{"id":13180,"date":"2025-02-25T14:59:10","date_gmt":"2025-02-25T13:59:10","guid":{"rendered":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/?p=13180"},"modified":"2025-03-06T10:03:03","modified_gmt":"2025-03-06T09:03:03","slug":"jakub-kornhauser-romania-astazi-este-interesanta-pentru-polonezi-interviu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/02\/25\/jakub-kornhauser-romania-astazi-este-interesanta-pentru-polonezi-interviu\/","title":{"rendered":"Jakub Kornhauser: Rom\u00e2nia ast\u0103zi este interesant\u0103 pentru polonezi \u00a0[INTERVIU]"},"content":{"rendered":"\n

Dup<\/strong>\u0103 1989, a fost o perioad\u0103 c\u00e2nd ne-am uitat la Rom\u00e2nia ca la o rud\u0103 mai s\u0103rac\u0103 a noastr\u0103, a c\u0103rei transformare a mers mai r\u0103u dec\u00e2t la noi. Cu toate acestea, dup\u0103 un timp am \u00eenceput s\u0103 o privim, cu curiozitate \u0219i fascina\u021bie, ca pe o \u021bar\u0103 u\u0219or exotic\u0103, ce con\u021bine \u00een ea diferite tradi\u021bii, fiindu-ne \u00een acela\u0219i timp asem\u0103n\u0103toare \u2013 spune Jakub Kornhauser, poet, eseist, expert \u0219i traduc\u0103tor de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103.<\/strong><\/p>\n

Karolina Rychter: Putem spune c\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 este popular\u0103 \u00een Polonia?<\/strong><\/p>\n

Jakub Kornhauser: <\/strong>\u00cen primul r\u00e2nd ar trebui s\u0103 fim con\u0219tien\u021bi de faptul c\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 nu va fi niciodat\u0103 la fel de popular\u0103 precum literatura a\u0219a-ziselor limbi mari, cum ar fi engleza, franceza, spaniola sau germana. Ea poate \u201econcura\u201d cu literaturile din regiunea noastr\u0103, cu alte limbi mici. \u0218i dac\u0103 e s\u0103 m\u0103 refer tocmai la aceast\u0103 concuren\u021b\u0103, nu a fost niciodat\u0103 mai bine dec\u00e2t este acum. N-au fost publicate niciodat\u0103 at\u00e2t de multe c\u0103r\u021bi de autori rom\u00e2ni ca \u00een ultima perioad\u0103. Au fost ani, ce-i drept \u00eenainte de pandemie, c\u00e2nd erau publicate dou\u0103zeci \u0219i ceva, chiar treizeci de astfel de c\u0103r\u021bi. Este foarte mult dac\u0103 st\u0103m s\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 \u00een Polonia sunt mai pu\u021bin de zece traduc\u0103tori de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

Cum explica\u021bi fenomenul acesta?<\/strong><\/p>\n

Sunt mai multe aspecte care joac\u0103 un rol important aici. \u00cen primul r\u00e2nd sunt entuzia\u0219tii care \u0219i-ar da via\u021ba pentru Rom\u00e2nia, care particip\u0103 la diferite evenimente, schimburi \u0219i programe culturale interna\u021bionale \u0219i care \u00eenfiin\u021beaz\u0103 edituri doar pentru a putea publica literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103, a\u0219a cum este editura Amaltea din Wroc\u0142aw. \u00cen al doilea r\u00e2nd, \u00een Polonia exist\u0103 un Institut Cultural Rom\u00e2n foarte activ, care ofer\u0103 oportunit\u0103\u021bi de transfer intercultural, \u0219i asta e lucru mare. Mul\u021bi ani a fost condus de un om extraordinar, Sabra Daici, care a sus\u021binut ini\u021biativele polono-rom\u00e2ne. Rom\u00e2nia a fost invitat de onoare la T\u00e2rgul de Carte de la Var\u0219ovia \u0219i, de mul\u021bi ani, cu mici pauze, particip\u0103m la Festivalul Culturii Rom\u00e2ne de la Cracovia. \u00cen al treilea r\u00e2nd, faptul c\u0103 comunitatea de traduc\u0103tori de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 din Polonia este at\u00e2t de mic\u0103 este, paradoxal, un avantaj. Ne \u0219tim \u00eentre noi, nu concur\u0103m unii cu al\u021bii, doar ne sus\u021binem reciproc activit\u0103\u021bile unul altuia. Suntem con\u0219tien\u021bi c\u0103 juc\u0103m la aceea\u0219i poart\u0103. Cu to\u021bii avem ca \u021bel promovarea culturii rom\u00e2ne, cu prec\u0103dere a literaturii. \u0218i dac\u0103 e s\u0103 ne lu\u0103m dup\u0103 statisticile editoriale din ultimii peste zece ani, \u00een Polonia au ap\u0103rut mai multe c\u0103r\u021bi rom\u00e2ne\u0219ti dec\u00e2t c\u0103r\u021bi \u00een limba ceh\u0103, slovac\u0103 sau maghiar\u0103, de\u0219i num\u0103rul de traduc\u0103tori din acele limbi este semnificativ mai mare. Merit\u0103 precizat \u0219i faptul c\u0103 sub titulatura de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 se afl\u0103 \u0219i literatura moldoveneasc\u0103.<\/p>\n

Preg\u0103tindu-m\u0103 pentru discu\u021bia noastr\u0103, am citit antologia de poezii a lui Dumitru Crudu, \u201eFalsul Dimitrie\u201d, pe care a\u021bi tradus-o \u00eempreun\u0103 cu Joanna Korna\u015b-Warwas. Crudu este moldovean \u0219i scrie \u00een rom\u00e2n\u0103.<\/strong><\/p>\n

Da, majoritatea moldovenilor scriu \u00een rom\u00e2n\u0103. Rom\u00e2na este limba oficial\u0103 \u00een Moldova \u2013 except\u00e2nd Transnistria, o republic\u0103 separatist\u0103 subordonat\u0103 administrativ Republicii Moldova, de\u0219i \u00een realitate ea se afl\u0103 \u00een afara structurilor na\u021bionale, \u0219i except\u00e2nd \u0219i G\u0103g\u0103uzia, un teritoriu autonom cu popula\u021bie ortodox\u0103 de origine turc\u0103. Influen\u021bele ruse\u0219ti sunt foarte puternice acolo. Istoric vorbind, Moldova a f\u0103cut parte din Rom\u00e2nia, dar dup\u0103 1989 \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat independen\u021ba. Cu toate acestea, mul\u021bi moldoveni continu\u0103 s\u0103 se considere rom\u00e2ni. Autorii care scriu \u00een limba rom\u00e2n\u0103, dar locuiesc \u00een Moldova, cum este \u0219i cazul lui Crudu, sunt nec\u0103ji\u021bi, c\u0103ci ar vrea ca cele dou\u0103 \u021b\u0103ri s\u0103 se reuneasc\u0103. \u0218i asta e greu de ob\u021binut pentru c\u0103 o parte din popula\u021bie sunt ru\u0219i sau oameni care vorbesc limba rus\u0103. De altfel, exist\u0103 \u0219i o zon\u0103 unde p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi este folosit alfabetul chirilic pentru a scrie limba rom\u00e2n\u0103, a\u0219adar o limb\u0103 romanic\u0103, ceea ce este absolut uluitor. \u00cen realitate \u00eens\u0103, mul\u021bi autori originari din Moldova, dar care scriu \u00een limba rom\u00e2n\u0103, precum Tatiana \u021a\u00eebuleac, tradus\u0103 \u00een polon\u0103 de Kazimierz Jurczak \u0219i Dominik Ma\u0142ecki, se identific\u0103 cu Rom\u00e2nia. \u00cen afar\u0103 de asta, determinant\u0103 este limba. Acesta este \u0219i unul dintre motivele pentru care rom\u00e2nii au o problem\u0103 cu laureata Nobel Herta M\u00fcller, care s-a n\u0103scut \u00een Rom\u00e2nia \u0219i a locuit acolo mul\u021bi ani. Mul\u021bi dintre ei n-ar vrea s\u0103 o considere rom\u00e2nc\u0103, ci mai degrab\u0103 ca pe o reprezentant\u0103 a minorit\u0103\u021bii s\u0103se\u0219ti, care scrie \u00een german\u0103. Cu toate acestea, farmecul premiului Nobel este at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t la un moment dat unii critici au \u00eenceput s\u0103 o rom\u00e2nizeze for\u021bat pe Herta M\u00fcller, pentru c\u0103 sun\u0103 mai bine c\u00e2nd spui c\u0103 Rom\u00e2nia a c\u00e2\u0219tigat Premiul Nobel pentru Literatur\u0103.<\/p>\n

S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 scriitorii de limba rom\u00e2n\u0103 nu au reu\u0219it asta p\u00e2n\u0103 acum.<\/strong><\/p>\n

A\u0219a este. Cu toate acestea, literatura rom\u00e2n\u0103 se m\u00e2ndre\u0219te de mul\u021bi ani cu diferite succese, de\u0219i a fost mai degrab\u0103 meritul autorilor care au plecat din \u021bar\u0103 \u0219i au f\u0103cut carier\u0103 scriind \u00een alte limbi dec\u00e2t \u00een rom\u00e2n\u0103 \u2013 \u00een francez\u0103, precum Emil Cioran sau Mircea Eliade, dar \u0219i \u00een german\u0103, precum Paul Celan, \u00een fapt Paul Antschel.<\/p>\n

Revenind la literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een Polonia, este greu de imaginat c\u0103 s-ar putea face mai mult de-at\u00e2t. Pe pia\u021ba polonez\u0103 exist\u0103 o palet\u0103 chiar generoas\u0103 at\u00e2t de romane rom\u00e2ne\u0219ti, c\u00e2t \u0219i de volume de poezie, eseuri, publica\u021bii \u0219tiin\u021bifice, biografii \u0219i tratate filozofice.<\/p>\n

Am \u00eencercat s\u0103 facem \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t aceste publica\u021bii s\u0103 fie c\u00e2t mai diverse. Unele dintre ei au primit distinc\u021bii \u0219i premii importante. \u201eCartea \u0219oaptelor\u201d de Varujan Vosganian, tradus\u0103 de Joanna Korna\u015b-Warwas, a c\u00e2\u0219tigat Premiul \u201eAngelus\u201d pentru Literatura Central European\u0103 la Wroc\u0142aw. Volumul de poezie al Anei Blandiana, \u201ePatria mea A4\u201d, tradus de acela\u0219i traduc\u0103tor, a c\u00e2\u0219tigat Premiul \u201ePoetul European al Libert\u0103\u021bii\u201d la Gda\u0144sk. Pe lista scurt\u0103 a premiului Angelus am avut \u0219i c\u0103r\u021bi de Norman Manea, Lucian Dan Teodorovic \u0219i Filip Florian. \u00cen edi\u021bia de anul acesta se lupt\u0103 pentru premiu dou\u0103 c\u0103r\u021bi moldovene\u0219ti de Oleg Serebrian \u0219i Tatiana \u021a\u00eebuleac.<\/p>\n

A\u0219adar, putem afirma c\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 tradus\u0103 \u00een polon\u0103 se bucur\u0103 de aprecierea criticilor. La fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i cu cititorii?<\/strong><\/p>\n

