovacia \u0219i Polonia, cea mai mare parte a masei montane afl\u00e2ndu-se \u00een Slovacia. Cel mai \u00eenalt v\u00e2rf este Gerlachovsk\u00fd (2655 m), \u00een Slovacia. \u00cen Polonia, altitudinea maxim\u0103 este atins\u0103 de unul dintre v\u00e2rfurile muntelui Rysy (2.499 m).\\nMun\u0163ii Tatra sunt locul ideal pentru sporturile de iarn\u0103 \u015fi de var\u0103, plimb\u0103ri, drume\u0163ii, ciclism, c\u0103l\u0103rit \u015fi \u00eenot. Aici se afl\u0103 \u0219i dou\u0103 parcuri na\u0163ionale protejate: parcul na\u0163ional Tatra, \u00een Polonia, \u015fi parcul na\u0163ional Tatry, \u00een Slovacia.\\nSTRADA FR\u00c9D\u00c9RIC CHOPIN (Bucure\u0219ti, sector 2, zona Barbu V\u0103c\u0103rescu)\\nFryderyk Chopin (1810-1849) este considerat unul dintre cei mai influen\u0163i compozitori polonezi de muzic\u0103 pentru pian. Personaj de notorietate \u015fi apreciat pentru talentul s\u0103u unic, s-a stabilit la Paris la v\u00e2rsta de 21 de ani. De-a lungul vie\u021bii sale, a format multe prietenii valoroase, inclusiv cu Franz Liszt, Eugene Delacroix, Adam Mickiewicz \u015fi Hector Berlioz.\\n\u00cen momentul de fa\u021b\u0103, \u00een Polonia exist\u0103 dou\u0103 festivaluri importante care \u00eei aduc un omagiu lui Chopin.\\nFondat \u00een 1927, Concursul Interna\u021bional de Pian \u201eFryderyk Chopin\u201d (Mi\u0119dzynarodowy Konkurs Pianistyczny im. Fryderyka Chopina) are loc o dat\u0103 la cinci ani \u00een Var\u0219ovia, lans\u00e2nd de-a lungul timpului unii dintre cei mai talenta\u0163i piani\u015fti din lume. Urm\u0103toarea edi\u021bie, a 19-a, va avea loc anul viitor.\\nFestivalul \u201eChopin \u015fi Europa sa\u201d (Mi\u0119dzynarodowy Festiwal Muzyczny \u201eChopin i jego Europa\u201d) se desf\u0103\u0219oar\u0103, \u00een schimb, \u00een fiecare an, tot la Var\u0219ovia. Anul acesta, capitala Poloniei a deschis por\u021bile muzicii clasice \u00eenc\u0103 de pe 17 august \u015fi va umple multe s\u0103li p\u00e2n\u0103 pe 8 septembrie. Majoritatea concertelor din cadrul festivalului, ajuns deja la a 20-a edi\u021bie, pot fi v\u0103zute \u0219i ascultate gratuit pe canalul YouTube al Institutului \u201eFryderyk Chopin\u201d (Narodowy Instytut Fryderyka Chopina).\\nPe l\u00e2ng\u0103 strada care \u00eei poart\u0103 numele, \u00een Bucure\u015fti g\u0103sim \u015fi bustul lui Chopin, amplasat \u00een parcul Regele Mihai I al Rom\u00e2niei.\\nSTRADA STANISLAV CIHOSCHI (Bucure\u0219ti, sector 1, zona Pia\u021ba Roman\u0103)\\nStanislas Cihoschi (1868-1927) a fost un politician \u015fi profesor universitar, n\u0103scut \u00een Rom\u00e2nia \u020bntr-o familie de origine polonez\u0103. A fost rector al Academiei de \u00cenalte Studii Comerciale \u0219i Industriale din Bucure\u0219ti (ast\u0103zi Academia de Studii Economice), iar pentru activit\u0103\u0163ile politice desf\u0103\u015furate a primit Ordinul Coroana Rom\u00e2niei \u00een grad de Comandor. \u00cen memoria sa, una dintre cl\u0103dirile Academiei de Studii Economice din Bucure\u0219ti \u00eei poart\u0103 numele.\\nUnul dintre fra\u0163ii s\u0103i a fost Henri Cihoschi (1872-1950), general al Armatei Rom\u00e2niei \u00een Primul R\u0103zboi Mondial, ulterior \u015fi om politic. Henri a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul pentru strategia \u015fi modul cum a condus divizia 10 infanterie \u00een B\u0103t\u0103lia de la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti. \u00cen anul 1950 a fost arestat \u015fi condamnat f\u0103r\u0103 judecat\u0103 \u00een \u00eenchisoarea de la Sighet, unde \u015fi-a g\u0103sit sf\u00e2r\u015fitul. Familia Cihoschi a pierdut totul \u00een momentul venirii la putere a regimului comunist.\\nCasa \u00een care a tr\u0103it generalul Henri Cihoschi poate fi v\u0103zut\u0103 \u00een Bucure\u0219ti pe bulevardul Dacia 78.\\nCOPACUL PLANTAT \u00ceN MEMORIA LUI JAN KARSKI (Bucure\u0219ti, parcul Regele Mihai I al Rom\u00e2niei, sector 1)\\nJan Kozielewski, pseudonim Karski (1914-2000) - diplomat polonez, soldat, activist \u015fi profesor\\n\u00cen timpul studiilor, Karski a efectuat stagii diplomatice \u0219i consulare la posturi din Rom\u00e2nia, Germania, Elve\u021bia \u0219i Marea Britanie. \u00cen 1938 s-a al\u0103turat diviziei consulare a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone.\\nR\u0103zboiul din 1939 i-a intrerupt cariera diplomatic\u0103 \u0219i s-a al\u0103turat mi\u0219c\u0103rii de rezisten\u021b\u0103 subteran\u0103 polonez\u0103. \u00cen 1940 a fost capturat de Gestapo \u015fi torturat brutal, \u00eens\u0103 a evadat cu ajutorul rezisten\u0163ei. A continuat s\u0103 lucreze pentru ei ca \u015fi curier \u015fi a transmis informa\u021bii secrete \u00eentre rezisten\u021b\u0103 \u0219i guvernul polonez \u00een exil, cu sediul la Londra.\\nJan Karski s-a infiltrat de dou\u0103 ori \u00een ghetoul din Var\u0219ovia \u0219i \u00een lag\u0103rul din care nazi\u0219tii germani transportau evrei \u00een lag\u0103rele de exterminare. Ulterior, a scris rapoarte despre Holocaust care au fost \u00eenaintate autorit\u0103\u021bilor din Occident.\\nProfund influen\u0163at de experien\u0163ele sale din timpul r\u0103zboiului \u0219i de memoria Holocaustului, Karski a lucrat de-a lungul vie\u021bii pentru a promova \u00een\u021belegerea polonez-evreiasc\u0103 \u0219i pentru a onora memoria tuturor victimelor nazismului.\\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI J\u00d3ZEF PI\u0141SUDSKI\\nJ\u00f3zef Pi\u0142sudski (1867-1935) a fost un om politic \u015fi comandant militar polonez, perceput ca unul dintre \u00eentemeietorii na\u021biunii poloneze moderne.\\nA fost \u0219ef de stat \u00eentre anii 1918-1922, ulterior \u015fi ministru al ap\u0103r\u0103rii, ale c\u0103rui reu\u015fite politice \u015fi militare au avut mereu ca scop independen\u0163a \u015fi \u00eentregirea Poloniei.\\nA fost prieten al familiei regale a Rom\u00e2niei, unde s-a \u0219i aflat \u00een lungi vacan\u021be, iar de patru ori \u00een cadrul unor vizite oficiale. \u00cen anul 1922 a venit pentru prima dat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, mai exact la Sinaia, la invita\u0163ia Regelui Ferdinand \u015fi a Reginei Maria, petrec\u00e2nd c\u00e2teva zile cu Familia Regal\u0103. Rezultatul vizitei a fost semnarea unei noi alian\u0163e \u015fi conven\u0163ii militare cu Regele Ferdinand, mult mai puternic[ fa\u0163\u0103 de cea stabilit\u0103 \u00een 1921, \u00eent\u0103rind astfel rela\u0163iile de prietenie dintre cele dou\u0103 na\u0163iuni.\\nPe l\u00e2ng\u0103 strada din Bucure\u015fti care \u00eei poart\u0103 numele, \u00een parcul Izvor reg\u0103sim o plac\u0103 comemorativ\u0103 dedicat\u0103 mare\u015falului \u015fi celor patru vizite ale sale \u00een Rom\u00e2nia.\\nDe asemenea, \u00een Chi\u015fin\u0103u se afl\u0103 bustul lui J\u00f3zef Pi\u0142sudski, realizat de sculptorul moldovean Veaceslav Jigli\u021bchi. Pi\u0142sudski a vizitat consulatul Republicii Polone la Chi\u0219in\u0103u \u00een anul 1932.\\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI ADAM MICKIEWICZ\\nAdam Mickiewicz (1798-1855) a fost un poet, dramaturg, eseist \u015fi activist politic polonez. Este considerat poet na\u0163ional \u00een Polonia, Lituania \u0219i Belarus, fiind o figur\u0103 emblematic\u0103 a romantismului polonez.\\nCea mai cunoscut\u0103 lucrarea a sa este poemul epic na\u0163ional \u201ePan Tadeusz\u201d, publicat \u00een 1834.\\nPe l\u00e2ng\u0103 calitatea de scriitor, Mickiewicz a fost si profesor de literatur\u0103 latin\u0103 la Academia din Lausanne, iar \u00een 1840 a fost numit professor la catedra de limbi \u015fi literaturi slave de la Coll\u00e8ge de France.\\nIndiferent de locul unde s-a aflat, a luptat constant pentru independen\u0163a \u015fi democra\u0163ia Poloniei. Aceast\u0103 activitate politic\u0103 intens\u0103 i-a adus din nefericire \u015fi sf\u00e2r\u015fitul (probabil holer\u0103), la Istanbul, unde se dusese s\u0103 ajute la organizarea for\u021belor poloneze pentru a lupta \u00eempotriva Rusiei \u00een r\u0103zboiul Crimeei.\\nLa Chi\u0219in\u0103u, \u00een Republica Moldova, se afl\u0103 Biblioteca \u201eAdam Mickiewicz\u201d, o bibliotec\u0103 de cultur\u0103 \u015fi literatur\u0103 polon\u0103 \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 2007. De asemenea, pe o banc\u0103 \u00een fa\u021ba bibliotecii \u00eel pute\u021bi vedea st\u00e2nd pe \u00eensu\u0219i Mickiewicz \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at sub forma unei statuete de bronz.\\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI CIPRIAN PORUMBESCU\\nCiprian Porumbescu (1853-1883), un remarcabil violonist, compozitor \u015fi teolog. N\u0103scut Ciprian Golembiowski, fiul lui Iraclie Golembiovski \u015fi a polonezei Emilia Clodni\u021bchi, Ciprian \u00ee\u015fi schimb\u0103 numele de familie \u00een Porumbescu \u00een 1881.\\nStudiile muzicale le-a urmat la Suceava, Cern\u0103u\u0163i \u015fi Viena. Printre crea\u0163iile sale muzicale se num\u0103r\u0103 \u201eBalad\u0103 pentru vioar\u0103 \u015fi pian\u201d, \u201eRapsodia rom\u00e2n\u0103\u201d \u015fi prima operet\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u201eCrai nou\u201d, care a avut premiera la Bra\u015fov \u00een 1882. De asemenea, muzica pentru c\u00e2ntecul patriotic, \u201ePe-al nostru steag e scris Unire\u201d, a fost compus\u0103 de Porumbescu \u015fi este folosit\u0103 ast\u0103zi pentru imnul na\u021bional al Albaniei.\\n\u00cen 1878, \u00een urma unor manifest\u0103ri patriotice \u00een Ia\u015fi, este \u00eentemni\u0163at de reprezentan\u0163ii autorit\u0103\u0163ilor austro-ungare, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i tineri, \u00een procesul \u201eArboroasa\u201d. Cele trei luni de \u00eenchisoare la Cern\u0103u\u0163i s-au dovedit fatale, Porumbescu \u00eemboln\u0103vindu-se de tuberculoz\u0103, boala care \u00eei va aduce sf\u00e2r\u015fitul \u00een 1883.\\nFostul sat Stupca din jude\u021bul Suceava, redenumit satul Ciprian Porumbescu, este locul unde artistul a locuit \u015fi unde pute\u0163i vizita muzeul Ciprian Porumbescu, casa memorial\u0103 a artistului, precum \u015fi statuia \u015fi morm\u00e2ntul acestuia.\\nDe asemenea, dou\u0103 busturi ale sale sunt amplasate \u00een Suceava \u015fi Ia\u015fi.\\n\u00cen Bucure\u015fti, dar \u015fi \u00een Chi\u015fin\u0103u, reg\u0103sim strada Ciprian Porumbescu. \u00cen memoria artistului, liceul de muzic\u0103 din Chi\u015fin\u0103u \u00eei poart\u0103 numele.\\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI TADEUSZ AJDUKIEWICZ\\nTadeusz Ajdukiewicz (1852-1916), pictor polonez academist, recunoscut pentru portretele sale realiste \u015fi detaliate, scenele de gen \u015fi cele orientale, precum \u015fi scenele de v\u00e2n\u0103toare \u015fi militare. A studiat \u00een Cracovia, Viena \u015fi M\u00fcnchen.