Unele c\u0103r\u021bi, precum volumul tradus de Joanna Korna\u015b-Warwas \u201eDe ce este Rom\u00e2nia altfel?\u201d de Lucian Boia, unul dintre cei mai importan\u021bi istorici \u0219i esei\u0219ti contemporani din Rom\u00e2nia, a avut o rat\u0103 de v\u00e2nzare absolut incredibil\u0103. La \u00eent\u00e2lnirea cu autorul de la Var\u0219ovia, oamenii s-au c\u0103lcat pe picioare. \u201eMatei Brunul\u201d de Lucian Dan Teodorovici, \u00een traducerea Rados\u0142awei Janowska-Lasc\u0103r, a primit acum un deceniu Premiul Cititorilor \u201eNatalia Gorbanevskaia\u201d acordat cu ocazia premiului Angelus; un an mai t\u00e2rziu, l-a primit \u0219i \u201eCartea \u0219oaptelor\u201d. Rom\u00e2nia chiar poate fi interesant\u0103 pentru polonezi. De ceva timp, dup\u0103 1989, a fost o perioad\u0103 c\u00e2nd ne-am uitat la Rom\u00e2nia ca la o rud\u0103 mai s\u0103rac\u0103 a noastr\u0103, a c\u0103rei transformare a mers mai r\u0103u dec\u00e2t la noi. Cu toate acestea, dup\u0103 un timp am \u00eenceput s\u0103 o privim, cu curiozitate \u0219i fascina\u021bie, ca pe o \u021bar\u0103 u\u0219or exotic\u0103, care \u00een felul s\u0103u unic con\u021bine \u00een ea diferite tradi\u021bii, fiindu-ne totodat\u0103 asem\u0103n\u0103toare. Doar am avut grani\u021b\u0103 cu Rom\u00e2nia p\u00e2n\u0103 \u00een 1939.<\/p>\n

Ar putea aceast\u0103 alteritate a Rom\u00e2niei, despre care vorbe\u0219te Lucian Boia, \u0219i totodat\u0103 faptul c\u0103 geografic este aproape de noi, s\u0103 explice interesul nostru pentru literatura rom\u00e2n\u0103?<\/strong><\/p>\n

Aceast\u0103 natur\u0103 paradoxal\u0103 a Rom\u00e2niei ne intrig\u0103 cu siguran\u021b\u0103. Pentru c\u0103 Rom\u00e2nia con\u021bine \u00een ea, \u00een felul s\u0103u unic, diferite influen\u021be \u0219i tradi\u021bii. Limba este romanic\u0103, iar \u021bara este ortodox\u0103. Tradi\u021bia \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, \u00een care influen\u021bele turce\u0219ti \u0219i grece\u0219ti sunt foarte puternice, este legat\u0103 de istoria ungurilor din Transilvania sau a sa\u0219ilor \u0219i s\u00e2rbilor din Banat. Ne dorim s\u0103 afl\u0103m mai multe despre acest mix cultural, astfel c\u0103 cititorii interesa\u021bi de Rom\u00e2nia caut\u0103 \u0219i literatura de fic\u021biune. Mai mult chiar, literatura rom\u00e2n\u0103 tradus\u0103 \u00een polon\u0103 \u00een ultimii ani ne ofer\u0103 o privire de ansamblu asupra a ceea ce s-a scris \u00een Rom\u00e2nia \u00een ultima sut\u0103 de ani. Avem avangardi\u0219ti tradu\u0219i \u00een polon\u0103, inclusiv suprareali\u0219ti rom\u00e2ni din anii treizeci \u0219i patruzeci ai secolului al XX-lea. \u0218i \u00eei avem \u00een versiunea scris\u0103, ca parte a seriei \u201eWunderkamera\u201d a Institutului Miko\u0142owski, pe care o editez. Mul\u021bumit\u0103 traducerilor Joannei Korna\u015b-Warwas \u0219i ale lui Tomasz Klimkowski, este acum prezent \u00een Polonia \u0219i Max Blecher, un modernist din anii treizeci, numit Franz Kafka al Rom\u00e2niei, considerat un maestru al prozei scurte de metafic\u021biune, de inspira\u021bie autobiografic\u0103. C\u0103r\u021bile sale se afl\u0103 pe lista celor mai importante c\u0103r\u021bi ale secolului al XX-lea \u00een America \u0219i Fran\u021ba. Opera sa este \u00een mare parte literatur\u0103 de \u201esanatoriu\u201d. Blecher \u0219i-a tr\u0103it maturitatea \u00een boal\u0103, astfel c\u0103 \u0219i-a scris c\u0103r\u021bile \u00een diferite centre de tratament. La nivel mondial, exist\u0103 capodopere de acest gen, \u201eMuntele Magic\u201d fiind exemplul cel mai emblematic, dar aceste motive apar din ce \u00een ce mai des \u0219i \u00een literatura polon\u0103, cum este cazul \u201eEmpuzionului\u201d \/ \u201eEmpuzjon\u201d Olg\u0103i Tokarczuk. At\u00e2t Blecher, c\u00e2t \u0219i suprareali\u0219tii \u2013 Gellu Naum \u0219i Gherasim Luca \u2013 au reinventat limba rom\u00e2n\u0103, iar traducerile c\u0103r\u021bilor lor ne ofer\u0103 posibilitatea de a observa cum afecteaz\u0103 experimentele formale poloneza contemporan\u0103.<\/p>\n

Literatura din perioada interbelic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 nu a \u00eensemnat, \u00eens\u0103, doar avangard\u0103.<\/strong><\/p>\n

Sigur c\u0103 nu. Un loc important \u00eel are aici monumentalul \u201eJurnal\u201d al lui Mihail Sebastian, \u00een traducerea lui Jerzy Kotli\u0144ski, care ne arat\u0103 cum a fost peste Dun\u0103re \u0219i D\u00e2mbovi\u021ba \u00een perioada de la mijlocul anilor treizeci p\u00e2n\u0103 la ocupa\u021bie, demistific\u00e2nd convingerile general acceptate despre aceast\u0103 regiune. Sebastian, evreu rom\u00e2n, a intrat \u00eentr-un cerc de tineri intelectuali, din care f\u0103ceau parte Eliade, Cioran, Eug\u00e8ne Ionesco, Constantin Noica, \u0219i a v\u0103zut cum la un moment dat ace\u0219tia s-au l\u0103sat mu\u0219ca\u021bi de ideologia fascist\u0103. C\u00e2nd a izbucnit r\u0103zboiul, iar Rom\u00e2nia a fost de partea gre\u0219it\u0103 a conflictului, Sebastian a \u00eenceput s\u0103 realizeze pe propria piele c\u0103 aceast\u0103 ideologie nu se rezum\u0103 doar la ni\u0219te sloganuri radicale aruncate la \u00eent\u00e2lnirile cu prietenii. \u00cen \u00eensemn\u0103rile sale g\u0103sim m\u0103rturii emo\u021bionante ale acestei dezam\u0103giri, pe care le-a \u00eempletit cu relat\u0103ri din cotidianul \u201esurogat\u201d \u2013 din concerte, spectacole \u0219i seri sociale. Dar avem \u0219i multe traduceri de c\u0103r\u021bi mai t\u00e2rzii, \u00eendeosebi din ultimele decenii. Am \u00eencercat \u00een mod sistematic s\u0103 apropiem literatura de dup\u0103 1989. M\u0103 refer aici, printre altele, la c\u0103r\u021bile postmoderniste, cum este cazul romanelor lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu.<\/p>\n

Este autorul care a fost men\u021bionat de mai multe ori printre candida\u021bii la Premiul Nobel pentru Literatur\u0103.<\/strong><\/p>\n

Da, Mircea C\u0103rt\u0103rescu este un candidat \u201ede fier\u201d la Premiul Nobel \u0219i un scriitor foarte apreciat \u00een \u021bar\u0103 \u0219i \u00een Occident. La un moment dat a gustat \u0219i din celebritate, ap\u0103r\u00e2nd la matinale \u0219i la emisiuni de g\u0103tit televizate. \u00cen afar\u0103 de romanul ini\u021biatic \u201eTravesti\u201d, \u00een polon\u0103 nu avem cele mai importante c\u0103r\u021bi ale sale, inclusiv extravaganta trilogie \u201eOrbitor\u201d. Avem, \u00een schimb, \u201eExuvii\u201d al Simonei Popescu \u00een traducerea Justynei Struzi\u0144ska. Popescu \u0219i C\u0103rt\u0103rescu sunt cei mai importan\u021bi reprezentan\u021bi ai postmodernismului onirico-magic rom\u00e2nesc al anilor \u201980 \u0219i \u201990, care ar fi trebuit s\u0103 domine literatura definitiv, dar a f\u0103cut loc realismului mizerabilist. Acest curent a avut ambi\u021bia de a prezenta o perioad\u0103 de r\u0103scruce: descriind transformarea economic\u0103 \u0219i social\u0103 e\u0219uate, a \u00eempletit imagini despre comunism cu viziunea lipsei de viitor. Dup\u0103 aceea a ap\u0103rut realismul, care exist\u0103 \u0219i acum \u2013 nu vom g\u0103si aici niciun experiment formal, \u00een schimb observ\u0103m un limbaj simplu care vorbe\u0219te despre \u201eaici \u0219i acum\u201d \u0219i care de cele mai multe ori folose\u0219te rigorile filmului paradocumentar.<\/p>\n

Schimb\u0103rile \u00een problemele abordate \u0219i modific\u0103rile la nivel de form\u0103 au \u00eensemnat \u0219i un schimb al genera\u021biilor de autori?<\/strong><\/p>\n

\u00cen Rom\u00e2nia genera\u021biile se schimb\u0103 o dat\u0103 la zece ani. \u00centr-adev\u0103r, \u00een ultima perioad\u0103 au ap\u0103rut autori noi care vorbesc despre tineri \u0219i pentru tineri \u0219i care merit\u0103 aten\u021bia criticilor. Aici s-ar \u00eencadra perfect cartea \u201eInterior zero\u201d a Laviniei Brani\u0219te, tradus\u0103 de Olga Bartosiewicz-Nikolaev, \u00een care autoarea, adopt\u00e2nd \u00a0stilul rezervat al nara\u021biunii vorbite, descrie dilemele locuitorilor Bucure\u0219tiului ast\u0103zi \u2013 problemele la locul de munc\u0103 \u0219i \u00een via\u021ba amoroas\u0103, dilemele \u00een familie. Avem \u0219i autori care propun ceva complet neconven\u021bional, cum este cazul lui Adrian Schiop. Prozator \u0219i sociolog, el a scris romanul \u201eSolda\u021bii. Poveste din Ferentari\u201d, tradus tot de Olga Bartosiewicz-Nikolaev. Romanul este scris \u00eentr-o rom\u00e2n\u0103 colocvial\u0103 vorbit\u0103, pe alocuri chiar vulgar\u0103, \u0219i spune povestea vie\u021bii de zi cu zi a minorit\u0103\u021bilor LGBT+ \u0219i rrome din Bucure\u0219ti. Pentru munca extrordinar\u0103 pe care a depus-o, traduc\u0103toarea a primit premiul \u201eLiteratura \u00een lume\u201d la categoria \u201eNoi apari\u021bii\u201d.<\/p>\n

Dup\u0103 1989, scriitorii din \u021b\u0103rile Europei Centrale \u0219i de Est s-au legat foarte des de perioada comunist\u0103, construind romane rezumative sau amintindu-\u0219i cu nostalgie de copil\u0103rie. Literatura rom\u00e2n\u0103 se remarc\u0103 \u00een vreun fel \u00een acest context?<\/strong><\/p>\n

Nu neap\u0103rat. Avem o serie \u00eentreag\u0103 de romane, inclusiv cele traduse \u00een polon\u0103, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eenfrunte comunismul \u00een diverse moduri. Autori precum Filip Florian, Cristian Teodorescu \u0219i Dan Lungu, dar \u0219i scriitoarele din genera\u021biile anterioare, precum Gabriela Adame\u0219teanu, Ioana P\u00e2rvulescu \u0219i Nora Iuga, se leag\u0103 de experien\u021bele celor care au supravie\u021buit comunismului \u0219i care acum, dezam\u0103gi\u021bi de primii ani ai transform\u0103rii, \u00ee\u0219i amintesc de el cu nostalgie. Acest dor este de \u00een\u021beles \u2013 se vede mai ales \u00een viziunile copil\u0103riei idilice \u2013 dar este \u0219i absurd, av\u00e2nd \u00een vedere teribila s\u0103r\u0103cie, foametea \u0219i str\u0103mut\u0103rile \u00een mas\u0103 ordonate de Ceau\u0219escu \u00een anii \u201980, \u00een urma c\u0103rora mul\u021bi \u0219i-au pierdut nu doar bunurile, ci \u0219i via\u021ba. Aceast\u0103 continu\u0103 socoteal\u0103 cu comunismul este vizibil\u0103 nu numai \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, ci \u0219i \u00een cinema. Noul val al cinematografiei rom\u00e2ne\u0219ti face referire \u00een mare m\u0103sur\u0103 la ultimii ani ai regimului Ceau\u0219escu. \u201e4 luni, 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u0219i 2 zile\u201d de Cristian Mungiu, \u201eMoartea domnului L\u0103z\u0103rescu\u201d de Cristi Puiu, \u201eA fost sau n-a fost?\u201d de Corneliu Porumboiu \u0219i multe alte filme care au avut o carier\u0103 r\u0103v\u0103\u0219itoare \u00een Occident au f\u0103cut referire direct\u0103 la aceste realit\u0103\u021bi. Revenind la literatur\u0103 \u0219i la diversitatea ei de stiluri, merit\u0103 men\u021bionat aici \u0219i prozatorul \u0219i poetul Dan Coman, autorul prozei poetice \u201eParohia\u201d, a c\u0103rei ac\u021biune se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00eentr-o parohie ortodox\u0103. Sensibilitatea ei interioar\u0103 ar putea fi comparat\u0103, de exemplu, cu romanul \u201eLacom\u201d \/ \u201e\u0141akome\u201d al Ma\u0142gorzatei Lebda. Avem \u0219i scriitori rom\u00e2ni care au f\u0103cut carier\u0103 \u00een Occident scriind \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Cei mai cunoscu\u0163i doi autori din diaspora sunt Norman Manea \u015fi Matei Vi\u015fniec. S\u0103 nu uit\u0103m de filozofia rom\u00e2neasc\u0103, tradus\u0103 \u00een polon\u0103, inclusiv de g\u00e2nditorii mai pu\u0163in cunoscu\u0163i la noi, precum elevii lui Constantin Noica, Gabriel Liiceanu \u015fi Andrei Ple\u015fu.<\/p>\n

A\u0219 vrea s\u0103 \u00eentreb \u0219i despre suprarealismul rom\u00e2nesc, de care v\u0103 ocupa\u021bi. Ce \u00eel face s\u0103 fie at\u00e2t de special? \u00cen literatura polon\u0103 pare c\u0103 nu are un echivalent.<\/strong><\/p>\n

\u00cen Polonia suprarealismul a avut anumite efecte \u00een sfera artelor vizuale, \u0219i le are \u0219i ast\u0103zi. Operele lui Jakub Julian Zi\u00f3\u0142kowski sunt un bun exemplu aici. C\u00e2nd vine vorba de literatur\u0103 \u00eens\u0103, situa\u021bia este mai pu\u021bin impresionant\u0103. \u00cen Polonia nu a existat nicio grupare institu\u021bional\u0103 suprarealist\u0103. Dar nu suntem o excep\u021bie aici, pentru c\u0103 \u00een multe \u021b\u0103ri europene nu a existat o astfel de grupare. \u0218i chiar dac\u0103 au existat, au fost ne\u00eensemnate. Practic, avangarda poate fi de natur\u0103 constructivist\u0103, cum este \u00een Polonia, Germania, Slovenia sau Anglia, sau dadaist-suprarealist\u0103, adic\u0103 anticonstructivist\u0103, ca \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u00een mare m\u0103sur\u0103 \u00een Cehia \u0219i \u00een Serbia. \u0218i din moment ce avangarda polonez\u0103 s-a aflat mult\u0103 vreme sub semnul lui Tadeusz Peiper, care avea viziuni extrem de constructiviste, suprarealismul nu a prezentat interes pentru ea. Putem vorbi a\u0219adar doar de elemente suprarealiste singulare care au ap\u0103rut \u00een lucr\u0103rile anumitor autori, dar asta mai degrab\u0103 dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial, nu mai devreme. Sau poate suprarealismul avant la lettre<\/em> din operele lui Stanis\u0142aw Witkiewicz sau Aleksander Wat. Nu au existat arti\u0219ti care s\u0103 se identifice \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103 cu suprarealismul, s\u0103 urmeze tipare suprarealiste \u0219i s\u0103 \u00eencerce s\u0103 le foloseasc\u0103 \u00een crea\u021biile lor. Prin urmare, este cu at\u00e2t mai interesant pentru cititorii polonezi s\u0103 vad\u0103 cum poate ar\u0103ta un text poetic sau \u00een proz\u0103, scris \u00eentr-o manier\u0103 absolut liber\u0103, \u00een care asocierile pot proveni din domenii cu totul diferite. Ce se poate face cu limbajul, cu nara\u021biunea. Cum putem combina mai multe genuri, cum putem introduce \u00een text lucruri la care nu am visat niciodat\u0103 sau pe care tocmai ce le-am visat.<\/p>\n

\u0218i tocmai asta au prezentat suprareali\u0219tii rom\u00e2ni?<\/strong><\/p>\n

Da, chiar \u0219i pe harta interna\u021bional\u0103 a suprarealismului ca mi\u0219care, suprarealismul rom\u00e2nesc s-ar afla \u00een fruntea clasamentului la calitatea literar\u0103 a textelor. Cred c\u0103 dac\u0103 suprarealismul francez s-a remarcat \u00een scrierea de manifeste, despre suprarealismul rom\u00e2nesc se va aminti ca fiind acel curent care a modelat creatori literari remarcabili: poe\u021bi, prozatori \u0219i dramaturgi care au f\u0103cut ceva cu adev\u0103rat unic \u00een literatur\u0103. C\u0103r\u021bi ale celor doi lideri ai suprarealismului rom\u00e2nesc, Gherasim Luca \u0219i Gellu Naum, am publicat \u00een polon\u0103 \u00een cadrul seriei \u201eWunderkamera\u201d. Merit\u0103 men\u021bionat \u0219i faptul c\u0103 Gellu Naum, asociat de-a lungul vie\u021bii cu suprarealismul, numit ultimul suprarealist din lume, a fost \u0219i candidatul Rom\u00e2niei la Premiul Nobel pentru Literatur\u0103. Iar Premiul Nobel nu este un premiu care se acord\u0103 a\u0219a u\u0219or creatorilor de avangard\u0103. Dovad\u0103 c\u0103 Naum a fost foarte apreciat de rom\u00e2ni \u0219i c\u0103 literatura suprarealist\u0103 a intrat \u00een mainstreamul literar \u00een Rom\u00e2nia, de altfel ca \u0219i \u00een Fran\u021ba. Nu f\u0103r\u0103 motiv Bucure\u0219tiul a fost numit \u201eMicul Paris\u201d, iar franceza era predat\u0103 \u00een \u0219coli \u00eenainte de r\u0103zboi aproape ca o a doua limb\u0103 matern\u0103. A fost un fel de punte cultural\u0103. La un moment dat, rom\u00e2nii au dat tonul avangardei nu numai \u00een propria lor \u021bar\u0103, ci \u0219i dup\u0103 ce s-au mutat \u00een Fran\u021ba, unde au ajuns printre liderii revolu\u021biei artistice de acolo. De asemenea, merit\u0103 subliniat faptul c\u0103 \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 au existat \u0219i autori de origine evreiasc\u0103, maghiar\u0103, bulgar\u0103, s\u00e2rb\u0103 \u0219i german\u0103. \u00cen Polonia nu este at\u00e2t de vizibil\u0103 diversitatea \u00een literatur\u0103. Sigur c\u0103 \u00eei apreciem pe autorii care merg dincolo de acest cli\u0219eu, precum Zuzanna Ginczanka sau Bruno Schulz, dar acestea sunt doar ni\u0219te exemple minuscule. \u00cen literatura rom\u00e2n\u0103 exist\u0103 referiri la diferite tradi\u021bii, ceea ce o face s\u0103 fie at\u00e2t de atractiv\u0103.<\/p>\n

Jakub Kornhauser<\/strong> (1984) \u2013 poet, eseist, traduc\u0103tor, editor, savant literar, filolog rom\u00e2n. Cofondator al Centrului de Cercetare a Avangardei din cadrul Facult\u0103\u021bii de Limba Polon\u0103 a Universit\u0103\u021bii Jagiellone din Cracovia, asistent universitar la Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u021bii Jagiellone. A publicat \u0219apte c\u0103r\u021bi de poezie, cea mai recent\u0103 fiind \u201eIn amplexu\u201d (2022). Autor \u0219i editor al mai multor monografii \u0219tiin\u021bifice, ultima dintre ele fiind \u201ePeisaje periculoase. Suprarealism \u0219i dup\u0103 suprarealism\u201d \/ \u201eNiebezpieczne krajobrazy. Surrealizm i po surrealizmie\u201d (2022), precum \u0219i al multor c\u0103r\u021bi de eseuri, cea mai recent\u0103 fiind \u201eFini\u0219uri \u00een zbor\u201d \/ \u201eLotne finisze\u201d (2023). A editat numeroase antologii \u0219i studii, cel mai recent fiind volumul \u201eDac\u0103 aceast\u0103 poezie ar fi o cutie de chibrituri. Obiectivitatea \u00een poezia polonez\u0103\u201d \/ \u201e\u017beby ten wiersz by\u0142 pude\u0142kiem zapa\u0142ek. Obiektywizm w polskiej poezji\u201d (2023). Traduce din francez\u0103, rom\u00e2n\u0103 \u0219i s\u00e2rb\u0103, a tradus, printre altele, c\u0103r\u021bi de Dumitru Crudu, Gherasim Luca, Henri Michaux, Gellu Naum, Miroljub Todorovic, cel mai recent volumul \u201eCobalt\u201d de Claudiu Komartin (2022). Redactor-\u0219ef a cinci serii de publica\u021bii, redactor-\u0219ef adjunct al revistei \u0219tiin\u021bifice \u201eRomanica Cracoviensia\u201d. Laureat al Premiului \u201eWis\u0142awa Szymborska\u201d (2016) pentru volumul \u201eFabrica de drojdie\u201d \/ \u201eDro\u017cd\u017cownia\u201d, Premiul pentru semnifica\u021bie (2021) \u0219i distinc\u021bii \u00een cadrul Premiului Magellan (2021) pentru volumul \u201ePremii montane de cea mai \u00eenalt\u0103 categorie\u201d \/ \u201ePremie g\u00f3rskie najwy\u017cszej kategorii\u201d, Premiul \u201eCracovia, Ora\u0219ul Literaturii UNESCO\u201d (2021, 2023); nominalizat la multe alte premii (Premiul literar acordat de ora\u0219ul Gdynia, Premiul \u201eWis\u0142awa Szymborska\u201d \u2013 de dou\u0103 ori, Poetul european al libert\u0103\u021bii, Premiul Orpheus). Din 2016 este membru al juriului Concursului de poezie t\u00e2n\u0103r\u0103 al Festivalului Mi\u0142osz din Cracovia, iar din 2024 face parte din juriul Premiului literar Gdynia. Locuie\u0219te \u00een Cracovia.<\/p>\n