\\nDup\u0103 o perioad\u0103 de \u015federe \u00een Polonia, unde realizeaz\u0103 picturi istorice \u015fi portrete ale unor aristocra\u0163i polonezi, artistul \u00ee\u015fi va relua c\u0103l\u0103toriile \u00een Paris, Egipt, Turcia, Sankt Petersburg \u015fi Budapesta.\\n\u00cen 1882 se mut\u0103 la Viena, unde va picta pentru membrii cur\u0163ii imperiale.\\nPrintre comanditarii s\u0103i s-au num\u0103rat Printul de Wales Albert Eduard (1841-1910), Sultanul Abdul Hamid II (1842-1918), \u00cemp\u0103ratul Franz Joseph I (1830-1916) \u015fi Carol I al Rom\u00e2niei (1839-1914).\\nAjdukiewicz a \u00eenceput s\u0103 primeasc\u0103 comenzi de la Regele Carol I la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea, stabilindu-\u015fi re\u015fedin\u0163a temporar\u0103 \u00een Bucure\u015fti \u00een 1904. A devenit astfel pictor de curte al Casei Regale a Rom\u00e2niei. El a realizat portrete de aparat ale Regelui Carol I, precum si portrete ale membrilor familiei regale, iar la cerin\u0163a ministerului de r\u0103zboi, a desenat un album cu uniforme militare.\\n\u00centre anii 1902-1904, artistul a pictat o friz\u0103 alegoric\u0103 cu cele 4 anotimpuri \u00eentr-unul dintre dormitoarele castelulului Peli\u015for, la dorin\u0163a Principesei Maria a Rom\u00e2niei (1875-1938), viitoare Regin\u0103. Friza acoper\u0103 registrul superior al pere\u0163ilor dormitorului regal, put\u00e2nd fi admirat\u0103 \u015fi vizitat\u0103 ast\u0103zi \u00een Castelul Peli\u015for.\\nO mare parte din operele sale realizate \u00een Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00een colec\u0163ii publice la Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei, Muzeul Cotroceni \u015fi Castelul Pele\u015f.\\n\u00cen anul 1914, Ajdukiewicz s-a al\u0103turat Brig\u0103zii 1 a Legiunilor Poloneze creat\u0103 de mare\u015falul J\u00f3zef Pi\u0142sudski (1867-1935) \u0219i a murit \u00een ianuarie 1916, \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial.\\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI PAPA IOAN PAUL AL II-LEA\\nKarol J\u00f3zef Wojty\u0142a (1920-2005) a fost ales Pap\u0103 \u00een 16 octombrie 1978. A adoptat numele de Ioan Paul al II-lea, devenind astfel primul Pap\u0103 de origine polonez\u0103, al c\u0103rui pontificat a durat 27 de ani.\\nCa supravie\u0163uitor al persecu\u0163iilor \u015fi deport\u0103rilor naziste din cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, precum \u015fi ca oponent al regimului comunist \u00een Polonia, papa Ioan Paul al II-lea a desf\u0103\u015furat campanii \u00eendr\u0103zne\u021be, dar nonviolente pentru sus\u0163inerea drepturilor omului. \u00cen timpul pontificatului s\u0103u a realizat foarte multe c\u0103l\u0103torii \u00een toat\u0103 lumea, predic\u00e2nd mesajele sale despre libertate religioas\u0103, independen\u021ba na\u021bional\u0103 \u0219i drepturile omului.\\n\u00cen perioada 7-9 mai 1999, Ioan Paul al II-lea a vizitat Rom\u00e2nia, fiind singurul suveran catolic care s-a deplasat \u00eentr-o \u0163ar\u0103 majoritar ortodox\u0103 de la Marea Schism\u0103 din 1054.\\nCa urmare a vizitei suveranului pontif, \u00een Bucure\u0219ti a fost ridicat bustul s\u0103u \u00een pia\u0163eta care-i poart\u0103 numele.\\nAlte monumente \u00een memoria sa reg\u0103sim:\\n\u00een Chi\u015fin\u0103u, \u00een fa\u0163a Catedralei Romano-Catolice Providen\u0163a Divin\u0103\\n\u00een Suceava \u00een fa\u021ba Bisericii Romano-Catolice Sf\u00e2ntul Ioan Nepomuk\\n\u00een Blaj, realizat\u0103 de sculptorul polonez Czes\u0142aw D\u017awigaj.\\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI CAROL SCHMIDT\\nCarol Schmidt (1846-1928), primar al ora\u015fului Chi\u015fin\u0103u \u00een perioada 1877-1903.\\nProvenit dintr-o familie germano-polonez\u0103 din ora\u0219ul B\u0103l\u021bi, tat\u0103l s\u0103u a fost german basarabean, iar mama polonez\u0103. A lucrat ini\u0163ial \u00een domeniul juridic, absolvind Facultatea de Drept din Odesa, ulterior fiind ales primar al Chi\u015fin\u0103ului de c\u0103tre consiliul or\u0103\u0219enesc \u00een 1877.\\n\u00cen timpul mandatului s\u0103u ca primar, Chi\u015fin\u0103ul s-a transformat \u015fi extins de la un ora\u015f provincial la o adevarat\u0103 capital\u0103 a unui stat modern. Dintre \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irile aduse ora\u015fului amintim: pavarea str\u0103zilor, trasarea primilor linii de tramvai, construirea unui sistem de canalizare \u015fi introducerea iluminatului stradal. Au fost construite edificii \u015fi institu\u0163ii publice, majoritatea p\u0103strate p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, precum: case pentru invalizii de r\u0103zboi (1877-1881), \u0218coala de Meserii (1881), \u0218coala de desen (1887, ast\u0103zi Colegiul De Arte Plastice \u201eAl. Pl\u0103m\u0103deal\u0103\u201d), Amfiteatrul popular Pu\u0219kin (1900) \u015fi Muzeul de istorie (Muzeul Zemstvei, 1899).\\nEforturile zadarnice ale lui Schmidt de a \u00eempiedica pogromul evreiesc, uciderea \u00een mas\u0103 din anul 1903, l-au determinat s\u0103 demisioneze din func\u0163ia de primar, dezam\u0103git de mecanismele statului \u015fi societatea vremii. Cu toate acestea, a \u00eencercat s\u0103 ajute victimele pogromului prin organizarea str\u00e2ngerii de fonduri \u015fi ad\u0103postirea \u00een propria cas\u0103 a mai multor familii de evrei cu copii.\\nCasa \u00een care a locuit Carol Schmidt cu familia sa se g\u0103se\u0219te ast\u0103zi pe strada Mitropolit Varlaam nr. 84 \u00een Chi\u015fin\u0103u. \u00cen 2014, vizavi de cas\u0103 a fost ridicat bustul s\u0103u.\\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA MARIEI SK\u0141ODOWSKA-CURIE\\nMaria Sk\u0142odowska-Curie (1867-1934), fizician\u0103 polonez\u0103 n\u0103scut\u0103 \u00een Var\u015fovia, renumit\u0103 pentru munca ei despre radioactivitate. Maria Sk\u0142odowska s-a mutat \u00een Paris \u00een 1891 \u015fi a studiat la Universitatea Sorbona, unde l-a cunoscut pe viitorul partener de via\u0163\u0103, fizicianul Pierre Curie (1859-1906). \u00cen 1903, Maria \u0219i Pierre au primit Premiul Nobel pentru Fizic\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Henri Becquerel pentru munca lor combinat\u0103 asupra radioactivit\u0103\u021bii. \u00cen 1911, Maria Sk\u0142odowska-Curie a fost singura c\u00e2\u0219tig\u0103toare a Premiului Nobel pentru Chimie, pentru izolarea radiului pur. Ea a devenit astfel prima femeie care a c\u00e2\u0219tigat un premiu Nobel \u0219i este singura femeie care a c\u00e2\u0219tigat premiul \u00een dou\u0103 domenii diferite - fizic\u0103 \u015fi chimie.\\n\u00cen Bucure\u015fti exist\u0103 Spitalul Clinic de Urgen\u021b\u0103 pentru copii \u201eMaria Sk\u0142odowska-Curie\u201d, unul dintre cele mai mari spitale pediatrice publice din Rom\u00e2nia. Spitalul a fost construit la ini\u0163iativa statului polonez pentru a ajuta Rom\u00e2nia \u00een urma cutremurului din 1977. Fondurile au venit exclusiv din partea Poloniei, cl\u0103direa fiind ridicat\u0103 de firma polonez\u0103 Budimex. Spitalul a fost inaugurat \u00een 1984 sub numele de Spitalul pentru Copii Bucure\u015fti. \u00cen 1990 numele a fost schimbat \u00een Spitalul Clinic pentru Copii \u201eMaria Sk\u0142odowska-Curie\u201d, iar \u00een 1999 a devenit spital de urgen\u0163\u0103.\\nInstitu\u0163ia medical\u0103 s-a dezvoltat \u00een ultimii ani, av\u00e2nd \u00een momentul de fa\u0163\u0103 trei sec\u0163ii de chirurgie pediatric\u0103, cinci sec\u0163ii de pediatrie, terapie intensiv\u0103 neonatal\u0103, un ambulatoriu, o unitate de primiri urgen\u0163e \u015fi prima sec\u0163ie de recuperare functional\u0103 a copiilor cu deficien\u0163e fizice \u015fi neuro-psiho-motorii.\\n\u00cen 2024, prin parteneriatul \u00eentre Spital \u0219i Asocia\u021bia \u201eD\u0103ruie\u0219te Via\u021b\u0103\u201d, a fost construit\u0103 o nou\u0103 cl\u0103dire cu sec\u021bii de oncologie, neurochirurgie, chirurgie \u0219i ATI, un proiect finalizat sut\u0103 la sut\u0103 din dona\u021bii si sponsoriz\u0103ri. Asocia\u021bia D\u0103ruie\u0219te Via\u021b\u0103 are ca scop final extinderea \u015fi reconstruirea integral\u0103 a spitalului, precum \u015fi transformarea vechii cl\u0103diri \u00een spa\u021bii de cazare pentru p\u0103rin\u021bi, cu s\u0103li de studiu, cantin\u0103, s\u0103li de curs \u015fi alte spa\u0163ii necesare.\\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI JEAN FR\u00c9D\u00c9RIC JOLIOT-CURIE\\n\u00cen 1925, chimistul francez Jean Fr\u00e9d\u00e9ric Joliot (1900-1958) a devenit asistentul savantei poloneze Maria Sk\u0142odowska-Curie la Institutul Radium din Paris. Fiica Mariei, Ir\u00e9ne Curie (1897-1956), era de asemenea asistenta ei \u00eenc\u0103 din 1918, la acela\u015fi institut. \u00cen 1925, Ir\u00e9ne \u0219i-a prezentat teza de doctorat despre razele alfa ale poloniului, ob\u0163in\u00e2nd titlul de doctor \u00een \u015ftiin\u0163e. \u00cen acela\u0219i an l-a cunoscut pe Fr\u00e9d\u00e9ric Joliot \u00een laboratorul mamei sale, iar \u00een 1926 cei doi s-au c\u0103s\u0103torit, Fr\u00e9d\u00e9ric schimb\u00e2ndu-\u015fi numele \u00een Joliot-Curie.\\n\u00cen 1930 devenit doctor \u00een \u015ftiin\u0163e, iar \u00een anii urm\u0103tori a fost lector la facultatea de \u015ftiin\u0163e din Paris \u015fi la Coll\u00e8ge de France. A lucrat mereu \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia sa, Ir\u00e9ne Joliot-Curie, descoperind \u00een 1934 radioactivitatea artificial\u0103. Datorit\u0103 acestui fapt, cei doi au primit premiul Nobel \u00een chimie, \u00een 1935, pentru sinteza de noi izotopi radioactivi.\\n\u00cen ultimii ani din via\u0163\u0103 a continuat munca so\u0163iei sale, dedic\u00e2ndu-se inaugur\u0103rii \u015fi dezvolt\u0103rii marelui centru de fizic\u0103 nuclear\u0103 de la Orsay. Ir\u00e9ne a fost cea care a elaborat planurile pentru centru, fiind implicat\u0103 \u00een cercetarea fizicii nucleare, particip\u00e2nd la crearea \u0219i construirea primei gr\u0103mezi atomice din Fran\u0163a \u00een 1948.\\nFr\u00e9d\u00e9ric Joliot-Curie a murit la Paris \u00een 1958, la doi ani dup\u0103 moartea so\u0163iei sale, se pare din aceea\u015fi cauz\u0103: expunerea excesiv\u0103 la radia\u021bii.\\n\u00cen Bucure\u015fti reg\u0103sim o strad\u0103 care poart\u0103 numele lui Fr\u00e9d\u00e9ric Joliot-Curie.\\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI ZIEGFRIED KOFSZYNSKI\\nZiegfried Kofszynski (1858-1932), arhitect polonez, absolvent al Academiei Tehnice din Lvov (1872-1876).\u00a0 Johannes Schultz (1844-1926), arhitectul castelului Pele\u015f din Sinaia, l-a adus pe Kofszynski \u00een Rom\u00e2nia pentru a fi parte din echipa interna\u0163ional\u0103 de arhitec\u0163i care au lucrat la castel. A decis, astfel, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 definitiv \u00een Rom\u00e2nia, stabilindu-se \u00een Bucure\u015fti \u00een anul 1888.