Autor:<\/strong>\u00a0Karolina Rychter<\/a> , Traducerea: Mirela Laz\u0103r<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dup\u0103 1989, a fost o perioad\u0103 c\u00e2nd ne-am uitat la Rom\u00e2nia ca la o rud\u0103 mai s\u0103rac\u0103 a noastr\u0103, a c\u0103rei transformare a mers mai r\u0103u dec\u00e2t la noi. Cu toate acestea, dup\u0103 un timp am \u00eenceput s\u0103 o privim, cu curiozitate \u0219i fascina\u021bie, ca pe o \u021bar\u0103 u\u0219or exotic\u0103, ce con\u021bine \u00een ea diferite […]<\/p>\n","protected":false},"author":43,"featured_media":13181,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[157,1107,1101,100],"tags":[],"class_list":["post-13180","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-literatura","category-sezonul-pl-ro","category-solidaritatea-pl-ro","category-stiri-ro"],"yoast_head":"\nJakub Kornhauser: Rom\u00e2nia ast\u0103zi este interesant\u0103 pentru polonezi \u00a0[INTERVIU] - Instytut Polski w Bukareszcie<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/02\/25\/jakub-kornhauser-romania-astazi-este-interesanta-pentru-polonezi-interviu\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"pl_PL\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Jakub Kornhauser: Rom\u00e2nia ast\u0103zi este interesant\u0103 pentru polonezi \u00a0[INTERVIU] - Instytut Polski w Bukareszcie\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Dup\u0103 1989, a fost o perioad\u0103 c\u00e2nd ne-am uitat la Rom\u00e2nia ca la o rud\u0103 mai s\u0103rac\u0103 a noastr\u0103, a c\u0103rei transformare a mers mai r\u0103u dec\u00e2t la noi. Cu toate acestea, dup\u0103 un timp am \u00eenceput s\u0103 o privim, cu curiozitate \u0219i fascina\u021bie, ca pe o \u021bar\u0103 u\u0219or exotic\u0103, ce con\u021bine \u00een ea diferite […]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/02\/25\/jakub-kornhauser-romania-astazi-este-interesanta-pentru-polonezi-interviu\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Instytut Polski w Bukareszcie\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2025-02-25T13:59:10+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2025-03-06T09:03:03+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/02\/kornhauser.png\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"1903\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"878\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/png\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"nicolaua\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Napisane przez\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"nicolaua\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Szacowany czas czytania\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"20 minut\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"event\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/02\/25\/jakub-kornhauser-romania-astazi-este-interesanta-pentru-polonezi-interviu\/\",\"url\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/02\/25\/jakub-kornhauser-romania-astazi-este-interesanta-pentru-polonezi-interviu\/\",\"name\":\"Jakub Kornhauser: Rom\u00e2nia ast\u0103zi este interesant\u0103 pentru polonezi \u00a0[INTERVIU]\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/02\/25\/jakub-kornhauser-romania-astazi-este-interesanta-pentru-polonezi-interviu\/#primaryimage\"},\"image\":[\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/02\/kornhauser.png\",\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/02\/kornhauser-300x138.png\",\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/02\/kornhauser-1024x472.png\",\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/02\/kornhauser.png\"],\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/02\/kornhauser.png\",\"datePublished\":\"2025-02-25T13:59:10+02:00\",\"dateModified\":\"2025-03-06T09:03:03+02:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/a1d5ab39dce466455f60589721519864\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/02\/25\/jakub-kornhauser-romania-astazi-este-interesanta-pentru-polonezi-interviu\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"pl-PL\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/02\/25\/jakub-kornhauser-romania-astazi-este-interesanta-pentru-polonezi-interviu\/\"]}],\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"startDate\":\"2025-02-25\",\"endDate\":\"2025-03-25\",\"eventStatus\":\"EventScheduled\",\"eventAttendanceMode\":\"OfflineEventAttendanceMode\",\"location\":{\"@type\":\"place\",\"name\":\"\",\"address\":\"\",\"geo\":{\"@type\":\"GeoCoordinates\",\"latitude\":\"\",\"longitude\":\"\"}},\"description\":\"Dup\u0103 1989, a fost o perioad\u0103 c\u00e2nd ne-am uitat la Rom\u00e2nia ca la o rud\u0103 mai s\u0103rac\u0103 a noastr\u0103, a c\u0103rei transformare a mers mai r\u0103u dec\u00e2t la noi. Cu toate acestea, dup\u0103 un timp am \u00eenceput s\u0103 o privim, cu curiozitate \u0219i fascina\u021bie, ca pe o \u021bar\u0103 u\u0219or exotic\u0103, ce con\u021bine \u00een ea diferite tradi\u021bii, fiindu-ne \u00een acela\u0219i timp asem\u0103n\u0103toare \u2013 spune Jakub Kornhauser, poet, eseist, expert \u0219i traduc\u0103tor de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103.\\nKarolina Rychter: Putem spune c\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 este popular\u0103 \u00een Polonia?\\nJakub Kornhauser: \u00cen primul r\u00e2nd ar trebui s\u0103 fim con\u0219tien\u021bi de faptul c\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 nu va fi niciodat\u0103 la fel de popular\u0103 precum literatura a\u0219a-ziselor limbi mari, cum ar fi engleza, franceza, spaniola sau germana. Ea poate \u201econcura\u201d cu literaturile din regiunea noastr\u0103, cu alte limbi mici. \u0218i dac\u0103 e s\u0103 m\u0103 refer tocmai la aceast\u0103 concuren\u021b\u0103, nu a fost niciodat\u0103 mai bine dec\u00e2t este acum. N-au fost publicate niciodat\u0103 at\u00e2t de multe c\u0103r\u021bi de autori rom\u00e2ni ca \u00een ultima perioad\u0103. Au fost ani, ce-i drept \u00eenainte de pandemie, c\u00e2nd erau publicate dou\u0103zeci \u0219i ceva, chiar treizeci de astfel de c\u0103r\u021bi. Este foarte mult dac\u0103 st\u0103m s\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 \u00een Polonia sunt mai pu\u021bin de zece traduc\u0103tori de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103.\\nCum explica\u021bi fenomenul acesta?\\nSunt mai multe aspecte care joac\u0103 un rol important aici. \u00cen primul r\u00e2nd sunt entuzia\u0219tii care \u0219i-ar da via\u021ba pentru Rom\u00e2nia, care particip\u0103 la diferite evenimente, schimburi \u0219i programe culturale interna\u021bionale \u0219i care \u00eenfiin\u021beaz\u0103 edituri doar pentru a putea publica literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103, a\u0219a cum este editura Amaltea din Wroc\u0142aw. \u00cen al doilea r\u00e2nd, \u00een Polonia exist\u0103 un Institut Cultural Rom\u00e2n foarte activ, care ofer\u0103 oportunit\u0103\u021bi de transfer intercultural, \u0219i asta e lucru mare. Mul\u021bi ani a fost condus de un om extraordinar, Sabra Daici, care a sus\u021binut ini\u021biativele polono-rom\u00e2ne. Rom\u00e2nia a fost invitat de onoare la T\u00e2rgul de Carte de la Var\u0219ovia \u0219i, de mul\u021bi ani, cu mici pauze, particip\u0103m la Festivalul Culturii Rom\u00e2ne de la Cracovia. \u00cen al treilea r\u00e2nd, faptul c\u0103 comunitatea de traduc\u0103tori de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 din Polonia este at\u00e2t de mic\u0103 este, paradoxal, un avantaj. Ne \u0219tim \u00eentre noi, nu concur\u0103m unii cu al\u021bii, doar ne sus\u021binem reciproc activit\u0103\u021bile unul altuia. Suntem con\u0219tien\u021bi c\u0103 juc\u0103m la aceea\u0219i poart\u0103. Cu to\u021bii avem ca \u021bel promovarea culturii rom\u00e2ne, cu prec\u0103dere a literaturii. \u0218i dac\u0103 e s\u0103 ne lu\u0103m dup\u0103 statisticile editoriale din ultimii peste zece ani, \u00een Polonia au ap\u0103rut mai multe c\u0103r\u021bi rom\u00e2ne\u0219ti dec\u00e2t c\u0103r\u021bi \u00een limba ceh\u0103, slovac\u0103 sau maghiar\u0103, de\u0219i num\u0103rul de traduc\u0103tori din acele limbi este semnificativ mai mare. Merit\u0103 precizat \u0219i faptul c\u0103 sub titulatura de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 se afl\u0103 \u0219i literatura moldoveneasc\u0103.\\nPreg\u0103tindu-m\u0103 pentru discu\u021bia noastr\u0103, am citit antologia de poezii a lui Dumitru Crudu, \u201eFalsul Dimitrie\u201d, pe care a\u021bi tradus-o \u00eempreun\u0103 cu Joanna Korna\u015b-Warwas. Crudu este moldovean \u0219i scrie \u00een rom\u00e2n\u0103.\\nDa, majoritatea moldovenilor scriu \u00een rom\u00e2n\u0103. Rom\u00e2na este limba oficial\u0103 \u00een Moldova \u2013 except\u00e2nd Transnistria, o republic\u0103 separatist\u0103 subordonat\u0103 administrativ Republicii Moldova, de\u0219i \u00een realitate ea se afl\u0103 \u00een afara structurilor na\u021bionale, \u0219i except\u00e2nd \u0219i G\u0103g\u0103uzia, un teritoriu autonom cu popula\u021bie ortodox\u0103 de origine turc\u0103. Influen\u021bele ruse\u0219ti sunt foarte puternice acolo. Istoric vorbind, Moldova a f\u0103cut parte din Rom\u00e2nia, dar dup\u0103 1989 \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat independen\u021ba. Cu toate acestea, mul\u021bi moldoveni continu\u0103 s\u0103 se considere rom\u00e2ni. Autorii care scriu \u00een limba rom\u00e2n\u0103, dar locuiesc \u00een Moldova, cum este \u0219i cazul lui Crudu, sunt nec\u0103ji\u021bi, c\u0103ci ar vrea ca cele dou\u0103 \u021b\u0103ri s\u0103 se reuneasc\u0103. \u0218i asta e greu de ob\u021binut pentru c\u0103 o parte din popula\u021bie sunt ru\u0219i sau oameni care vorbesc limba rus\u0103. De altfel, exist\u0103 \u0219i o zon\u0103 unde p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi este folosit alfabetul chirilic pentru a scrie limba rom\u00e2n\u0103, a\u0219adar o limb\u0103 romanic\u0103, ceea ce este absolut uluitor. \u00cen realitate \u00eens\u0103, mul\u021bi autori originari din Moldova, dar care scriu \u00een limba rom\u00e2n\u0103, precum Tatiana \u021a\u00eebuleac, tradus\u0103 \u00een polon\u0103 de Kazimierz Jurczak \u0219i Dominik Ma\u0142ecki, se identific\u0103 cu Rom\u00e2nia. \u00cen afar\u0103 de asta, determinant\u0103 este limba. Acesta este \u0219i unul dintre motivele pentru care rom\u00e2nii au o problem\u0103 cu laureata Nobel Herta M\u00fcller, care s-a n\u0103scut \u00een Rom\u00e2nia \u0219i a locuit acolo mul\u021bi ani. Mul\u021bi dintre ei n-ar vrea s\u0103 o considere rom\u00e2nc\u0103, ci mai degrab\u0103 ca pe o reprezentant\u0103 a minorit\u0103\u021bii s\u0103se\u0219ti, care scrie \u00een german\u0103. Cu toate acestea, farmecul premiului Nobel este at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t la un moment dat unii critici au \u00eenceput s\u0103 o rom\u00e2nizeze for\u021bat pe Herta M\u00fcller, pentru c\u0103 sun\u0103 mai bine c\u00e2nd spui c\u0103 Rom\u00e2nia a c\u00e2\u0219tigat Premiul Nobel pentru Literatur\u0103.\\nS\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 scriitorii de limba rom\u00e2n\u0103 nu au reu\u0219it asta p\u00e2n\u0103 acum.\\nA\u0219a este. Cu toate acestea, literatura rom\u00e2n\u0103 se m\u00e2ndre\u0219te de mul\u021bi ani cu diferite succese, de\u0219i a fost mai degrab\u0103 meritul autorilor care au plecat din \u021bar\u0103 \u0219i au f\u0103cut carier\u0103 scriind \u00een alte limbi dec\u00e2t \u00een rom\u00e2n\u0103 \u2013 \u00een francez\u0103, precum Emil Cioran sau Mircea Eliade, dar \u0219i \u00een german\u0103, precum Paul Celan, \u00een fapt Paul Antschel.\\nRevenind la literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een Polonia, este greu de imaginat c\u0103 s-ar putea face mai mult de-at\u00e2t. Pe pia\u021ba polonez\u0103 exist\u0103 o palet\u0103 chiar generoas\u0103 at\u00e2t de romane rom\u00e2ne\u0219ti, c\u00e2t \u0219i de volume de poezie, eseuri, publica\u021bii \u0219tiin\u021bifice, biografii \u0219i tratate filozofice.\\nAm \u00eencercat s\u0103 facem \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t aceste publica\u021bii s\u0103 fie c\u00e2t mai diverse. Unele dintre ei au primit distinc\u021bii \u0219i premii importante. \u201eCartea \u0219oaptelor\u201d de Varujan Vosganian, tradus\u0103 de Joanna Korna\u015b-Warwas, a c\u00e2\u0219tigat Premiul \u201eAngelus\u201d pentru Literatura Central European\u0103 la Wroc\u0142aw. Volumul de poezie al Anei Blandiana, \u201ePatria mea A4\u201d, tradus de acela\u0219i traduc\u0103tor, a c\u00e2\u0219tigat Premiul \u201ePoetul European al Libert\u0103\u021bii\u201d la Gda\u0144sk. Pe lista scurt\u0103 a premiului Angelus am avut \u0219i c\u0103r\u021bi de Norman Manea, Lucian Dan Teodorovic \u0219i Filip Florian. \u00cen edi\u021bia de anul acesta se lupt\u0103 pentru premiu dou\u0103 c\u0103r\u021bi moldovene\u0219ti de Oleg Serebrian \u0219i Tatiana \u021a\u00eebuleac.\\nA\u0219adar, putem afirma c\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 tradus\u0103 \u00een polon\u0103 se bucur\u0103 de aprecierea criticilor. La fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i cu cititorii?\\nUnele c\u0103r\u021bi, precum volumul tradus de Joanna Korna\u015b-Warwas \u201eDe ce este Rom\u00e2nia altfel?\u201d de Lucian Boia, unul dintre cei mai importan\u021bi istorici \u0219i esei\u0219ti contemporani din Rom\u00e2nia, a avut o rat\u0103 de v\u00e2nzare absolut incredibil\u0103. La \u00eent\u00e2lnirea cu autorul de la Var\u0219ovia, oamenii s-au c\u0103lcat pe picioare. \u201eMatei Brunul\u201d de Lucian Dan Teodorovici, \u00een traducerea Rados\u0142awei Janowska-Lasc\u0103r, a primit acum un deceniu Premiul Cititorilor \u201eNatalia Gorbanevskaia\u201d acordat cu ocazia premiului Angelus; un an mai t\u00e2rziu, l-a primit \u0219i \u201eCartea \u0219oaptelor\u201d. Rom\u00e2nia chiar poate fi interesant\u0103 pentru polonezi. De ceva timp, dup\u0103 1989, a fost o perioad\u0103 c\u00e2nd ne-am uitat la Rom\u00e2nia ca la o rud\u0103 mai s\u0103rac\u0103 a noastr\u0103, a c\u0103rei transformare a mers mai r\u0103u dec\u00e2t la noi. Cu toate acestea, dup\u0103 un timp am \u00eenceput s\u0103 o privim, cu curiozitate \u0219i fascina\u021bie, ca pe o \u021bar\u0103 u\u0219or exotic\u0103, care \u00een felul s\u0103u unic con\u021bine \u00een ea diferite tradi\u021bii, fiindu-ne totodat\u0103 asem\u0103n\u0103toare. Doar am avut grani\u021b\u0103 cu Rom\u00e2nia p\u00e2n\u0103 \u00een 1939.\\nAr putea aceast\u0103 alteritate a Rom\u00e2niei, despre care vorbe\u0219te Lucian Boia, \u0219i totodat\u0103 faptul c\u0103 geografic este aproape de noi, s\u0103 explice interesul nostru pentru literatura rom\u00e2n\u0103?\\nAceast\u0103 natur\u0103 paradoxal\u0103 a Rom\u00e2niei ne intrig\u0103 cu siguran\u021b\u0103. Pentru c\u0103 Rom\u00e2nia con\u021bine \u00een ea, \u00een felul s\u0103u unic, diferite influen\u021be \u0219i tradi\u021bii. Limba este romanic\u0103, iar \u021bara este ortodox\u0103. Tradi\u021bia \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, \u00een care influen\u021bele turce\u0219ti \u0219i grece\u0219ti sunt foarte puternice, este legat\u0103 de istoria ungurilor din Transilvania sau a sa\u0219ilor \u0219i s\u00e2rbilor din Banat. Ne dorim s\u0103 afl\u0103m mai multe despre acest mix cultural, astfel c\u0103 cititorii interesa\u021bi de Rom\u00e2nia caut\u0103 \u0219i literatura de fic\u021biune. Mai mult chiar, literatura rom\u00e2n\u0103 tradus\u0103 \u00een polon\u0103 \u00een ultimii ani ne ofer\u0103 o privire de ansamblu asupra a ceea ce s-a scris \u00een Rom\u00e2nia \u00een ultima sut\u0103 de ani. Avem avangardi\u0219ti tradu\u0219i \u00een polon\u0103, inclusiv suprareali\u0219ti rom\u00e2ni din anii treizeci \u0219i patruzeci ai secolului al XX-lea. \u0218i \u00eei avem \u00een versiunea scris\u0103, ca parte a seriei \u201eWunderkamera\u201d a Institutului Miko\u0142owski, pe care o editez. Mul\u021bumit\u0103 traducerilor Joannei Korna\u015b-Warwas \u0219i ale lui Tomasz Klimkowski, este acum prezent \u00een Polonia \u0219i Max Blecher, un modernist din anii treizeci, numit Franz Kafka al Rom\u00e2niei, considerat un maestru al prozei scurte de metafic\u021biune, de inspira\u021bie autobiografic\u0103. C\u0103r\u021bile sale se afl\u0103 pe lista celor mai importante c\u0103r\u021bi ale secolului al XX-lea \u00een America \u0219i Fran\u021ba. Opera sa este \u00een mare parte literatur\u0103 de \u201esanatoriu\u201d. Blecher \u0219i-a tr\u0103it maturitatea \u00een boal\u0103, astfel c\u0103 \u0219i-a scris c\u0103r\u021bile \u00een diferite centre de tratament. La nivel mondial, exist\u0103 capodopere de acest gen, \u201eMuntele Magic\u201d fiind exemplul cel mai emblematic, dar aceste motive apar din ce \u00een ce mai des \u0219i \u00een literatura polon\u0103, cum este cazul \u201eEmpuzionului\u201d \/ \u201eEmpuzjon\u201d Olg\u0103i Tokarczuk. At\u00e2t Blecher, c\u00e2t \u0219i suprareali\u0219tii \u2013 Gellu Naum \u0219i Gherasim Luca \u2013 au reinventat limba rom\u00e2n\u0103, iar traducerile c\u0103r\u021bilor lor ne ofer\u0103 posibilitatea de a observa cum afecteaz\u0103 experimentele formale poloneza contemporan\u0103.\\nLiteratura din perioada interbelic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 nu a \u00eensemnat, \u00eens\u0103, doar avangard\u0103.\\nSigur c\u0103 nu. Un loc important \u00eel are aici monumentalul \u201eJurnal\u201d al lui Mihail Sebastian, \u00een traducerea lui Jerzy Kotli\u0144ski, care ne arat\u0103 cum a fost peste Dun\u0103re \u0219i D\u00e2mbovi\u021ba \u00een perioada de la mijlocul anilor treizeci p\u00e2n\u0103 la ocupa\u021bie, demistific\u00e2nd convingerile general acceptate despre aceast\u0103 regiune. Sebastian, evreu rom\u00e2n, a intrat \u00eentr-un cerc de tineri intelectuali, din care f\u0103ceau parte Eliade, Cioran, Eug\u00e8ne Ionesco, Constantin Noica, \u0219i a v\u0103zut cum la un moment dat ace\u0219tia s-au l\u0103sat mu\u0219ca\u021bi de ideologia fascist\u0103. C\u00e2nd a izbucnit r\u0103zboiul, iar Rom\u00e2nia a fost de partea gre\u0219it\u0103 a conflictului, Sebastian a \u00eenceput s\u0103 realizeze pe propria piele c\u0103 aceast\u0103 ideologie nu se rezum\u0103 doar la ni\u0219te sloganuri radicale aruncate la \u00eent\u00e2lnirile cu prietenii. \u00cen \u00eensemn\u0103rile sale g\u0103sim m\u0103rturii emo\u021bionante ale acestei dezam\u0103giri, pe care le-a \u00eempletit cu relat\u0103ri din cotidianul \u201esurogat\u201d \u2013 din concerte, spectacole \u0219i seri sociale. Dar avem \u0219i multe traduceri de c\u0103r\u021bi mai t\u00e2rzii, \u00eendeosebi din ultimele decenii. Am \u00eencercat \u00een mod sistematic s\u0103 apropiem literatura de dup\u0103 1989. M\u0103 refer aici, printre altele, la c\u0103r\u021bile postmoderniste, cum este cazul romanelor lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu.\\nEste autorul care a fost men\u021bionat de mai multe ori printre candida\u021bii la Premiul Nobel pentru Literatur\u0103.\\nDa, Mircea C\u0103rt\u0103rescu este un candidat \u201ede fier\u201d la Premiul Nobel \u0219i un scriitor foarte apreciat \u00een \u021bar\u0103 \u0219i \u00een Occident. La un moment dat a gustat \u0219i din celebritate, ap\u0103r\u00e2nd la matinale \u0219i la emisiuni de g\u0103tit televizate. \u00cen afar\u0103 de romanul ini\u021biatic \u201eTravesti\u201d, \u00een polon\u0103 nu avem cele mai importante c\u0103r\u021bi ale sale, inclusiv extravaganta trilogie \u201eOrbitor\u201d. Avem, \u00een schimb, \u201eExuvii\u201d al Simonei Popescu \u00een traducerea Justynei Struzi\u0144ska. Popescu \u0219i C\u0103rt\u0103rescu sunt cei mai importan\u021bi reprezentan\u021bi ai postmodernismului onirico-magic rom\u00e2nesc al anilor \u201980 \u0219i \u201990, care ar fi trebuit s\u0103 domine literatura definitiv, dar a f\u0103cut loc realismului mizerabilist. Acest curent a avut ambi\u021bia de a prezenta o perioad\u0103 de r\u0103scruce: descriind transformarea economic\u0103 \u0219i social\u0103 e\u0219uate, a \u00eempletit imagini despre comunism cu viziunea lipsei de viitor. Dup\u0103 aceea a ap\u0103rut realismul, care exist\u0103 \u0219i acum \u2013 nu vom g\u0103si aici niciun experiment formal, \u00een schimb observ\u0103m un limbaj simplu care vorbe\u0219te despre \u201eaici \u0219i acum\u201d \u0219i care de cele mai multe ori folose\u0219te rigorile filmului paradocumentar.