\\nDou\u0103 construc\u0163ii emblematice ale Bucure\u015ftiului au fost realizate de Kofszynski: restaurantul Caru\u2019 cu bere \u015fi Fabrica de tr\u0103suri Rieber.\\n\u00cen 1897, fra\u0163ii Mircea, comercian\u0163i berari din Transilvania, cump\u0103r\u0103 terenul din Stravopoleos nr. 5 din Bucure\u0219ti cu inten\u0163ia de a deschide o ber\u0103rie. Kofszynski va fi cel care va concepe proiectul, lucr\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu arhitectul Alois Pesch, care va deveni un colaborator fidel. Restaurantul Caru\u2019 cu bere este inaugurat \u00een 1899. Cl\u0103direa este reprezentat\u0103 de un stil eclectic, de inspira\u0163ie german\u0103, cu elemente neogotice \u015fi neoclasice. Este clasat\u0103 ca monument istoric \u0219i de arhitectur\u0103.\\nHermann Rieber (1870-1940), comerciant dintr-o familie german\u0103, decide s\u0103 construiasc\u0103 \u00een jurul anului 1900 o cas\u0103 \u015fi o fabric\u0103 de tr\u0103suri \u00een Bucure\u015fti, pe strada Romulus nr. 15. El \u00eel va angaja pe arhitectul Ziegfried Kofszynski, care va proiecta cele dou\u0103 cl\u0103diri legate printr-o pasarel\u0103, impregnate de acela\u015fi stil german, de inspira\u0163ie neogotic\u0103. Fabrica de tr\u0103suri a produs ulterior automobile de lux, devenind \u015fi furnizor al Casei Regale, ast\u0103zi ansamblul arhitectural fiind clasat ca monument de arhitectur\u0103 industrial\u0103.\\n\u00cen 1919, Kofszynski \u00eencepe un proiect important la ini\u0163iativa Societ\u0103\u021bii M\u0103r\u0103\u015fti, \u0219i anume refacerea \u015fi reconstruirea satului M\u0103r\u0103\u015fti, distrus \u00een Primul R\u0103zboi Mondial. Kofszynski \u015fi-a adus contribu\u0163ia din nou ca parte din echipa de arhitec\u0163i, construind \u015fcoli, sanatorii, parcuri, biserica \u015fi mausoleul din M\u0103r\u0103\u015fti.\\nKofszynski a colaborat cu foarte mul\u0163i arhitec\u0163i la diverse proiecte arhitecturale: cu arhitectul Alexandru S\u0103vulescu (1847-1902) la construc\u0163ia bisericii Amzei din Bucure\u015fti, precum \u015fi la construc\u0163ia palatului comunal din Buz\u0103u, cu arhitectul Ion D. Berindey (1871-1928) la proiectul Palatului Culturii din Ia\u015fi, cu arhitectul rom\u00e2n de origine francez\u0103 Daniel Renard (1871-1928) la construc\u0163ia Cazinoului din Constan\u0163a. Multe cl\u0103diri familiale din Bucure\u015fti au fost, de asemenea, construite de Kofszynski, printre care casa avocatului Nicu Negri sau casa doctorului Gheorghe Nanu.\\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI ANGHEL SALIGNY\\nAnghel Saligny (1854-1925), inginer rom\u00e2n, fiul polonezei Maria Zarska Dobjanschi \u0219i francezului Alfred Rudolf de Saligny.\\nSo\u0163ii Saligny \u015fi-au deschis un pension pentru tineri la Foc\u015fani, unde Anghel Saligny \u00eempreun\u0103 cu fratele Alfons \u015fi sora Sofia au fost educa\u0163i \u00een primii ani. Saligny \u015fi-a continuat studiile liceale \u00een Foc\u015fani, apoi \u00een Potsdam, iar studiile universitare le-a efectuat la Charlottenburg, \u00een Germania. A absolvit cu titlul de inginer constructor \u015fi a lucrat o perioad\u0103 la construc\u0163ia c\u0103ilor ferate \u00een Germania, primind chiar o ofert\u0103 definitiv\u0103 de a lucra ca inginer. Cu toate acestea, Saligny s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 revin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een 1875, ob\u0163in\u00e2nd func\u0163ia de inginer \u00een cadrul Ministerului Lucr\u0103rilor Publice, \u00een Serviciul de poduri \u015fi \u015fosele.\\nDatorit\u0103 talentului \u015fi creativit\u0103\u0163ii sale, Saligny s-a remarcat \u015fi a avansat \u00een func\u0163ie, ajung\u00e2nd ministru al Ministerului Lucr\u0103rilor Publice \u0219i membru al Academiei Rom\u00e2ne, devenind chiar pre\u015fedintele acestei institu\u0163ii \u00een perioada 1907-1910.\\nC\u00e2teva dintre proiectele realizate de Anghel Saligny: execu\u0163ia liniilor de cale ferat\u0103 \u015fi podurilor aferente pe traseele Adjud-Tg. Ocna \u015fi B\u00e2rlad-Vaslui-Ia\u015fi; proiectarea \u015fi executarea silozurilor de cereale de la Br\u0103ila (1888) \u015fi Gala\u0163i (1889), unde a folosit pentru prima dat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia betonul armat; proiectarea \u015fi coordonarea moderniz\u0103rii \u015fi extinderii portului din Constan\u0163a.\\nCea mai important\u0103 lucrare a sa a fost podul de cale ferat\u0103 Carol I, construit peste Dun\u0103re la Cernavod\u0103, lucrare clasat\u0103 ast\u0103zi ca monument istoric. Sistemul de poduri de la Cernavod\u0103 cuprinde dou\u0103 poduri principale \u015fi o serie de alte lucr\u0103ri, fiind construit \u00eentr-o perioad\u0103 de cinci ani \u0219i inaugurat \u00een 1895 \u00een prezen\u0163a regelui Carol I. Lucrarea lui Saligny s-a dovedit a fi cel mai mare complex de poduri din Europa la acea perioad\u0103, aduc\u00e2ndu-i inginerului faim\u0103 interna\u0163ional\u0103.\\n\u00cen 1957, \u00een onoarea lui Anghel Saligny, sculptorul Oscar Han a construit o statuie de bronz \u00een Constan\u021ba. \u00cen Bucure\u0219ti exist\u0103 colegiul tehnic care \u00eei poart\u0103 numele, o strad\u0103 cu numele s\u0103u \u015fi casa \u00een care a tr\u0103it, pe strada Occidentului.\\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI ZIEGFRIED KOFSZYNSKI\\nZiegfried Kofszynski (1858-1932), arhitect polonez, absolvent al Academiei Tehnice din Lvov (1872-1876).\u00a0 Johannes Schultz (1844-1926), arhitectul castelului Pele\u015f din Sinaia, l-a adus pe Kofszynski \u00een Rom\u00e2nia pentru a fi parte din echipa interna\u0163ional\u0103 de arhitec\u0163i care au lucrat la castel. A decis, astfel, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 definitiv \u00een Rom\u00e2nia, stabilindu-se \u00een Bucure\u015fti \u00een anul 1888.\\nDou\u0103 construc\u0163ii emblematice ale Bucure\u015ftiului au fost realizate de Kofszynski: restaurantul Caru\u2019 cu bere \u015fi Fabrica de tr\u0103suri Rieber.\\n\u00cen 1897, fra\u0163ii Mircea, comercian\u0163i berari din Transilvania, cump\u0103r\u0103 terenul din Stravopoleos nr. 5 din Bucure\u0219ti cu inten\u0163ia de a deschide o ber\u0103rie. Kofszynski va fi cel care va concepe proiectul, lucr\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu arhitectul Alois Pesch, care va deveni un colaborator fidel. Restaurantul Caru\u2019 cu bere este inaugurat \u00een 1899. Cl\u0103direa este reprezentat\u0103 de un stil eclectic, de inspira\u0163ie german\u0103, cu elemente neogotice \u015fi neoclasice. Este clasat\u0103 ca monument istoric \u0219i de arhitectur\u0103.\\nHermann Rieber (1870-1940), comerciant dintr-o familie german\u0103, decide s\u0103 construiasc\u0103 \u00een jurul anului 1900 o cas\u0103 \u015fi o fabric\u0103 de tr\u0103suri \u00een Bucure\u015fti, pe strada Romulus nr. 15. El \u00eel va angaja pe arhitectul Ziegfried Kofszynski, care va proiecta cele dou\u0103 cl\u0103diri legate printr-o pasarel\u0103, impregnate de acela\u015fi stil german, de inspira\u0163ie neogotic\u0103. Fabrica de tr\u0103suri a produs ulterior automobile de lux, devenind \u015fi furnizor al Casei Regale, ast\u0103zi ansamblul arhitectural fiind clasat ca monument de arhitectur\u0103 industrial\u0103.\\n\u00cen 1919, Kofszynski \u00eencepe un proiect important la ini\u0163iativa Societ\u0103\u021bii M\u0103r\u0103\u015fti, \u0219i anume refacerea \u015fi reconstruirea satului M\u0103r\u0103\u015fti, distrus \u00een Primul R\u0103zboi Mondial. Kofszynski \u015fi-a adus contribu\u0163ia din nou ca parte din echipa de arhitec\u0163i, construind \u015fcoli, sanatorii, parcuri, biserica \u015fi mausoleul din M\u0103r\u0103\u015fti.\\nKofszynski a colaborat cu foarte mul\u0163i arhitec\u0163i la diverse proiecte arhitecturale: cu arhitectul Alexandru S\u0103vulescu (1847-1902) la construc\u0163ia bisericii Amzei din Bucure\u015fti, precum \u015fi la construc\u0163ia palatului comunal din Buz\u0103u, cu arhitectul Ion D. Berindey (1871-1928) la proiectul Palatului Culturii din Ia\u015fi, cu arhitectul rom\u00e2n de origine francez\u0103 Daniel Renard (1871-1928) la construc\u0163ia Cazinoului din Constan\u0163a. Multe cl\u0103diri familiale din Bucure\u015fti au fost, de asemenea, construite de Kofszynski, printre care casa avocatului Nicu Negri sau casa doctorului Gheorghe Nanu.\\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI \u0218TEFAN B\u00c1THORY\\n\u0218tefan B\u00e1thory (1533-1586), unul din cei mai renumi\u021bi membri ai familiei nobiliare B\u00e1thory, principe al Transilvaniei \u00eentre anii 1571-1575 \u0219i rege al Poloniei din 1575 p\u00e2n\u0103 la moartea sa \u00een 1586. S-a n\u0103scut \u00een \u0218imleu Silvaniei, jude\u0163ul S\u0103laj, ora\u015f care apar\u0163inea familiei B\u00e1thory, unde se afla \u015fi castelul familiei. Ast\u0103zi reg\u0103sim doar ruine ale acestuia \u00een ora\u015f.\\nB\u00e1thory a fost educat la curtea imperial\u0103 din Viena \u015fi la Universitatea din Padova. Ioan Sigismund Z\u00e1polya (1540-1571), principele Transilvaniei a murit f\u0103r\u0103 urma\u015fi, a\u015fadar \u00een 1571 \u0218tefan B\u00e1thory a fost ales de nobilimea Ardealului ca principe. Trei ani mai t\u00e2rziu, \u00een iunie 1574 Polonia r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 rege, urm\u00e2nd o lupt\u0103 intern\u0103 \u00eentre nobilii polonezi pentru desemnarea urma\u0219ului la tron. \u0218tefan B\u00e1thory prime\u0219te oferta de a deveni regele Poloniei, astfel c\u0103 \u00een noiembrie 1575 \u021bine o Diet\u0103 la Media\u0219 pentru a discuta despre oferta primit\u0103. Delega\u021bii ardeleni nu erau de acord ca principele s\u0103 se duc\u0103 s\u0103 ia coroana Poloniei.\\nSus\u021binut de clerici \u0219i nobilime, tronul Poloniei i-a revenit \u00een cele din urm\u0103 lui \u0218tefan B\u00e1thory, cu condi\u021bia s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 cu Anna Jagiello, descendent\u0103 a familiei Jagiello, o c\u0103s\u0103torie strict politic\u0103. La tronul principatului Transilvaniei este numit fratele s\u0103u Christofor B\u00e1thory.\\nMoare \u00een 1586, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een capela Castelului Wawel din Cracovia. Morm\u00e2ntul poate fi vizitat \u0219i ast\u0103zi.\\nLiceul Teoretic \u201eB\u00e1thory Istv\u00e1n\u201d din Cluj-Napoca \u00eei poart\u0103 numele, la fel \u0219i dou\u0103 \u0219coli din Media\u0219 \u0219i din ora\u0219ul natal \u0218imleu Silvaniei. De asemenea, la ruinele cet\u0103\u021bii medievale B\u00e1thory din \u0218imleu Silvaniei se organizeaz\u0103 anual Festivalul medieval Bathory, un festival de reconstituire istoric\u0103 cu spectacole ecvestre, lupte cavalere\u015fti, concerte \u015fi gastronomie.