\\nSchimb\u0103rile \u00een problemele abordate \u0219i modific\u0103rile la nivel de form\u0103 au \u00eensemnat \u0219i un schimb al genera\u021biilor de autori?\\n\u00cen Rom\u00e2nia genera\u021biile se schimb\u0103 o dat\u0103 la zece ani. \u00centr-adev\u0103r, \u00een ultima perioad\u0103 au ap\u0103rut autori noi care vorbesc despre tineri \u0219i pentru tineri \u0219i care merit\u0103 aten\u021bia criticilor. Aici s-ar \u00eencadra perfect cartea \u201eInterior zero\u201d a Laviniei Brani\u0219te, tradus\u0103 de Olga Bartosiewicz-Nikolaev, \u00een care autoarea, adopt\u00e2nd \u00a0stilul rezervat al nara\u021biunii vorbite, descrie dilemele locuitorilor Bucure\u0219tiului ast\u0103zi \u2013 problemele la locul de munc\u0103 \u0219i \u00een via\u021ba amoroas\u0103, dilemele \u00een familie. Avem \u0219i autori care propun ceva complet neconven\u021bional, cum este cazul lui Adrian Schiop. Prozator \u0219i sociolog, el a scris romanul \u201eSolda\u021bii. Poveste din Ferentari\u201d, tradus tot de Olga Bartosiewicz-Nikolaev. Romanul este scris \u00eentr-o rom\u00e2n\u0103 colocvial\u0103 vorbit\u0103, pe alocuri chiar vulgar\u0103, \u0219i spune povestea vie\u021bii de zi cu zi a minorit\u0103\u021bilor LGBT+ \u0219i rrome din Bucure\u0219ti. Pentru munca extrordinar\u0103 pe care a depus-o, traduc\u0103toarea a primit premiul \u201eLiteratura \u00een lume\u201d la categoria \u201eNoi apari\u021bii\u201d.\\nDup\u0103 1989, scriitorii din \u021b\u0103rile Europei Centrale \u0219i de Est s-au legat foarte des de perioada comunist\u0103, construind romane rezumative sau amintindu-\u0219i cu nostalgie de copil\u0103rie. Literatura rom\u00e2n\u0103 se remarc\u0103 \u00een vreun fel \u00een acest context?\\nNu neap\u0103rat. Avem o serie \u00eentreag\u0103 de romane, inclusiv cele traduse \u00een polon\u0103, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eenfrunte comunismul \u00een diverse moduri. Autori precum Filip Florian, Cristian Teodorescu \u0219i Dan Lungu, dar \u0219i scriitoarele din genera\u021biile anterioare, precum Gabriela Adame\u0219teanu, Ioana P\u00e2rvulescu \u0219i Nora Iuga, se leag\u0103 de experien\u021bele celor care au supravie\u021buit comunismului \u0219i care acum, dezam\u0103gi\u021bi de primii ani ai transform\u0103rii, \u00ee\u0219i amintesc de el cu nostalgie. Acest dor este de \u00een\u021beles \u2013 se vede mai ales \u00een viziunile copil\u0103riei idilice \u2013 dar este \u0219i absurd, av\u00e2nd \u00een vedere teribila s\u0103r\u0103cie, foametea \u0219i str\u0103mut\u0103rile \u00een mas\u0103 ordonate de Ceau\u0219escu \u00een anii \u201980, \u00een urma c\u0103rora mul\u021bi \u0219i-au pierdut nu doar bunurile, ci \u0219i via\u021ba. Aceast\u0103 continu\u0103 socoteal\u0103 cu comunismul este vizibil\u0103 nu numai \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, ci \u0219i \u00een cinema. Noul val al cinematografiei rom\u00e2ne\u0219ti face referire \u00een mare m\u0103sur\u0103 la ultimii ani ai regimului Ceau\u0219escu. \u201e4 luni, 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u0219i 2 zile\u201d de Cristian Mungiu, \u201eMoartea domnului L\u0103z\u0103rescu\u201d de Cristi Puiu, \u201eA fost sau n-a fost?\u201d de Corneliu Porumboiu \u0219i multe alte filme care au avut o carier\u0103 r\u0103v\u0103\u0219itoare \u00een Occident au f\u0103cut referire direct\u0103 la aceste realit\u0103\u021bi. Revenind la literatur\u0103 \u0219i la diversitatea ei de stiluri, merit\u0103 men\u021bionat aici \u0219i prozatorul \u0219i poetul Dan Coman, autorul prozei poetice \u201eParohia\u201d, a c\u0103rei ac\u021biune se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00eentr-o parohie ortodox\u0103. Sensibilitatea ei interioar\u0103 ar putea fi comparat\u0103, de exemplu, cu romanul \u201eLacom\u201d \/ \u201e\u0141akome\u201d al Ma\u0142gorzatei Lebda. Avem \u0219i scriitori rom\u00e2ni care au f\u0103cut carier\u0103 \u00een Occident scriind \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Cei mai cunoscu\u0163i doi autori din diaspora sunt Norman Manea \u015fi Matei Vi\u015fniec. S\u0103 nu uit\u0103m de filozofia rom\u00e2neasc\u0103, tradus\u0103 \u00een polon\u0103, inclusiv de g\u00e2nditorii mai pu\u0163in cunoscu\u0163i la noi, precum elevii lui Constantin Noica, Gabriel Liiceanu \u015fi Andrei Ple\u015fu.\\nA\u0219 vrea s\u0103 \u00eentreb \u0219i despre suprarealismul rom\u00e2nesc, de care v\u0103 ocupa\u021bi. Ce \u00eel face s\u0103 fie at\u00e2t de special? \u00cen literatura polon\u0103 pare c\u0103 nu are un echivalent.\\n\u00cen Polonia suprarealismul a avut anumite efecte \u00een sfera artelor vizuale, \u0219i le are \u0219i ast\u0103zi. Operele lui Jakub Julian Zi\u00f3\u0142kowski sunt un bun exemplu aici. C\u00e2nd vine vorba de literatur\u0103 \u00eens\u0103, situa\u021bia este mai pu\u021bin impresionant\u0103. \u00cen Polonia nu a existat nicio grupare institu\u021bional\u0103 suprarealist\u0103. Dar nu suntem o excep\u021bie aici, pentru c\u0103 \u00een multe \u021b\u0103ri europene nu a existat o astfel de grupare. \u0218i chiar dac\u0103 au existat, au fost ne\u00eensemnate. Practic, avangarda poate fi de natur\u0103 constructivist\u0103, cum este \u00een Polonia, Germania, Slovenia sau Anglia, sau dadaist-suprarealist\u0103, adic\u0103 anticonstructivist\u0103, ca \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u00een mare m\u0103sur\u0103 \u00een Cehia \u0219i \u00een Serbia. \u0218i din moment ce avangarda polonez\u0103 s-a aflat mult\u0103 vreme sub semnul lui Tadeusz Peiper, care avea viziuni extrem de constructiviste, suprarealismul nu a prezentat interes pentru ea. Putem vorbi a\u0219adar doar de elemente suprarealiste singulare care au ap\u0103rut \u00een lucr\u0103rile anumitor autori, dar asta mai degrab\u0103 dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial, nu mai devreme. Sau poate suprarealismul avant la lettre din operele lui Stanis\u0142aw Witkiewicz sau Aleksander Wat. Nu au existat arti\u0219ti care s\u0103 se identifice \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103 cu suprarealismul, s\u0103 urmeze tipare suprarealiste \u0219i s\u0103 \u00eencerce s\u0103 le foloseasc\u0103 \u00een crea\u021biile lor. Prin urmare, este cu at\u00e2t mai interesant pentru cititorii polonezi s\u0103 vad\u0103 cum poate ar\u0103ta un text poetic sau \u00een proz\u0103, scris \u00eentr-o manier\u0103 absolut liber\u0103, \u00een care asocierile pot proveni din domenii cu totul diferite. Ce se poate face cu limbajul, cu nara\u021biunea. Cum putem combina mai multe genuri, cum putem introduce \u00een text lucruri la care nu am visat niciodat\u0103 sau pe care tocmai ce le-am visat.\\n\u0218i tocmai asta au prezentat suprareali\u0219tii rom\u00e2ni?\\nDa, chiar \u0219i pe harta interna\u021bional\u0103 a suprarealismului ca mi\u0219care, suprarealismul rom\u00e2nesc s-ar afla \u00een fruntea clasamentului la calitatea literar\u0103 a textelor. Cred c\u0103 dac\u0103 suprarealismul francez s-a remarcat \u00een scrierea de manifeste, despre suprarealismul rom\u00e2nesc se va aminti ca fiind acel curent care a modelat creatori literari remarcabili: poe\u021bi, prozatori \u0219i dramaturgi care au f\u0103cut ceva cu adev\u0103rat unic \u00een literatur\u0103. C\u0103r\u021bi ale celor doi lideri ai suprarealismului rom\u00e2nesc, Gherasim Luca \u0219i Gellu Naum, am publicat \u00een polon\u0103 \u00een cadrul seriei \u201eWunderkamera\u201d. Merit\u0103 men\u021bionat \u0219i faptul c\u0103 Gellu Naum, asociat de-a lungul vie\u021bii cu suprarealismul, numit ultimul suprarealist din lume, a fost \u0219i candidatul Rom\u00e2niei la Premiul Nobel pentru Literatur\u0103. Iar Premiul Nobel nu este un premiu care se acord\u0103 a\u0219a u\u0219or creatorilor de avangard\u0103. Dovad\u0103 c\u0103 Naum a fost foarte apreciat de rom\u00e2ni \u0219i c\u0103 literatura suprarealist\u0103 a intrat \u00een mainstreamul literar \u00een Rom\u00e2nia, de altfel ca \u0219i \u00een Fran\u021ba. Nu f\u0103r\u0103 motiv Bucure\u0219tiul a fost numit \u201eMicul Paris\u201d, iar franceza era predat\u0103 \u00een \u0219coli \u00eenainte de r\u0103zboi aproape ca o a doua limb\u0103 matern\u0103. A fost un fel de punte cultural\u0103. La un moment dat, rom\u00e2nii au dat tonul avangardei nu numai \u00een propria lor \u021bar\u0103, ci \u0219i dup\u0103 ce s-au mutat \u00een Fran\u021ba, unde au ajuns printre liderii revolu\u021biei artistice de acolo. De asemenea, merit\u0103 subliniat faptul c\u0103 \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 au existat \u0219i autori de origine evreiasc\u0103, maghiar\u0103, bulgar\u0103, s\u00e2rb\u0103 \u0219i german\u0103. \u00cen Polonia nu este at\u00e2t de vizibil\u0103 diversitatea \u00een literatur\u0103. Sigur c\u0103 \u00eei apreciem pe autorii care merg dincolo de acest cli\u0219eu, precum Zuzanna Ginczanka sau Bruno Schulz, dar acestea sunt doar ni\u0219te exemple minuscule. \u00cen literatura rom\u00e2n\u0103 exist\u0103 referiri la diferite tradi\u021bii, ceea ce o face s\u0103 fie at\u00e2t de atractiv\u0103.