\\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA IZABELLEI JAGIELLONKA\\nIzabella Jagiellonka (1519\u20131559), fiica lui Sigismund I al Poloniei \u0219i a reginei Bona Sforza, este o personalitate istoric\u0103 de o importan\u021b\u0103 major\u0103 pentru Transilvania \u2013 o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre trecutul acestei regiuni \u0219i istoria european\u0103.\\nDup\u0103 moartea so\u021bului s\u0103u, Ioan Z\u00e1polya, rege al Ungariei, Izabella a preluat conducerea regatului \u00een numele fiului s\u0103u, Ioan Sigismund, devenind astfel un pilon esen\u021bial \u00een istoria Transilvaniei. Cu o diploma\u021bie remarcabil\u0103, a luptat pentru autonomia regiunii \u00eentr-o perioad\u0103 marcat\u0103 de presiuni din partea Habsburgilor \u0219i a Imperiului Otoman.\\nSub conducerea sa, Transilvania a devenit un centru al reformei religioase \u0219i al rena\u0219terii culturale. Izabella a fost o sus\u021bin\u0103toare a diversit\u0103\u021bii, un principiu care define\u0219te \u0219i ast\u0103zi spiritul Transilvaniei.\\nIzabella a adus la curtea din Transilvania elegan\u021ba \u0219i influen\u021bele Rena\u0219terii italiene, mo\u0219tenite de la mama sa, Bona Sforza. Sub domnia ei, aceast\u0103 regiune a cunoscut o perioad\u0103 de \u00eenflorire cultural\u0103, l\u0103s\u00e2nd o mo\u0219tenire care continu\u0103 s\u0103 inspire p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi.\\nIzabela Jagiellonka \u0219i-a \u00eencheiat tumultoasa via\u021b\u0103 la Alba Iulia, unde a fost \u0219i \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103. Morm\u00e2ntul ei poate fi g\u0103sit \u0219i ast\u0103zi \u00een catedrala romano-catolic\u0103 \u201eSf. Mihail\u201d.\\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI OCTAVIAN SMIGELSCHI\\nOctavian Smigelschi (1866-1912), artist transilv\u0103nean, fiul lui Mihail Smigelschi, descendent al unei familii nobile poloneze \u015fi al Anei Sebastian, de origine arom\u00e2n\u0103.\\nCa urmare a evenimentelor revolu\u021bionare din Polonia petrecute \u00een 1848, Mihail Smigelschi a g\u0103sit refugiu \u00een Transilvania \u00een 1850, ini\u0163ial \u00een \u015eelimb\u0103r, stabilindu-se ulterior \u00een Ludo\u015f, locul unde s-a n\u0103scut Octavian.\\nParalel cu studiile liceale, Octavian Smigelschi a luat lec\u0163ii de desen cu profesorul \u015fi pictorul german Carl Doschlag \u00een Sibiu, urm\u00e2nd apoi studiile la \u015fcoala de desen din Budapesta, pe care a absolvit-o \u00een 1889. Pe l\u00e2ng\u0103 activitatea artistic\u0103, a devenit profesor de desen la Liceul de Stat din Dumbr\u0103veni din 1892 p\u00e2n\u0103 \u00een 1911.\\nDe-a lungul carierei sale, Octavian Smigelschi a \u00eentreprins numeroase c\u0103l\u0103torii de studiu \u00een M\u00fcnchen, Viena, Dresda, Ravena, Roma, Vene\u0163ia \u015fi Floren\u0163a. \u00cen anul 1904, artistul s-a decis s\u0103 studieze \u00eendeaproape picturile biserice\u0219ti din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Bucovina. De\u015fi educa\u0163ia artistic\u0103 a fost una academic\u0103, Smigelschi s-a \u00eendep\u0103rtat de aceasta datorit\u0103 c\u0103l\u0103toriilor \u015fi interac\u0163iunilor multiculturale, prefer\u00e2nd abord\u0103rile simboliste, romantice, neo-bizantine \u015fi art-nouveau.\\nSmigelschi a lucrat \u00een mai multe medii \u2013 \u00een pictur\u0103, grafic\u0103, acuarel\u0103, desen, \u015fi a contribuit enorm la pictura monumental\u0103 religioas\u0103 \u00een stil neo-bizantin.\\nO mare parte dintre lucr\u0103rile sale se afl\u0103 la Muzeul Na\u021bional Brukenthal din Sibiu, la Academia Rom\u00e2n\u0103 \u0219i la Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei. Arta monumental\u0103 religioas\u0103 a artistului poate fi admirat\u0103 \u00een Catedrala Mitropolitan\u0103 din Sibiu, Catedrala Unit\u0103 din Blaj, Biserica din Ciacova, Biserica din R\u0103de\u015fti, precum \u015fi \u00een alte biserici din Transilvania.\\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA KAZIMIEREI I\u0141\u0141AKOWICZ\u00d3WNA\\nKazimiera I\u0142\u0142akowicz\u00f3wna (1892-1983), poet\u0103 \u0219i traduc\u0103toare, figur\u0103 emblematic\u0103 a literaturii poloneze, a avut o leg\u0103tur\u0103 deosebit\u0103 cu Rom\u00e2nia, unde a tr\u0103it \u00een perioada 1939-1947. \u00cen timpul \u0219ederii sale \u00een Rom\u00e2nia, aceasta s-a stabilit la Cluj, \u00een inima Transilvaniei, unde a \u00eencercat s\u0103 \u00ee\u0219i reconstruiasc\u0103 via\u021ba \u00een exil. Peisajele ardelene \u0219i cultura rom\u00e2neasc\u0103 au l\u0103sat o amprent\u0103 puternic\u0103 asupra operei ei, reflect\u00e2ndu-se \u00een poeziile \u0219i scrierile sale memorialistice.\\nExperien\u021ba poetei poloneze \u00een Rom\u00e2nia a fost marcat\u0103 de contradic\u021bii: pe de o parte, sentimentul de exil \u0219i dorul de patrie, iar pe de alt\u0103 parte, \u00eencerc\u0103rile de a se integra \u00een noua realitate cultural\u0103. Totu\u0219i, I\u0142\u0142akowicz\u00f3wna nu doar c\u0103 a descoperit Rom\u00e2nia, dar a \u0219i contribuit la promovarea literaturii rom\u00e2ne \u00een Polonia, traduc\u00e2nd \u0219i interpret\u00e2nd poezii lirice rom\u00e2ne\u0219ti pentru publicul polonez. Astfel, ea a avut un rol esen\u021bial \u00een consolidarea leg\u0103turilor culturale dintre cele dou\u0103 na\u021biuni.\\nA\u0219adar, accentele poloneze r\u0103sun\u0103 \u0219i \u00een paginile c\u0103r\u021bilor, \u00een poeziile eminesciene traduse cu dragoste \u0219i respect pentru frumuse\u021bea limbii rom\u00e2ne!\\nPentru cei interesa\u021bi de o perspectiv\u0103 polonez\u0103 asupra Rom\u00e2niei din acea perioad\u0103, lucrarea \u201eKazimiera I\u0142\u0142akowicz\u00f3wna o poloneza care a iubit Rom\u00e2nia\u201d ofer\u0103 o analiz\u0103 detaliat\u0103 a experien\u021belor \u0219i impresiilor poetei. Prin via\u021ba \u0219i opera sa, Kazimiera I\u0142\u0142akowicz\u00f3wna a creat o punte cultural\u0103 \u00eentre Polonia \u0219i Rom\u00e2nia, eviden\u021biind complexitatea \u0219i frumuse\u021bea interac\u021biunilor dintre cele dou\u0103 culturi.\\nLa intrarea \u00een incinta Facult\u0103\u021bii de \u015etiin\u0163e Economice \u015fi Gestiunea Afacerilor a Universit\u0103\u021bii Babe\u0219-Bolyai din Cluj-Napoca se afl\u0103 o plac\u0103 comemorativ\u0103 dedicat\u0103 Kazimieriei I\u0142\u0142akowicz\u00f3wna, recunosc\u00e2nd leg\u0103tura sa cu Rom\u00e2nia \u0219i perioada \u00een care a tr\u0103it aici.\\n\u00a0\"},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"pl-PL\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2024\/08\/20\/polonia-in-bucuresti\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2024\/08\/453769487_810627994583845_5330159128442133822_n.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2024\/08\/453769487_810627994583845_5330159128442133822_n.jpg\",\"width\":2048,\"height\":1152,\"caption\":\"Foto: flickr.com\"},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2024\/08\/20\/polonia-in-bucuresti\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Accente poloneze \u00een Rom\u00e2nia \u0219i Republica Moldova\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#website\",\"url\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/\",\"name\":\"Instytut Polski w Bukareszcie\",\"description\":\"Instytuty Polskie\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"pl-PL\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/36eba23bd65c4ed8774deeb285a19272\",\"name\":\"mirelal\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"pl-PL\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/5838c7614d071fe473f8aeb2de72beb4?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/5838c7614d071fe473f8aeb2de72beb4?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"mirelal\"},\"url\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/author\/mirelal\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Accente poloneze \u00een Rom\u00e2nia \u0219i Republica Moldova - Instytut Polski w Bukareszcie","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2024\/08\/20\/polonia-in-bucuresti\/","og_locale":"pl_PL","og_type":"article","og_title":"Accente poloneze \u00een Rom\u00e2nia \u0219i Republica Moldova - Instytut Polski w Bukareszcie","og_description":"\u00cen Rom\u00e2nia \u015fi Republica Moldova reg\u0103sim indicii \u00een spa\u0163iul public care fac referire direct\u0103 la Polonia. Acestea sunt prezente \u00een numele str\u0103zilor, monumente publice, crea\u0163ii artistice, loca\u0163ii comemorative, toate purt\u00e2nd numele unor personalit\u0103\u0163i politice \u015fi culturale cu origini poloneze. *** STRADA POLON\u0102 (Bucure\u0219ti, sector 1, zona Ioanid-Doroban\u021bi) Strada Polon\u0103 \u00ee\u015fi are numele de la Republica […]","og_url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2024\/08\/20\/polonia-in-bucuresti\/","og_site_name":"Instytut Polski w Bukareszcie","article_published_time":"2024-08-20T13:15:05+00:00","article_modified_time":"2025-02-17T10:10:54+00:00","og_image":[{"width":2048,"height":1152,"url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2024\/08\/453769487_810627994583845_5330159128442133822_n.jpg","type":"image\/jpeg"}],"author":"mirelal","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Napisane przez":"mirelal","Szacowany czas czytania":"29 minut"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"event","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2024\/08\/20\/polonia-in-bucuresti\/","url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2024\/08\/20\/polonia-in-bucuresti\/","name":"Accente poloneze \u00een Rom\u00e2nia \u0219i Republica Moldova","isPartOf":{"@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2024\/08\/20\/polonia-in-bucuresti\/#primaryimage"},"image":["https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2024\/08\/453769487_810627994583845_5330159128442133822_n.jpg","https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2024\/08\/453769487_810627994583845_5330159128442133822_n-300x169.jpg","https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2024\/08\/453769487_810627994583845_5330159128442133822_n-1024x576.jpg","https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2024\/08\/453769487_810627994583845_5330159128442133822_n.jpg"],"thumbnailUrl":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2024\/08\/453769487_810627994583845_5330159128442133822_n.jpg","datePublished":"2024-08-20T13:15:05+02:00","dateModified":"2025-02-17T10:10:54+02:00","author":{"@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/36eba23bd65c4ed8774deeb285a19272"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2024\/08\/20\/polonia-in-bucuresti\/#breadcrumb"},"inLanguage":"pl-PL","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2024\/08\/20\/polonia-in-bucuresti\/"]}],"@context":"https:\/\/schema.org","startDate":"2024-07-31","endDate":"2024-12-31","eventStatus":"EventScheduled","eventAttendanceMode":"OfflineEventAttendanceMode","location":{"@type":"place","name":"","address":"","geo":{"@type":"GeoCoordinates","latitude":"","longitude":""}},"description":"\u00cen Rom\u00e2nia \u015fi Republica Moldova reg\u0103sim indicii \u00een spa\u0163iul public care fac referire direct\u0103 la Polonia.\nAcestea sunt prezente \u00een numele str\u0103zilor, monumente publice, crea\u0163ii artistice, loca\u0163ii comemorative, toate purt\u00e2nd numele unor personalit\u0103\u0163i politice \u015fi culturale cu origini poloneze.\n***\nSTRADA POLON\u0102 (Bucure\u0219ti, sector 1, zona Ioanid-Doroban\u021bi)\nStrada Polon\u0103 \u00ee\u015fi are numele de la Republica Polon\u0103, una dintre cele mai populate \u0163\u0103ri din Uniunea European\u0103, \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 teritorial \u00een 16 voievodate. Polonia este \u021bara cu cel mai divers ecosistem din Europa \u015fi cu 17 situri incluse \u00een Patrimoniul Mondial UNESCO.\nSTRADA VAR\u0218OVIA (Bucure\u0219ti, sector 1, zona Pia\u021ba Victoriei)\nVar\u015fovia a devenit capitala Poloniei \u00een secolul al XVI-lea, c\u00e2nd Regele Sigismund al III-lea a decis s\u0103 mute capitala de la Cracovia. Ora\u015ful s-a dezvoltat rapid \u00een urm\u0103toarele secole, devenind unul dintre cele mai mari ora\u015fe europene.\n\u00cen 1944, \u00een timpul celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, peste 85% din centrul istoric al Var\u015foviei a fost distrus. Dup\u0103 r\u0103zboi, \u00een doar cinci ani, ora\u015ful a fost reconstruit complet \u00eentr-un efort comun remarcabil al cet\u0103\u0163enilor polonezi.\nCentrul s\u0103u istoric a fost \u00eenscris \u00een anul 1980 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.\nSTRADA MUN\u021aII TATRA (Bucure\u0219ti, sector 1, zona Pia\u021ba Victoriei)\n\u0218tia\u021bi c\u0103 Mun\u0163ii Tatra reprezint\u0103 cea mai \u00eenalt\u0103 zon\u0103 a lan\u021bului montan carpatic, fiind parte din Carpa\u021bii de Vest? Ei se \u00eentind la grani\u021ba dintre Slovacia \u0219i Polonia, cea mai mare parte a masei montane afl\u00e2ndu-se \u00een Slovacia. Cel mai \u00eenalt v\u00e2rf este Gerlachovsk\u00fd (2655 m), \u00een Slovacia. \u00cen Polonia, altitudinea maxim\u0103 este atins\u0103 de unul dintre v\u00e2rfurile muntelui Rysy (2.499 m).\nMun\u0163ii Tatra sunt locul ideal pentru sporturile de iarn\u0103 \u015fi de var\u0103, plimb\u0103ri, drume\u0163ii, ciclism, c\u0103l\u0103rit \u015fi \u00eenot. Aici se afl\u0103 \u0219i dou\u0103 parcuri na\u0163ionale protejate: parcul na\u0163ional Tatra, \u00een Polonia, \u015fi parcul na\u0163ional Tatry, \u00een Slovacia.\nSTRADA FR\u00c9D\u00c9RIC CHOPIN (Bucure\u0219ti, sector 2, zona Barbu V\u0103c\u0103rescu)\nFryderyk Chopin (1810-1849) este considerat unul dintre cei mai influen\u0163i compozitori polonezi de muzic\u0103 pentru pian. Personaj de notorietate \u015fi apreciat pentru talentul s\u0103u unic, s-a stabilit la Paris la v\u00e2rsta de 21 de ani. De-a lungul vie\u021bii sale, a format multe prietenii valoroase, inclusiv cu Franz Liszt, Eugene Delacroix, Adam Mickiewicz \u015fi Hector Berlioz.\n\u00cen momentul de fa\u021b\u0103, \u00een Polonia exist\u0103 dou\u0103 festivaluri importante care \u00eei aduc un omagiu lui Chopin.\nFondat \u00een 1927, Concursul Interna\u021bional de Pian \u201eFryderyk Chopin\u201d (Mi\u0119dzynarodowy Konkurs Pianistyczny im. Fryderyka Chopina) are loc o dat\u0103 la cinci ani \u00een Var\u0219ovia, lans\u00e2nd de-a lungul timpului unii dintre cei mai talenta\u0163i piani\u015fti din lume. Urm\u0103toarea edi\u021bie, a 19-a, va avea loc anul viitor.\nFestivalul \u201eChopin \u015fi Europa sa\u201d (Mi\u0119dzynarodowy Festiwal Muzyczny \u201eChopin i jego Europa\u201d) se desf\u0103\u0219oar\u0103, \u00een schimb, \u00een fiecare an, tot la Var\u0219ovia. Anul acesta, capitala Poloniei a deschis por\u021bile muzicii clasice \u00eenc\u0103 de pe 17 august \u015fi va umple multe s\u0103li p\u00e2n\u0103 pe 8 septembrie. Majoritatea concertelor din cadrul festivalului, ajuns deja la a 20-a edi\u021bie, pot fi v\u0103zute \u0219i ascultate gratuit pe canalul YouTube al Institutului \u201eFryderyk Chopin\u201d (Narodowy Instytut Fryderyka Chopina).\nPe l\u00e2ng\u0103 strada care \u00eei poart\u0103 numele, \u00een Bucure\u015fti g\u0103sim \u015fi bustul lui Chopin, amplasat \u00een parcul Regele Mihai I al Rom\u00e2niei.\nSTRADA STANISLAV CIHOSCHI (Bucure\u0219ti, sector 1, zona Pia\u021ba Roman\u0103)\nStanislas Cihoschi (1868-1927) a fost un politician \u015fi profesor universitar, n\u0103scut \u00een Rom\u00e2nia \u020bntr-o familie de origine polonez\u0103. A fost rector al Academiei de \u00cenalte Studii Comerciale \u0219i Industriale din Bucure\u0219ti (ast\u0103zi Academia de Studii Economice), iar pentru activit\u0103\u0163ile politice desf\u0103\u015furate a primit Ordinul Coroana Rom\u00e2niei \u00een grad de Comandor. \u00cen memoria sa, una dintre cl\u0103dirile Academiei de Studii Economice din Bucure\u0219ti \u00eei poart\u0103 numele.\nUnul dintre fra\u0163ii s\u0103i a fost Henri Cihoschi (1872-1950), general al Armatei Rom\u00e2niei \u00een Primul R\u0103zboi Mondial, ulterior \u015fi om politic. Henri a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul pentru strategia \u015fi modul cum a condus divizia 10 infanterie \u00een B\u0103t\u0103lia de la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti. \u00cen anul 1950 a fost arestat \u015fi condamnat f\u0103r\u0103 judecat\u0103 \u00een \u00eenchisoarea de la Sighet, unde \u015fi-a g\u0103sit sf\u00e2r\u015fitul. Familia Cihoschi a pierdut totul \u00een momentul venirii la putere a regimului comunist.\nCasa \u00een care a tr\u0103it generalul Henri Cihoschi poate fi v\u0103zut\u0103 \u00een Bucure\u0219ti pe bulevardul Dacia 78.\nCOPACUL PLANTAT \u00ceN MEMORIA LUI JAN KARSKI (Bucure\u0219ti, parcul Regele Mihai I al Rom\u00e2niei, sector 1)\nJan Kozielewski, pseudonim Karski (1914-2000) - diplomat polonez, soldat, activist \u015fi profesor\n\u00cen timpul studiilor, Karski a efectuat stagii diplomatice \u0219i consulare la posturi din Rom\u00e2nia, Germania, Elve\u021bia \u0219i Marea Britanie. \u00cen 1938 s-a al\u0103turat diviziei consulare a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone.\nR\u0103zboiul din 1939 i-a intrerupt cariera diplomatic\u0103 \u0219i s-a al\u0103turat mi\u0219c\u0103rii de rezisten\u021b\u0103 subteran\u0103 polonez\u0103. \u00cen 1940 a fost capturat de Gestapo \u015fi torturat brutal, \u00eens\u0103 a evadat cu ajutorul rezisten\u0163ei. A continuat s\u0103 lucreze pentru ei ca \u015fi curier \u015fi a transmis informa\u021bii secrete \u00eentre rezisten\u021b\u0103 \u0219i guvernul polonez \u00een exil, cu sediul la Londra.\nJan Karski s-a infiltrat de dou\u0103 ori \u00een ghetoul din Var\u0219ovia \u0219i \u00een lag\u0103rul din care nazi\u0219tii germani transportau evrei \u00een lag\u0103rele de exterminare. Ulterior, a scris rapoarte despre Holocaust care au fost \u00eenaintate autorit\u0103\u021bilor din Occident.\nProfund influen\u0163at de experien\u0163ele sale din timpul r\u0103zboiului \u0219i de memoria Holocaustului, Karski a lucrat de-a lungul vie\u021bii pentru a promova \u00een\u021belegerea polonez-evreiasc\u0103 \u0219i pentru a onora memoria tuturor victimelor nazismului.\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI J\u00d3ZEF PI\u0141SUDSKI\nJ\u00f3zef Pi\u0142sudski (1867-1935) a fost un om politic \u015fi comandant militar polonez, perceput ca unul dintre \u00eentemeietorii na\u021biunii poloneze moderne.\nA fost \u0219ef de stat \u00eentre anii 1918-1922, ulterior \u015fi ministru al ap\u0103r\u0103rii, ale c\u0103rui reu\u015fite politice \u015fi militare au avut mereu ca scop independen\u0163a \u015fi \u00eentregirea Poloniei.\nA fost prieten al familiei regale a Rom\u00e2niei, unde s-a \u0219i aflat \u00een lungi vacan\u021be, iar de patru ori \u00een cadrul unor vizite oficiale. \u00cen anul 1922 a venit pentru prima dat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, mai exact la Sinaia, la invita\u0163ia Regelui Ferdinand \u015fi a Reginei Maria, petrec\u00e2nd c\u00e2teva zile cu Familia Regal\u0103. Rezultatul vizitei a fost semnarea unei noi alian\u0163e \u015fi conven\u0163ii militare cu Regele Ferdinand, mult mai puternic[ fa\u0163\u0103 de cea stabilit\u0103 \u00een 1921, \u00eent\u0103rind astfel rela\u0163iile de prietenie dintre cele dou\u0103 na\u0163iuni.\nPe l\u00e2ng\u0103 strada din Bucure\u015fti care \u00eei poart\u0103 numele, \u00een parcul Izvor reg\u0103sim o plac\u0103 comemorativ\u0103 dedicat\u0103 mare\u015falului \u015fi celor patru vizite ale sale \u00een Rom\u00e2nia.\nDe asemenea, \u00een Chi\u015fin\u0103u se afl\u0103 bustul lui J\u00f3zef Pi\u0142sudski, realizat de sculptorul moldovean Veaceslav Jigli\u021bchi. Pi\u0142sudski a vizitat consulatul Republicii Polone la Chi\u0219in\u0103u \u00een anul 1932.\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI ADAM MICKIEWICZ\nAdam Mickiewicz (1798-1855) a fost un poet, dramaturg, eseist \u015fi activist politic polonez. Este considerat poet na\u0163ional \u00een Polonia, Lituania \u0219i Belarus, fiind o figur\u0103 emblematic\u0103 a romantismului polonez.\nCea mai cunoscut\u0103 lucrarea a sa este poemul epic na\u0163ional \u201ePan Tadeusz\u201d, publicat \u00een 1834.\nPe l\u00e2ng\u0103 calitatea de scriitor, Mickiewicz a fost si profesor de literatur\u0103 latin\u0103 la Academia din Lausanne, iar \u00een 1840 a fost numit professor la catedra de limbi \u015fi literaturi slave de la Coll\u00e8ge de France.\nIndiferent de locul unde s-a aflat, a luptat constant pentru independen\u0163a \u015fi democra\u0163ia Poloniei. Aceast\u0103 activitate politic\u0103 intens\u0103 i-a adus din nefericire \u015fi sf\u00e2r\u015fitul (probabil holer\u0103), la Istanbul, unde se dusese s\u0103 ajute la organizarea for\u021belor poloneze pentru a lupta \u00eempotriva Rusiei \u00een r\u0103zboiul Crimeei.\nLa Chi\u0219in\u0103u, \u00een Republica Moldova, se afl\u0103 Biblioteca \u201eAdam Mickiewicz\u201d, o bibliotec\u0103 de cultur\u0103 \u015fi literatur\u0103 polon\u0103 \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een 2007. De asemenea, pe o banc\u0103 \u00een fa\u021ba bibliotecii \u00eel pute\u021bi vedea st\u00e2nd pe \u00eensu\u0219i Mickiewicz \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at sub forma unei statuete de bronz.