\\nJakub Kornhauser (1984) \u2013 poet, eseist, traduc\u0103tor, editor, savant literar, filolog rom\u00e2n. Cofondator al Centrului de Cercetare a Avangardei din cadrul Facult\u0103\u021bii de Limba Polon\u0103 a Universit\u0103\u021bii Jagiellone din Cracovia, asistent universitar la Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u021bii Jagiellone. A publicat \u0219apte c\u0103r\u021bi de poezie, cea mai recent\u0103 fiind \u201eIn amplexu\u201d (2022). Autor \u0219i editor al mai multor monografii \u0219tiin\u021bifice, ultima dintre ele fiind \u201ePeisaje periculoase. Suprarealism \u0219i dup\u0103 suprarealism\u201d \/ \u201eNiebezpieczne krajobrazy. Surrealizm i po surrealizmie\u201d (2022), precum \u0219i al multor c\u0103r\u021bi de eseuri, cea mai recent\u0103 fiind \u201eFini\u0219uri \u00een zbor\u201d \/ \u201eLotne finisze\u201d (2023). A editat numeroase antologii \u0219i studii, cel mai recent fiind volumul \u201eDac\u0103 aceast\u0103 poezie ar fi o cutie de chibrituri. Obiectivitatea \u00een poezia polonez\u0103\u201d \/ \u201e\u017beby ten wiersz by\u0142 pude\u0142kiem zapa\u0142ek. Obiektywizm w polskiej poezji\u201d (2023). Traduce din francez\u0103, rom\u00e2n\u0103 \u0219i s\u00e2rb\u0103, a tradus, printre altele, c\u0103r\u021bi de Dumitru Crudu, Gherasim Luca, Henri Michaux, Gellu Naum, Miroljub Todorovic, cel mai recent volumul \u201eCobalt\u201d de Claudiu Komartin (2022). Redactor-\u0219ef a cinci serii de publica\u021bii, redactor-\u0219ef adjunct al revistei \u0219tiin\u021bifice \u201eRomanica Cracoviensia\u201d. Laureat al Premiului \u201eWis\u0142awa Szymborska\u201d (2016) pentru volumul \u201eFabrica de drojdie\u201d \/ \u201eDro\u017cd\u017cownia\u201d, Premiul pentru semnifica\u021bie (2021) \u0219i distinc\u021bii \u00een cadrul Premiului Magellan (2021) pentru volumul \u201ePremii montane de cea mai \u00eenalt\u0103 categorie\u201d \/ \u201ePremie g\u00f3rskie najwy\u017cszej kategorii\u201d, Premiul \u201eCracovia, Ora\u0219ul Literaturii UNESCO\u201d (2021, 2023); nominalizat la multe alte premii (Premiul literar acordat de ora\u0219ul Gdynia, Premiul \u201eWis\u0142awa Szymborska\u201d \u2013 de dou\u0103 ori, Poetul european al libert\u0103\u021bii, Premiul Orpheus). Din 2016 este membru al juriului Concursului de poezie t\u00e2n\u0103r\u0103 al Festivalului Mi\u0142osz din Cracovia, iar din 2024 face parte din juriul Premiului literar Gdynia. Locuie\u0219te \u00een Cracovia.\\nAutor:\u00a0Karolina Rychter , Traducerea: Mirela Laz\u0103r\"},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"pl-PL\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/02\/25\/jakub-kornhauser-romania-astazi-este-interesanta-pentru-polonezi-interviu\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/02\/kornhauser.png\",\"contentUrl\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/02\/kornhauser.png\",\"width\":1903,\"height\":878},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/02\/25\/jakub-kornhauser-romania-astazi-este-interesanta-pentru-polonezi-interviu\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Jakub Kornhauser: Rom\u00e2nia ast\u0103zi este interesant\u0103 pentru polonezi \u00a0[INTERVIU]\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#website\",\"url\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/\",\"name\":\"Instytut Polski w Bukareszcie\",\"description\":\"Instytuty Polskie\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"pl-PL\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/a1d5ab39dce466455f60589721519864\",\"name\":\"nicolaua\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"pl-PL\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/5029b942a8ac0a6a935e5655abff56ef?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/5029b942a8ac0a6a935e5655abff56ef?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"nicolaua\"},\"url\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/author\/nicolaua\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Jakub Kornhauser: Rom\u00e2nia ast\u0103zi este interesant\u0103 pentru polonezi \u00a0[INTERVIU] - Instytut Polski w Bukareszcie","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/02\/25\/jakub-kornhauser-romania-astazi-este-interesanta-pentru-polonezi-interviu\/","og_locale":"pl_PL","og_type":"article","og_title":"Jakub Kornhauser: Rom\u00e2nia ast\u0103zi este interesant\u0103 pentru polonezi \u00a0[INTERVIU] - Instytut Polski w Bukareszcie","og_description":"Dup\u0103 1989, a fost o perioad\u0103 c\u00e2nd ne-am uitat la Rom\u00e2nia ca la o rud\u0103 mai s\u0103rac\u0103 a noastr\u0103, a c\u0103rei transformare a mers mai r\u0103u dec\u00e2t la noi. Cu toate acestea, dup\u0103 un timp am \u00eenceput s\u0103 o privim, cu curiozitate \u0219i fascina\u021bie, ca pe o \u021bar\u0103 u\u0219or exotic\u0103, ce con\u021bine \u00een ea diferite […]","og_url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/02\/25\/jakub-kornhauser-romania-astazi-este-interesanta-pentru-polonezi-interviu\/","og_site_name":"Instytut Polski w Bukareszcie","article_published_time":"2025-02-25T13:59:10+00:00","article_modified_time":"2025-03-06T09:03:03+00:00","og_image":[{"width":1903,"height":878,"url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/02\/kornhauser.png","type":"image\/png"}],"author":"nicolaua","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Napisane przez":"nicolaua","Szacowany czas czytania":"20 minut"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"event","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/02\/25\/jakub-kornhauser-romania-astazi-este-interesanta-pentru-polonezi-interviu\/","url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/02\/25\/jakub-kornhauser-romania-astazi-este-interesanta-pentru-polonezi-interviu\/","name":"Jakub Kornhauser: Rom\u00e2nia ast\u0103zi este interesant\u0103 pentru polonezi \u00a0[INTERVIU]","isPartOf":{"@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/02\/25\/jakub-kornhauser-romania-astazi-este-interesanta-pentru-polonezi-interviu\/#primaryimage"},"image":["https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/02\/kornhauser.png","https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/02\/kornhauser-300x138.png","https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/02\/kornhauser-1024x472.png","https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/02\/kornhauser.png"],"thumbnailUrl":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/02\/kornhauser.png","datePublished":"2025-02-25T13:59:10+02:00","dateModified":"2025-03-06T09:03:03+02:00","author":{"@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/a1d5ab39dce466455f60589721519864"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/02\/25\/jakub-kornhauser-romania-astazi-este-interesanta-pentru-polonezi-interviu\/#breadcrumb"},"inLanguage":"pl-PL","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/02\/25\/jakub-kornhauser-romania-astazi-este-interesanta-pentru-polonezi-interviu\/"]}],"@context":"https:\/\/schema.org","startDate":"2025-02-25","endDate":"2025-03-25","eventStatus":"EventScheduled","eventAttendanceMode":"OfflineEventAttendanceMode","location":{"@type":"place","name":"","address":"","geo":{"@type":"GeoCoordinates","latitude":"","longitude":""}},"description":"Dup\u0103 1989, a fost o perioad\u0103 c\u00e2nd ne-am uitat la Rom\u00e2nia ca la o rud\u0103 mai s\u0103rac\u0103 a noastr\u0103, a c\u0103rei transformare a mers mai r\u0103u dec\u00e2t la noi. Cu toate acestea, dup\u0103 un timp am \u00eenceput s\u0103 o privim, cu curiozitate \u0219i fascina\u021bie, ca pe o \u021bar\u0103 u\u0219or exotic\u0103, ce con\u021bine \u00een ea diferite tradi\u021bii, fiindu-ne \u00een acela\u0219i timp asem\u0103n\u0103toare \u2013 spune Jakub Kornhauser, poet, eseist, expert \u0219i traduc\u0103tor de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103.\nKarolina Rychter: Putem spune c\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 este popular\u0103 \u00een Polonia?\nJakub Kornhauser: \u00cen primul r\u00e2nd ar trebui s\u0103 fim con\u0219tien\u021bi de faptul c\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 nu va fi niciodat\u0103 la fel de popular\u0103 precum literatura a\u0219a-ziselor limbi mari, cum ar fi engleza, franceza, spaniola sau germana. Ea poate \u201econcura\u201d cu literaturile din regiunea noastr\u0103, cu alte limbi mici. \u0218i dac\u0103 e s\u0103 m\u0103 refer tocmai la aceast\u0103 concuren\u021b\u0103, nu a fost niciodat\u0103 mai bine dec\u00e2t este acum. N-au fost publicate niciodat\u0103 at\u00e2t de multe c\u0103r\u021bi de autori rom\u00e2ni ca \u00een ultima perioad\u0103. Au fost ani, ce-i drept \u00eenainte de pandemie, c\u00e2nd erau publicate dou\u0103zeci \u0219i ceva, chiar treizeci de astfel de c\u0103r\u021bi. Este foarte mult dac\u0103 st\u0103m s\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 \u00een Polonia sunt mai pu\u021bin de zece traduc\u0103tori de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103.\nCum explica\u021bi fenomenul acesta?\nSunt mai multe aspecte care joac\u0103 un rol important aici. \u00cen primul r\u00e2nd sunt entuzia\u0219tii care \u0219i-ar da via\u021ba pentru Rom\u00e2nia, care particip\u0103 la diferite evenimente, schimburi \u0219i programe culturale interna\u021bionale \u0219i care \u00eenfiin\u021beaz\u0103 edituri doar pentru a putea publica literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103, a\u0219a cum este editura Amaltea din Wroc\u0142aw. \u00cen al doilea r\u00e2nd, \u00een Polonia exist\u0103 un Institut Cultural Rom\u00e2n foarte activ, care ofer\u0103 oportunit\u0103\u021bi de transfer intercultural, \u0219i asta e lucru mare. Mul\u021bi ani a fost condus de un om extraordinar, Sabra Daici, care a sus\u021binut ini\u021biativele polono-rom\u00e2ne. Rom\u00e2nia a fost invitat de onoare la T\u00e2rgul de Carte de la Var\u0219ovia \u0219i, de mul\u021bi ani, cu mici pauze, particip\u0103m la Festivalul Culturii Rom\u00e2ne de la Cracovia. \u00cen al treilea r\u00e2nd, faptul c\u0103 comunitatea de traduc\u0103tori de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103 din Polonia este at\u00e2t de mic\u0103 este, paradoxal, un avantaj. Ne \u0219tim \u00eentre noi, nu concur\u0103m unii cu al\u021bii, doar ne sus\u021binem reciproc activit\u0103\u021bile unul altuia. Suntem con\u0219tien\u021bi c\u0103 juc\u0103m la aceea\u0219i poart\u0103. Cu to\u021bii avem ca \u021bel promovarea culturii rom\u00e2ne, cu prec\u0103dere a literaturii. \u0218i dac\u0103 e s\u0103 ne lu\u0103m dup\u0103 statisticile editoriale din ultimii peste zece ani, \u00een Polonia au ap\u0103rut mai multe c\u0103r\u021bi rom\u00e2ne\u0219ti dec\u00e2t c\u0103r\u021bi \u00een limba ceh\u0103, slovac\u0103 sau maghiar\u0103, de\u0219i num\u0103rul de traduc\u0103tori din acele limbi este semnificativ mai mare. Merit\u0103 precizat \u0219i faptul c\u0103 sub titulatura de literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 se afl\u0103 \u0219i literatura moldoveneasc\u0103.