\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI CIPRIAN PORUMBESCU\nCiprian Porumbescu (1853-1883), un remarcabil violonist, compozitor \u015fi teolog. N\u0103scut Ciprian Golembiowski, fiul lui Iraclie Golembiovski \u015fi a polonezei Emilia Clodni\u021bchi, Ciprian \u00ee\u015fi schimb\u0103 numele de familie \u00een Porumbescu \u00een 1881.\nStudiile muzicale le-a urmat la Suceava, Cern\u0103u\u0163i \u015fi Viena. Printre crea\u0163iile sale muzicale se num\u0103r\u0103 \u201eBalad\u0103 pentru vioar\u0103 \u015fi pian\u201d, \u201eRapsodia rom\u00e2n\u0103\u201d \u015fi prima operet\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u201eCrai nou\u201d, care a avut premiera la Bra\u015fov \u00een 1882. De asemenea, muzica pentru c\u00e2ntecul patriotic, \u201ePe-al nostru steag e scris Unire\u201d, a fost compus\u0103 de Porumbescu \u015fi este folosit\u0103 ast\u0103zi pentru imnul na\u021bional al Albaniei.\n\u00cen 1878, \u00een urma unor manifest\u0103ri patriotice \u00een Ia\u015fi, este \u00eentemni\u0163at de reprezentan\u0163ii autorit\u0103\u0163ilor austro-ungare, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i tineri, \u00een procesul \u201eArboroasa\u201d. Cele trei luni de \u00eenchisoare la Cern\u0103u\u0163i s-au dovedit fatale, Porumbescu \u00eemboln\u0103vindu-se de tuberculoz\u0103, boala care \u00eei va aduce sf\u00e2r\u015fitul \u00een 1883.\nFostul sat Stupca din jude\u021bul Suceava, redenumit satul Ciprian Porumbescu, este locul unde artistul a locuit \u015fi unde pute\u0163i vizita muzeul Ciprian Porumbescu, casa memorial\u0103 a artistului, precum \u015fi statuia \u015fi morm\u00e2ntul acestuia.\nDe asemenea, dou\u0103 busturi ale sale sunt amplasate \u00een Suceava \u015fi Ia\u015fi.\n\u00cen Bucure\u015fti, dar \u015fi \u00een Chi\u015fin\u0103u, reg\u0103sim strada Ciprian Porumbescu. \u00cen memoria artistului, liceul de muzic\u0103 din Chi\u015fin\u0103u \u00eei poart\u0103 numele.\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI TADEUSZ AJDUKIEWICZ\nTadeusz Ajdukiewicz (1852-1916), pictor polonez academist, recunoscut pentru portretele sale realiste \u015fi detaliate, scenele de gen \u015fi cele orientale, precum \u015fi scenele de v\u00e2n\u0103toare \u015fi militare. A studiat \u00een Cracovia, Viena \u015fi M\u00fcnchen.\nDup\u0103 o perioad\u0103 de \u015federe \u00een Polonia, unde realizeaz\u0103 picturi istorice \u015fi portrete ale unor aristocra\u0163i polonezi, artistul \u00ee\u015fi va relua c\u0103l\u0103toriile \u00een Paris, Egipt, Turcia, Sankt Petersburg \u015fi Budapesta.\n\u00cen 1882 se mut\u0103 la Viena, unde va picta pentru membrii cur\u0163ii imperiale.\nPrintre comanditarii s\u0103i s-au num\u0103rat Printul de Wales Albert Eduard (1841-1910), Sultanul Abdul Hamid II (1842-1918), \u00cemp\u0103ratul Franz Joseph I (1830-1916) \u015fi Carol I al Rom\u00e2niei (1839-1914).\nAjdukiewicz a \u00eenceput s\u0103 primeasc\u0103 comenzi de la Regele Carol I la sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea, stabilindu-\u015fi re\u015fedin\u0163a temporar\u0103 \u00een Bucure\u015fti \u00een 1904. A devenit astfel pictor de curte al Casei Regale a Rom\u00e2niei. El a realizat portrete de aparat ale Regelui Carol I, precum si portrete ale membrilor familiei regale, iar la cerin\u0163a ministerului de r\u0103zboi, a desenat un album cu uniforme militare.\n\u00centre anii 1902-1904, artistul a pictat o friz\u0103 alegoric\u0103 cu cele 4 anotimpuri \u00eentr-unul dintre dormitoarele castelulului Peli\u015for, la dorin\u0163a Principesei Maria a Rom\u00e2niei (1875-1938), viitoare Regin\u0103. Friza acoper\u0103 registrul superior al pere\u0163ilor dormitorului regal, put\u00e2nd fi admirat\u0103 \u015fi vizitat\u0103 ast\u0103zi \u00een Castelul Peli\u015for.\nO mare parte din operele sale realizate \u00een Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00een colec\u0163ii publice la Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei, Muzeul Cotroceni \u015fi Castelul Pele\u015f.\n\u00cen anul 1914, Ajdukiewicz s-a al\u0103turat Brig\u0103zii 1 a Legiunilor Poloneze creat\u0103 de mare\u015falul J\u00f3zef Pi\u0142sudski (1867-1935) \u0219i a murit \u00een ianuarie 1916, \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial.\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI PAPA IOAN PAUL AL II-LEA\nKarol J\u00f3zef Wojty\u0142a (1920-2005) a fost ales Pap\u0103 \u00een 16 octombrie 1978. A adoptat numele de Ioan Paul al II-lea, devenind astfel primul Pap\u0103 de origine polonez\u0103, al c\u0103rui pontificat a durat 27 de ani.\nCa supravie\u0163uitor al persecu\u0163iilor \u015fi deport\u0103rilor naziste din cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, precum \u015fi ca oponent al regimului comunist \u00een Polonia, papa Ioan Paul al II-lea a desf\u0103\u015furat campanii \u00eendr\u0103zne\u021be, dar nonviolente pentru sus\u0163inerea drepturilor omului. \u00cen timpul pontificatului s\u0103u a realizat foarte multe c\u0103l\u0103torii \u00een toat\u0103 lumea, predic\u00e2nd mesajele sale despre libertate religioas\u0103, independen\u021ba na\u021bional\u0103 \u0219i drepturile omului.\n\u00cen perioada 7-9 mai 1999, Ioan Paul al II-lea a vizitat Rom\u00e2nia, fiind singurul suveran catolic care s-a deplasat \u00eentr-o \u0163ar\u0103 majoritar ortodox\u0103 de la Marea Schism\u0103 din 1054.\nCa urmare a vizitei suveranului pontif, \u00een Bucure\u0219ti a fost ridicat bustul s\u0103u \u00een pia\u0163eta care-i poart\u0103 numele.\nAlte monumente \u00een memoria sa reg\u0103sim:\n\u00een Chi\u015fin\u0103u, \u00een fa\u0163a Catedralei Romano-Catolice Providen\u0163a Divin\u0103\n\u00een Suceava \u00een fa\u021ba Bisericii Romano-Catolice Sf\u00e2ntul Ioan Nepomuk\n\u00een Blaj, realizat\u0103 de sculptorul polonez Czes\u0142aw D\u017awigaj.\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI CAROL SCHMIDT\nCarol Schmidt (1846-1928), primar al ora\u015fului Chi\u015fin\u0103u \u00een perioada 1877-1903.\nProvenit dintr-o familie germano-polonez\u0103 din ora\u0219ul B\u0103l\u021bi, tat\u0103l s\u0103u a fost german basarabean, iar mama polonez\u0103. A lucrat ini\u0163ial \u00een domeniul juridic, absolvind Facultatea de Drept din Odesa, ulterior fiind ales primar al Chi\u015fin\u0103ului de c\u0103tre consiliul or\u0103\u0219enesc \u00een 1877.\n\u00cen timpul mandatului s\u0103u ca primar, Chi\u015fin\u0103ul s-a transformat \u015fi extins de la un ora\u015f provincial la o adevarat\u0103 capital\u0103 a unui stat modern. Dintre \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irile aduse ora\u015fului amintim: pavarea str\u0103zilor, trasarea primilor linii de tramvai, construirea unui sistem de canalizare \u015fi introducerea iluminatului stradal. Au fost construite edificii \u015fi institu\u0163ii publice, majoritatea p\u0103strate p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, precum: case pentru invalizii de r\u0103zboi (1877-1881), \u0218coala de Meserii (1881), \u0218coala de desen (1887, ast\u0103zi Colegiul De Arte Plastice \u201eAl. Pl\u0103m\u0103deal\u0103\u201d), Amfiteatrul popular Pu\u0219kin (1900) \u015fi Muzeul de istorie (Muzeul Zemstvei, 1899).\nEforturile zadarnice ale lui Schmidt de a \u00eempiedica pogromul evreiesc, uciderea \u00een mas\u0103 din anul 1903, l-au determinat s\u0103 demisioneze din func\u0163ia de primar, dezam\u0103git de mecanismele statului \u015fi societatea vremii. Cu toate acestea, a \u00eencercat s\u0103 ajute victimele pogromului prin organizarea str\u00e2ngerii de fonduri \u015fi ad\u0103postirea \u00een propria cas\u0103 a mai multor familii de evrei cu copii.\nCasa \u00een care a locuit Carol Schmidt cu familia sa se g\u0103se\u0219te ast\u0103zi pe strada Mitropolit Varlaam nr. 84 \u00een Chi\u015fin\u0103u. \u00cen 2014, vizavi de cas\u0103 a fost ridicat bustul s\u0103u.\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA MARIEI SK\u0141ODOWSKA-CURIE\nMaria Sk\u0142odowska-Curie (1867-1934), fizician\u0103 polonez\u0103 n\u0103scut\u0103 \u00een Var\u015fovia, renumit\u0103 pentru munca ei despre radioactivitate. Maria Sk\u0142odowska s-a mutat \u00een Paris \u00een 1891 \u015fi a studiat la Universitatea Sorbona, unde l-a cunoscut pe viitorul partener de via\u0163\u0103, fizicianul Pierre Curie (1859-1906). \u00cen 1903, Maria \u0219i Pierre au primit Premiul Nobel pentru Fizic\u0103 \u00eempreun\u0103 cu Henri Becquerel pentru munca lor combinat\u0103 asupra radioactivit\u0103\u021bii. \u00cen 1911, Maria Sk\u0142odowska-Curie a fost singura c\u00e2\u0219tig\u0103toare a Premiului Nobel pentru Chimie, pentru izolarea radiului pur. Ea a devenit astfel prima femeie care a c\u00e2\u0219tigat un premiu Nobel \u0219i este singura femeie care a c\u00e2\u0219tigat premiul \u00een dou\u0103 domenii diferite - fizic\u0103 \u015fi chimie.\n\u00cen Bucure\u015fti exist\u0103 Spitalul Clinic de Urgen\u021b\u0103 pentru copii \u201eMaria Sk\u0142odowska-Curie\u201d, unul dintre cele mai mari spitale pediatrice publice din Rom\u00e2nia. Spitalul a fost construit la ini\u0163iativa statului polonez pentru a ajuta Rom\u00e2nia \u00een urma cutremurului din 1977. Fondurile au venit exclusiv din partea Poloniei, cl\u0103direa fiind ridicat\u0103 de firma polonez\u0103 Budimex. Spitalul a fost inaugurat \u00een 1984 sub numele de Spitalul pentru Copii Bucure\u015fti. \u00cen 1990 numele a fost schimbat \u00een Spitalul Clinic pentru Copii \u201eMaria Sk\u0142odowska-Curie\u201d, iar \u00een 1999 a devenit spital de urgen\u0163\u0103.\nInstitu\u0163ia medical\u0103 s-a dezvoltat \u00een ultimii ani, av\u00e2nd \u00een momentul de fa\u0163\u0103 trei sec\u0163ii de chirurgie pediatric\u0103, cinci sec\u0163ii de pediatrie, terapie intensiv\u0103 neonatal\u0103, un ambulatoriu, o unitate de primiri urgen\u0163e \u015fi prima sec\u0163ie de recuperare functional\u0103 a copiilor cu deficien\u0163e fizice \u015fi neuro-psiho-motorii.\n\u00cen 2024, prin parteneriatul \u00eentre Spital \u0219i Asocia\u021bia \u201eD\u0103ruie\u0219te Via\u021b\u0103\u201d, a fost construit\u0103 o nou\u0103 cl\u0103dire cu sec\u021bii de oncologie, neurochirurgie, chirurgie \u0219i ATI, un proiect finalizat sut\u0103 la sut\u0103 din dona\u021bii si sponsoriz\u0103ri. Asocia\u021bia D\u0103ruie\u0219te Via\u021b\u0103 are ca scop final extinderea \u015fi reconstruirea integral\u0103 a spitalului, precum \u015fi transformarea vechii cl\u0103diri \u00een spa\u021bii de cazare pentru p\u0103rin\u021bi, cu s\u0103li de studiu, cantin\u0103, s\u0103li de curs \u015fi alte spa\u0163ii necesare.\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI JEAN FR\u00c9D\u00c9RIC JOLIOT-CURIE\n\u00cen 1925, chimistul francez Jean Fr\u00e9d\u00e9ric Joliot (1900-1958) a devenit asistentul savantei poloneze Maria Sk\u0142odowska-Curie la Institutul Radium din Paris. Fiica Mariei, Ir\u00e9ne Curie (1897-1956), era de asemenea asistenta ei \u00eenc\u0103 din 1918, la acela\u015fi institut. \u00cen 1925, Ir\u00e9ne \u0219i-a prezentat teza de doctorat despre razele alfa ale poloniului, ob\u0163in\u00e2nd titlul de doctor \u00een \u015ftiin\u0163e. \u00cen acela\u0219i an l-a cunoscut pe Fr\u00e9d\u00e9ric Joliot \u00een laboratorul mamei sale, iar \u00een 1926 cei doi s-au c\u0103s\u0103torit, Fr\u00e9d\u00e9ric schimb\u00e2ndu-\u015fi numele \u00een Joliot-Curie.\n\u00cen 1930 devenit doctor \u00een \u015ftiin\u0163e, iar \u00een anii urm\u0103tori a fost lector la facultatea de \u015ftiin\u0163e din Paris \u015fi la Coll\u00e8ge de France. A lucrat mereu \u00eempreun\u0103 cu so\u0163ia sa, Ir\u00e9ne Joliot-Curie, descoperind \u00een 1934 radioactivitatea artificial\u0103. Datorit\u0103 acestui fapt, cei doi au primit premiul Nobel \u00een chimie, \u00een 1935, pentru sinteza de noi izotopi radioactivi.\n\u00cen ultimii ani din via\u0163\u0103 a continuat munca so\u0163iei sale, dedic\u00e2ndu-se inaugur\u0103rii \u015fi dezvolt\u0103rii marelui centru de fizic\u0103 nuclear\u0103 de la Orsay. Ir\u00e9ne a fost cea care a elaborat planurile pentru centru, fiind implicat\u0103 \u00een cercetarea fizicii nucleare, particip\u00e2nd la crearea \u0219i construirea primei gr\u0103mezi atomice din Fran\u0163a \u00een 1948.\nFr\u00e9d\u00e9ric Joliot-Curie a murit la Paris \u00een 1958, la doi ani dup\u0103 moartea so\u0163iei sale, se pare din aceea\u015fi cauz\u0103: expunerea excesiv\u0103 la radia\u021bii.\n\u00cen Bucure\u015fti reg\u0103sim o strad\u0103 care poart\u0103 numele lui Fr\u00e9d\u00e9ric Joliot-Curie.\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI ZIEGFRIED KOFSZYNSKI\nZiegfried Kofszynski (1858-1932), arhitect polonez, absolvent al Academiei Tehnice din Lvov (1872-1876).\u00a0 Johannes Schultz (1844-1926), arhitectul castelului Pele\u015f din Sinaia, l-a adus pe Kofszynski \u00een Rom\u00e2nia pentru a fi parte din echipa interna\u0163ional\u0103 de arhitec\u0163i care au lucrat la castel. A decis, astfel, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 definitiv \u00een Rom\u00e2nia, stabilindu-se \u00een Bucure\u015fti \u00een anul 1888.\nDou\u0103 construc\u0163ii emblematice ale Bucure\u015ftiului au fost realizate de Kofszynski: restaurantul Caru\u2019 cu bere \u015fi Fabrica de tr\u0103suri Rieber.\n\u00cen 1897, fra\u0163ii Mircea, comercian\u0163i berari din Transilvania, cump\u0103r\u0103 terenul din Stravopoleos nr. 5 din Bucure\u0219ti cu inten\u0163ia de a deschide o ber\u0103rie. Kofszynski va fi cel care va concepe proiectul, lucr\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu arhitectul Alois Pesch, care va deveni un colaborator fidel. Restaurantul Caru\u2019 cu bere este inaugurat \u00een 1899. Cl\u0103direa este reprezentat\u0103 de un stil eclectic, de inspira\u0163ie german\u0103, cu elemente neogotice \u015fi neoclasice. Este clasat\u0103 ca monument istoric \u0219i de arhitectur\u0103.\nHermann Rieber (1870-1940), comerciant dintr-o familie german\u0103, decide s\u0103 construiasc\u0103 \u00een jurul anului 1900 o cas\u0103 \u015fi o fabric\u0103 de tr\u0103suri \u00een Bucure\u015fti, pe strada Romulus nr. 15. El \u00eel va angaja pe arhitectul Ziegfried Kofszynski, care va proiecta cele dou\u0103 cl\u0103diri legate printr-o pasarel\u0103, impregnate de acela\u015fi stil german, de inspira\u0163ie neogotic\u0103. Fabrica de tr\u0103suri a produs ulterior automobile de lux, devenind \u015fi furnizor al Casei Regale, ast\u0103zi ansamblul arhitectural fiind clasat ca monument de arhitectur\u0103 industrial\u0103.\n\u00cen 1919, Kofszynski \u00eencepe un proiect important la ini\u0163iativa Societ\u0103\u021bii M\u0103r\u0103\u015fti, \u0219i anume refacerea \u015fi reconstruirea satului M\u0103r\u0103\u015fti, distrus \u00een Primul R\u0103zboi Mondial. Kofszynski \u015fi-a adus contribu\u0163ia din nou ca parte din echipa de arhitec\u0163i, construind \u015fcoli, sanatorii, parcuri, biserica \u015fi mausoleul din M\u0103r\u0103\u015fti.\nKofszynski a colaborat cu foarte mul\u0163i arhitec\u0163i la diverse proiecte arhitecturale: cu arhitectul Alexandru S\u0103vulescu (1847-1902) la construc\u0163ia bisericii Amzei din Bucure\u015fti, precum \u015fi la construc\u0163ia palatului comunal din Buz\u0103u, cu arhitectul Ion D. Berindey (1871-1928) la proiectul Palatului Culturii din Ia\u015fi, cu arhitectul rom\u00e2n de origine francez\u0103 Daniel Renard (1871-1928) la construc\u0163ia Cazinoului din Constan\u0163a. Multe cl\u0103diri familiale din Bucure\u015fti au fost, de asemenea, construite de Kofszynski, printre care casa avocatului Nicu Negri sau casa doctorului Gheorghe Nanu.\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI ANGHEL SALIGNY\nAnghel Saligny (1854-1925), inginer rom\u00e2n, fiul polonezei Maria Zarska Dobjanschi \u0219i francezului Alfred Rudolf de Saligny.\nSo\u0163ii Saligny \u015fi-au deschis un pension pentru tineri la Foc\u015fani, unde Anghel Saligny \u00eempreun\u0103 cu fratele Alfons \u015fi sora Sofia au fost educa\u0163i \u00een primii ani. Saligny \u015fi-a continuat studiile liceale \u00een Foc\u015fani, apoi \u00een Potsdam, iar studiile universitare le-a efectuat la Charlottenburg, \u00een Germania. A absolvit cu titlul de inginer constructor \u015fi a lucrat o perioad\u0103 la construc\u0163ia c\u0103ilor ferate \u00een Germania, primind chiar o ofert\u0103 definitiv\u0103 de a lucra ca inginer. Cu toate acestea, Saligny s-a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 revin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een 1875, ob\u0163in\u00e2nd func\u0163ia de inginer \u00een cadrul Ministerului Lucr\u0103rilor Publice, \u00een Serviciul de poduri \u015fi \u015fosele.\nDatorit\u0103 talentului \u015fi creativit\u0103\u0163ii sale, Saligny s-a remarcat \u015fi a avansat \u00een func\u0163ie, ajung\u00e2nd ministru al Ministerului Lucr\u0103rilor Publice \u0219i membru al Academiei Rom\u00e2ne, devenind chiar pre\u015fedintele acestei institu\u0163ii \u00een perioada 1907-1910.\nC\u00e2teva dintre proiectele realizate de Anghel Saligny: execu\u0163ia liniilor de cale ferat\u0103 \u015fi podurilor aferente pe traseele Adjud-Tg. Ocna \u015fi B\u00e2rlad-Vaslui-Ia\u015fi; proiectarea \u015fi executarea silozurilor de cereale de la Br\u0103ila (1888) \u015fi Gala\u0163i (1889), unde a folosit pentru prima dat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia betonul armat; proiectarea \u015fi coordonarea moderniz\u0103rii \u015fi extinderii portului din Constan\u0163a.\nCea mai important\u0103 lucrare a sa a fost podul de cale ferat\u0103 Carol I, construit peste Dun\u0103re la Cernavod\u0103, lucrare clasat\u0103 ast\u0103zi ca monument istoric. Sistemul de poduri de la Cernavod\u0103 cuprinde dou\u0103 poduri principale \u015fi o serie de alte lucr\u0103ri, fiind construit \u00eentr-o perioad\u0103 de cinci ani \u0219i inaugurat \u00een 1895 \u00een prezen\u0163a regelui Carol I. Lucrarea lui Saligny s-a dovedit a fi cel mai mare complex de poduri din Europa la acea perioad\u0103, aduc\u00e2ndu-i inginerului faim\u0103 interna\u0163ional\u0103.\n\u00cen 1957, \u00een onoarea lui Anghel Saligny, sculptorul Oscar Han a construit o statuie de bronz \u00een Constan\u021ba. \u00cen Bucure\u0219ti exist\u0103 colegiul tehnic care \u00eei poart\u0103 numele, o strad\u0103 cu numele s\u0103u \u015fi casa \u00een care a tr\u0103it, pe strada Occidentului.\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI ZIEGFRIED KOFSZYNSKI\nZiegfried Kofszynski (1858-1932), arhitect polonez, absolvent al Academiei Tehnice din Lvov (1872-1876).\u00a0 Johannes Schultz (1844-1926), arhitectul castelului Pele\u015f din Sinaia, l-a adus pe Kofszynski \u00een Rom\u00e2nia pentru a fi parte din echipa interna\u0163ional\u0103 de arhitec\u0163i care au lucrat la castel. A decis, astfel, s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 definitiv \u00een Rom\u00e2nia, stabilindu-se \u00een Bucure\u015fti \u00een anul 1888.\nDou\u0103 construc\u0163ii emblematice ale Bucure\u015ftiului au fost realizate de Kofszynski: restaurantul Caru\u2019 cu bere \u015fi Fabrica de tr\u0103suri Rieber.\n\u00cen 1897, fra\u0163ii Mircea, comercian\u0163i berari din Transilvania, cump\u0103r\u0103 terenul din Stravopoleos nr. 5 din Bucure\u0219ti cu inten\u0163ia de a deschide o ber\u0103rie. Kofszynski va fi cel care va concepe proiectul, lucr\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu arhitectul Alois Pesch, care va deveni un colaborator fidel. Restaurantul Caru\u2019 cu bere este inaugurat \u00een 1899. Cl\u0103direa este reprezentat\u0103 de un stil eclectic, de inspira\u0163ie german\u0103, cu elemente neogotice \u015fi neoclasice. Este clasat\u0103 ca monument istoric \u0219i de arhitectur\u0103.\nHermann Rieber (1870-1940), comerciant dintr-o familie german\u0103, decide s\u0103 construiasc\u0103 \u00een jurul anului 1900 o cas\u0103 \u015fi o fabric\u0103 de tr\u0103suri \u00een Bucure\u015fti, pe strada Romulus nr. 15. El \u00eel va angaja pe arhitectul Ziegfried Kofszynski, care va proiecta cele dou\u0103 cl\u0103diri legate printr-o pasarel\u0103, impregnate de acela\u015fi stil german, de inspira\u0163ie neogotic\u0103. Fabrica de tr\u0103suri a produs ulterior automobile de lux, devenind \u015fi furnizor al Casei Regale, ast\u0103zi ansamblul arhitectural fiind clasat ca monument de arhitectur\u0103 industrial\u0103.\n\u00cen 1919, Kofszynski \u00eencepe un proiect important la ini\u0163iativa Societ\u0103\u021bii M\u0103r\u0103\u015fti, \u0219i anume refacerea \u015fi reconstruirea satului M\u0103r\u0103\u015fti, distrus \u00een Primul R\u0103zboi Mondial. Kofszynski \u015fi-a adus contribu\u0163ia din nou ca parte din echipa de arhitec\u0163i, construind \u015fcoli, sanatorii, parcuri, biserica \u015fi mausoleul din M\u0103r\u0103\u015fti.\nKofszynski a colaborat cu foarte mul\u0163i arhitec\u0163i la diverse proiecte arhitecturale: cu arhitectul Alexandru S\u0103vulescu (1847-1902) la construc\u0163ia bisericii Amzei din Bucure\u015fti, precum \u015fi la construc\u0163ia palatului comunal din Buz\u0103u, cu arhitectul Ion D. Berindey (1871-1928) la proiectul Palatului Culturii din Ia\u015fi, cu arhitectul rom\u00e2n de origine francez\u0103 Daniel Renard (1871-1928) la construc\u0163ia Cazinoului din Constan\u0163a. Multe cl\u0103diri familiale din Bucure\u015fti au fost, de asemenea, construite de Kofszynski, printre care casa avocatului Nicu Negri sau casa doctorului Gheorghe Nanu.\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI \u0218TEFAN B\u00c1THORY\n\u0218tefan B\u00e1thory (1533-1586), unul din cei mai renumi\u021bi membri ai familiei nobiliare B\u00e1thory, principe al Transilvaniei \u00eentre anii 1571-1575 \u0219i rege al Poloniei din 1575 p\u00e2n\u0103 la moartea sa \u00een 1586. S-a n\u0103scut \u00een \u0218imleu Silvaniei, jude\u0163ul S\u0103laj, ora\u015f care apar\u0163inea familiei B\u00e1thory, unde se afla \u015fi castelul familiei. Ast\u0103zi reg\u0103sim doar ruine ale acestuia \u00een ora\u015f.\nB\u00e1thory a fost educat la curtea imperial\u0103 din Viena \u015fi la Universitatea din Padova. Ioan Sigismund Z\u00e1polya (1540-1571), principele Transilvaniei a murit f\u0103r\u0103 urma\u015fi, a\u015fadar \u00een 1571 \u0218tefan B\u00e1thory a fost ales de nobilimea Ardealului ca principe. Trei ani mai t\u00e2rziu, \u00een iunie 1574 Polonia r\u0103m\u00e2ne f\u0103r\u0103 rege, urm\u00e2nd o lupt\u0103 intern\u0103 \u00eentre nobilii polonezi pentru desemnarea urma\u0219ului la tron. \u0218tefan B\u00e1thory prime\u0219te oferta de a deveni regele Poloniei, astfel c\u0103 \u00een noiembrie 1575 \u021bine o Diet\u0103 la Media\u0219 pentru a discuta despre oferta primit\u0103. Delega\u021bii ardeleni nu erau de acord ca principele s\u0103 se duc\u0103 s\u0103 ia coroana Poloniei.\nSus\u021binut de clerici \u0219i nobilime, tronul Poloniei i-a revenit \u00een cele din urm\u0103 lui \u0218tefan B\u00e1thory, cu condi\u021bia s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 cu Anna Jagiello, descendent\u0103 a familiei Jagiello, o c\u0103s\u0103torie strict politic\u0103. La tronul principatului Transilvaniei este numit fratele s\u0103u Christofor B\u00e1thory.\nMoare \u00een 1586, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een capela Castelului Wawel din Cracovia. Morm\u00e2ntul poate fi vizitat \u0219i ast\u0103zi.\nLiceul Teoretic \u201eB\u00e1thory Istv\u00e1n\u201d din Cluj-Napoca \u00eei poart\u0103 numele, la fel \u0219i dou\u0103 \u0219coli din Media\u0219 \u0219i din ora\u0219ul natal \u0218imleu Silvaniei. De asemenea, la ruinele cet\u0103\u021bii medievale B\u00e1thory din \u0218imleu Silvaniei se organizeaz\u0103 anual Festivalul medieval Bathory, un festival de reconstituire istoric\u0103 cu spectacole ecvestre, lupte cavalere\u015fti, concerte \u015fi gastronomie.\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA IZABELLEI JAGIELLONKA\nIzabella Jagiellonka (1519\u20131559), fiica lui Sigismund I al Poloniei \u0219i a reginei Bona Sforza, este o personalitate istoric\u0103 de o importan\u021b\u0103 major\u0103 pentru Transilvania \u2013 o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre trecutul acestei regiuni \u0219i istoria european\u0103.\nDup\u0103 moartea so\u021bului s\u0103u, Ioan Z\u00e1polya, rege al Ungariei, Izabella a preluat conducerea regatului \u00een numele fiului s\u0103u, Ioan Sigismund, devenind astfel un pilon esen\u021bial \u00een istoria Transilvaniei. Cu o diploma\u021bie remarcabil\u0103, a luptat pentru autonomia regiunii \u00eentr-o perioad\u0103 marcat\u0103 de presiuni din partea Habsburgilor \u0219i a Imperiului Otoman.\nSub conducerea sa, Transilvania a devenit un centru al reformei religioase \u0219i al rena\u0219terii culturale. Izabella a fost o sus\u021bin\u0103toare a diversit\u0103\u021bii, un principiu care define\u0219te \u0219i ast\u0103zi spiritul Transilvaniei.\nIzabella a adus la curtea din Transilvania elegan\u021ba \u0219i influen\u021bele Rena\u0219terii italiene, mo\u0219tenite de la mama sa, Bona Sforza. Sub domnia ei, aceast\u0103 regiune a cunoscut o perioad\u0103 de \u00eenflorire cultural\u0103, l\u0103s\u00e2nd o mo\u0219tenire care continu\u0103 s\u0103 inspire p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi.\nIzabela Jagiellonka \u0219i-a \u00eencheiat tumultoasa via\u021b\u0103 la Alba Iulia, unde a fost \u0219i \u00eenmorm\u00e2ntat\u0103. Morm\u00e2ntul ei poate fi g\u0103sit \u0219i ast\u0103zi \u00een catedrala romano-catolic\u0103 \u201eSf. Mihail\u201d.\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI OCTAVIAN SMIGELSCHI\nOctavian Smigelschi (1866-1912), artist transilv\u0103nean, fiul lui Mihail Smigelschi, descendent al unei familii nobile poloneze \u015fi al Anei Sebastian, de origine arom\u00e2n\u0103.\nCa urmare a evenimentelor revolu\u021bionare din Polonia petrecute \u00een 1848, Mihail Smigelschi a g\u0103sit refugiu \u00een Transilvania \u00een 1850, ini\u0163ial \u00een \u015eelimb\u0103r, stabilindu-se ulterior \u00een Ludo\u015f, locul unde s-a n\u0103scut Octavian.\nParalel cu studiile liceale, Octavian Smigelschi a luat lec\u0163ii de desen cu profesorul \u015fi pictorul german Carl Doschlag \u00een Sibiu, urm\u00e2nd apoi studiile la \u015fcoala de desen din Budapesta, pe care a absolvit-o \u00een 1889. Pe l\u00e2ng\u0103 activitatea artistic\u0103, a devenit profesor de desen la Liceul de Stat din Dumbr\u0103veni din 1892 p\u00e2n\u0103 \u00een 1911.\nDe-a lungul carierei sale, Octavian Smigelschi a \u00eentreprins numeroase c\u0103l\u0103torii de studiu \u00een M\u00fcnchen, Viena, Dresda, Ravena, Roma, Vene\u0163ia \u015fi Floren\u0163a. \u00cen anul 1904, artistul s-a decis s\u0103 studieze \u00eendeaproape picturile biserice\u0219ti din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi Bucovina. De\u015fi educa\u0163ia artistic\u0103 a fost una academic\u0103, Smigelschi s-a \u00eendep\u0103rtat de aceasta datorit\u0103 c\u0103l\u0103toriilor \u015fi interac\u0163iunilor multiculturale, prefer\u00e2nd abord\u0103rile simboliste, romantice, neo-bizantine \u015fi art-nouveau.\nSmigelschi a lucrat \u00een mai multe medii \u2013 \u00een pictur\u0103, grafic\u0103, acuarel\u0103, desen, \u015fi a contribuit enorm la pictura monumental\u0103 religioas\u0103 \u00een stil neo-bizantin.\nO mare parte dintre lucr\u0103rile sale se afl\u0103 la Muzeul Na\u021bional Brukenthal din Sibiu, la Academia Rom\u00e2n\u0103 \u0219i la Muzeul Na\u0163ional de Art\u0103 al Rom\u00e2niei. Arta monumental\u0103 religioas\u0103 a artistului poate fi admirat\u0103 \u00een Catedrala Mitropolitan\u0103 din Sibiu, Catedrala Unit\u0103 din Blaj, Biserica din Ciacova, Biserica din R\u0103de\u015fti, precum \u015fi \u00een alte biserici din Transilvania.\nACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA KAZIMIEREI I\u0141\u0141AKOWICZ\u00d3WNA\nKazimiera I\u0142\u0142akowicz\u00f3wna (1892-1983), poet\u0103 \u0219i traduc\u0103toare, figur\u0103 emblematic\u0103 a literaturii poloneze, a avut o leg\u0103tur\u0103 deosebit\u0103 cu Rom\u00e2nia, unde a tr\u0103it \u00een perioada 1939-1947. \u00cen timpul \u0219ederii sale \u00een Rom\u00e2nia, aceasta s-a stabilit la Cluj, \u00een inima Transilvaniei, unde a \u00eencercat s\u0103 \u00ee\u0219i reconstruiasc\u0103 via\u021ba \u00een exil. Peisajele ardelene \u0219i cultura rom\u00e2neasc\u0103 au l\u0103sat o amprent\u0103 puternic\u0103 asupra operei ei, reflect\u00e2ndu-se \u00een poeziile \u0219i scrierile sale memorialistice.\nExperien\u021ba poetei poloneze \u00een Rom\u00e2nia a fost marcat\u0103 de contradic\u021bii: pe de o parte, sentimentul de exil \u0219i dorul de patrie, iar pe de alt\u0103 parte, \u00eencerc\u0103rile de a se integra \u00een noua realitate cultural\u0103. Totu\u0219i, I\u0142\u0142akowicz\u00f3wna nu doar c\u0103 a descoperit Rom\u00e2nia, dar a \u0219i contribuit la promovarea literaturii rom\u00e2ne \u00een Polonia, traduc\u00e2nd \u0219i interpret\u00e2nd poezii lirice rom\u00e2ne\u0219ti pentru publicul polonez. Astfel, ea a avut un rol esen\u021bial \u00een consolidarea leg\u0103turilor culturale dintre cele dou\u0103 na\u021biuni.\nA\u0219adar, accentele poloneze r\u0103sun\u0103 \u0219i \u00een paginile c\u0103r\u021bilor, \u00een poeziile eminesciene traduse cu dragoste \u0219i respect pentru frumuse\u021bea limbii rom\u00e2ne!\nPentru cei interesa\u021bi de o perspectiv\u0103 polonez\u0103 asupra Rom\u00e2niei din acea perioad\u0103, lucrarea \u201eKazimiera I\u0142\u0142akowicz\u00f3wna o poloneza care a iubit Rom\u00e2nia\u201d ofer\u0103 o analiz\u0103 detaliat\u0103 a experien\u021belor \u0219i impresiilor poetei. Prin via\u021ba \u0219i opera sa, Kazimiera I\u0142\u0142akowicz\u00f3wna a creat o punte cultural\u0103 \u00eentre Polonia \u0219i Rom\u00e2nia, eviden\u021biind complexitatea \u0219i frumuse\u021bea interac\u021biunilor dintre cele dou\u0103 culturi.\nLa intrarea \u00een incinta Facult\u0103\u021bii de \u015etiin\u0163e Economice \u015fi Gestiunea Afacerilor a Universit\u0103\u021bii Babe\u0219-Bolyai din Cluj-Napoca se afl\u0103 o plac\u0103 comemorativ\u0103 dedicat\u0103 Kazimieriei I\u0142\u0142akowicz\u00f3wna, recunosc\u00e2nd leg\u0103tura sa cu Rom\u00e2nia \u0219i perioada \u00een care a tr\u0103it aici.\n\u00a0"},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"pl-PL","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2024\/08\/20\/polonia-in-bucuresti\/#primaryimage","url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2024\/08\/453769487_810627994583845_5330159128442133822_n.jpg","contentUrl":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2024\/08\/453769487_810627994583845_5330159128442133822_n.jpg","width":2048,"height":1152,"caption":"Foto: flickr.com"},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2024\/08\/20\/polonia-in-bucuresti\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Accente poloneze \u00een Rom\u00e2nia \u0219i Republica Moldova"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#website","url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/","name":"Instytut Polski w Bukareszcie","description":"Instytuty Polskie","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"pl-PL"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/36eba23bd65c4ed8774deeb285a19272","name":"mirelal","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"pl-PL","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/5838c7614d071fe473f8aeb2de72beb4?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/5838c7614d071fe473f8aeb2de72beb4?s=96&d=mm&r=g","caption":"mirelal"},"url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/author\/mirelal\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12440","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/users\/41"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=12440"}],"version-history":[{"count":34,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12440\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13157,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/12440\/revisions\/13157"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/media\/12443"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=12440"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=12440"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=12440"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}