\nPreg\u0103tindu-m\u0103 pentru discu\u021bia noastr\u0103, am citit antologia de poezii a lui Dumitru Crudu, \u201eFalsul Dimitrie\u201d, pe care a\u021bi tradus-o \u00eempreun\u0103 cu Joanna Korna\u015b-Warwas. Crudu este moldovean \u0219i scrie \u00een rom\u00e2n\u0103.\nDa, majoritatea moldovenilor scriu \u00een rom\u00e2n\u0103. Rom\u00e2na este limba oficial\u0103 \u00een Moldova \u2013 except\u00e2nd Transnistria, o republic\u0103 separatist\u0103 subordonat\u0103 administrativ Republicii Moldova, de\u0219i \u00een realitate ea se afl\u0103 \u00een afara structurilor na\u021bionale, \u0219i except\u00e2nd \u0219i G\u0103g\u0103uzia, un teritoriu autonom cu popula\u021bie ortodox\u0103 de origine turc\u0103. Influen\u021bele ruse\u0219ti sunt foarte puternice acolo. Istoric vorbind, Moldova a f\u0103cut parte din Rom\u00e2nia, dar dup\u0103 1989 \u0219i-a c\u00e2\u0219tigat independen\u021ba. Cu toate acestea, mul\u021bi moldoveni continu\u0103 s\u0103 se considere rom\u00e2ni. Autorii care scriu \u00een limba rom\u00e2n\u0103, dar locuiesc \u00een Moldova, cum este \u0219i cazul lui Crudu, sunt nec\u0103ji\u021bi, c\u0103ci ar vrea ca cele dou\u0103 \u021b\u0103ri s\u0103 se reuneasc\u0103. \u0218i asta e greu de ob\u021binut pentru c\u0103 o parte din popula\u021bie sunt ru\u0219i sau oameni care vorbesc limba rus\u0103. De altfel, exist\u0103 \u0219i o zon\u0103 unde p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi este folosit alfabetul chirilic pentru a scrie limba rom\u00e2n\u0103, a\u0219adar o limb\u0103 romanic\u0103, ceea ce este absolut uluitor. \u00cen realitate \u00eens\u0103, mul\u021bi autori originari din Moldova, dar care scriu \u00een limba rom\u00e2n\u0103, precum Tatiana \u021a\u00eebuleac, tradus\u0103 \u00een polon\u0103 de Kazimierz Jurczak \u0219i Dominik Ma\u0142ecki, se identific\u0103 cu Rom\u00e2nia. \u00cen afar\u0103 de asta, determinant\u0103 este limba. Acesta este \u0219i unul dintre motivele pentru care rom\u00e2nii au o problem\u0103 cu laureata Nobel Herta M\u00fcller, care s-a n\u0103scut \u00een Rom\u00e2nia \u0219i a locuit acolo mul\u021bi ani. Mul\u021bi dintre ei n-ar vrea s\u0103 o considere rom\u00e2nc\u0103, ci mai degrab\u0103 ca pe o reprezentant\u0103 a minorit\u0103\u021bii s\u0103se\u0219ti, care scrie \u00een german\u0103. Cu toate acestea, farmecul premiului Nobel este at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t la un moment dat unii critici au \u00eenceput s\u0103 o rom\u00e2nizeze for\u021bat pe Herta M\u00fcller, pentru c\u0103 sun\u0103 mai bine c\u00e2nd spui c\u0103 Rom\u00e2nia a c\u00e2\u0219tigat Premiul Nobel pentru Literatur\u0103.\nS\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 scriitorii de limba rom\u00e2n\u0103 nu au reu\u0219it asta p\u00e2n\u0103 acum.\nA\u0219a este. Cu toate acestea, literatura rom\u00e2n\u0103 se m\u00e2ndre\u0219te de mul\u021bi ani cu diferite succese, de\u0219i a fost mai degrab\u0103 meritul autorilor care au plecat din \u021bar\u0103 \u0219i au f\u0103cut carier\u0103 scriind \u00een alte limbi dec\u00e2t \u00een rom\u00e2n\u0103 \u2013 \u00een francez\u0103, precum Emil Cioran sau Mircea Eliade, dar \u0219i \u00een german\u0103, precum Paul Celan, \u00een fapt Paul Antschel.\nRevenind la literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een Polonia, este greu de imaginat c\u0103 s-ar putea face mai mult de-at\u00e2t. Pe pia\u021ba polonez\u0103 exist\u0103 o palet\u0103 chiar generoas\u0103 at\u00e2t de romane rom\u00e2ne\u0219ti, c\u00e2t \u0219i de volume de poezie, eseuri, publica\u021bii \u0219tiin\u021bifice, biografii \u0219i tratate filozofice.\nAm \u00eencercat s\u0103 facem \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t aceste publica\u021bii s\u0103 fie c\u00e2t mai diverse. Unele dintre ei au primit distinc\u021bii \u0219i premii importante. \u201eCartea \u0219oaptelor\u201d de Varujan Vosganian, tradus\u0103 de Joanna Korna\u015b-Warwas, a c\u00e2\u0219tigat Premiul \u201eAngelus\u201d pentru Literatura Central European\u0103 la Wroc\u0142aw. Volumul de poezie al Anei Blandiana, \u201ePatria mea A4\u201d, tradus de acela\u0219i traduc\u0103tor, a c\u00e2\u0219tigat Premiul \u201ePoetul European al Libert\u0103\u021bii\u201d la Gda\u0144sk. Pe lista scurt\u0103 a premiului Angelus am avut \u0219i c\u0103r\u021bi de Norman Manea, Lucian Dan Teodorovic \u0219i Filip Florian. \u00cen edi\u021bia de anul acesta se lupt\u0103 pentru premiu dou\u0103 c\u0103r\u021bi moldovene\u0219ti de Oleg Serebrian \u0219i Tatiana \u021a\u00eebuleac.\nA\u0219adar, putem afirma c\u0103 literatura rom\u00e2n\u0103 tradus\u0103 \u00een polon\u0103 se bucur\u0103 de aprecierea criticilor. La fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i cu cititorii?\nUnele c\u0103r\u021bi, precum volumul tradus de Joanna Korna\u015b-Warwas \u201eDe ce este Rom\u00e2nia altfel?\u201d de Lucian Boia, unul dintre cei mai importan\u021bi istorici \u0219i esei\u0219ti contemporani din Rom\u00e2nia, a avut o rat\u0103 de v\u00e2nzare absolut incredibil\u0103. La \u00eent\u00e2lnirea cu autorul de la Var\u0219ovia, oamenii s-au c\u0103lcat pe picioare. \u201eMatei Brunul\u201d de Lucian Dan Teodorovici, \u00een traducerea Rados\u0142awei Janowska-Lasc\u0103r, a primit acum un deceniu Premiul Cititorilor \u201eNatalia Gorbanevskaia\u201d acordat cu ocazia premiului Angelus; un an mai t\u00e2rziu, l-a primit \u0219i \u201eCartea \u0219oaptelor\u201d. Rom\u00e2nia chiar poate fi interesant\u0103 pentru polonezi. De ceva timp, dup\u0103 1989, a fost o perioad\u0103 c\u00e2nd ne-am uitat la Rom\u00e2nia ca la o rud\u0103 mai s\u0103rac\u0103 a noastr\u0103, a c\u0103rei transformare a mers mai r\u0103u dec\u00e2t la noi. Cu toate acestea, dup\u0103 un timp am \u00eenceput s\u0103 o privim, cu curiozitate \u0219i fascina\u021bie, ca pe o \u021bar\u0103 u\u0219or exotic\u0103, care \u00een felul s\u0103u unic con\u021bine \u00een ea diferite tradi\u021bii, fiindu-ne totodat\u0103 asem\u0103n\u0103toare. Doar am avut grani\u021b\u0103 cu Rom\u00e2nia p\u00e2n\u0103 \u00een 1939.\nAr putea aceast\u0103 alteritate a Rom\u00e2niei, despre care vorbe\u0219te Lucian Boia, \u0219i totodat\u0103 faptul c\u0103 geografic este aproape de noi, s\u0103 explice interesul nostru pentru literatura rom\u00e2n\u0103?\nAceast\u0103 natur\u0103 paradoxal\u0103 a Rom\u00e2niei ne intrig\u0103 cu siguran\u021b\u0103. Pentru c\u0103 Rom\u00e2nia con\u021bine \u00een ea, \u00een felul s\u0103u unic, diferite influen\u021be \u0219i tradi\u021bii. Limba este romanic\u0103, iar \u021bara este ortodox\u0103. Tradi\u021bia \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, \u00een care influen\u021bele turce\u0219ti \u0219i grece\u0219ti sunt foarte puternice, este legat\u0103 de istoria ungurilor din Transilvania sau a sa\u0219ilor \u0219i s\u00e2rbilor din Banat. Ne dorim s\u0103 afl\u0103m mai multe despre acest mix cultural, astfel c\u0103 cititorii interesa\u021bi de Rom\u00e2nia caut\u0103 \u0219i literatura de fic\u021biune. Mai mult chiar, literatura rom\u00e2n\u0103 tradus\u0103 \u00een polon\u0103 \u00een ultimii ani ne ofer\u0103 o privire de ansamblu asupra a ceea ce s-a scris \u00een Rom\u00e2nia \u00een ultima sut\u0103 de ani. Avem avangardi\u0219ti tradu\u0219i \u00een polon\u0103, inclusiv suprareali\u0219ti rom\u00e2ni din anii treizeci \u0219i patruzeci ai secolului al XX-lea. \u0218i \u00eei avem \u00een versiunea scris\u0103, ca parte a seriei \u201eWunderkamera\u201d a Institutului Miko\u0142owski, pe care o editez. Mul\u021bumit\u0103 traducerilor Joannei Korna\u015b-Warwas \u0219i ale lui Tomasz Klimkowski, este acum prezent \u00een Polonia \u0219i Max Blecher, un modernist din anii treizeci, numit Franz Kafka al Rom\u00e2niei, considerat un maestru al prozei scurte de metafic\u021biune, de inspira\u021bie autobiografic\u0103. C\u0103r\u021bile sale se afl\u0103 pe lista celor mai importante c\u0103r\u021bi ale secolului al XX-lea \u00een America \u0219i Fran\u021ba. Opera sa este \u00een mare parte literatur\u0103 de \u201esanatoriu\u201d. Blecher \u0219i-a tr\u0103it maturitatea \u00een boal\u0103, astfel c\u0103 \u0219i-a scris c\u0103r\u021bile \u00een diferite centre de tratament. La nivel mondial, exist\u0103 capodopere de acest gen, \u201eMuntele Magic\u201d fiind exemplul cel mai emblematic, dar aceste motive apar din ce \u00een ce mai des \u0219i \u00een literatura polon\u0103, cum este cazul \u201eEmpuzionului\u201d \/ \u201eEmpuzjon\u201d Olg\u0103i Tokarczuk. At\u00e2t Blecher, c\u00e2t \u0219i suprareali\u0219tii \u2013 Gellu Naum \u0219i Gherasim Luca \u2013 au reinventat limba rom\u00e2n\u0103, iar traducerile c\u0103r\u021bilor lor ne ofer\u0103 posibilitatea de a observa cum afecteaz\u0103 experimentele formale poloneza contemporan\u0103.\nLiteratura din perioada interbelic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 nu a \u00eensemnat, \u00eens\u0103, doar avangard\u0103.\nSigur c\u0103 nu. Un loc important \u00eel are aici monumentalul \u201eJurnal\u201d al lui Mihail Sebastian, \u00een traducerea lui Jerzy Kotli\u0144ski, care ne arat\u0103 cum a fost peste Dun\u0103re \u0219i D\u00e2mbovi\u021ba \u00een perioada de la mijlocul anilor treizeci p\u00e2n\u0103 la ocupa\u021bie, demistific\u00e2nd convingerile general acceptate despre aceast\u0103 regiune. Sebastian, evreu rom\u00e2n, a intrat \u00eentr-un cerc de tineri intelectuali, din care f\u0103ceau parte Eliade, Cioran, Eug\u00e8ne Ionesco, Constantin Noica, \u0219i a v\u0103zut cum la un moment dat ace\u0219tia s-au l\u0103sat mu\u0219ca\u021bi de ideologia fascist\u0103. C\u00e2nd a izbucnit r\u0103zboiul, iar Rom\u00e2nia a fost de partea gre\u0219it\u0103 a conflictului, Sebastian a \u00eenceput s\u0103 realizeze pe propria piele c\u0103 aceast\u0103 ideologie nu se rezum\u0103 doar la ni\u0219te sloganuri radicale aruncate la \u00eent\u00e2lnirile cu prietenii. \u00cen \u00eensemn\u0103rile sale g\u0103sim m\u0103rturii emo\u021bionante ale acestei dezam\u0103giri, pe care le-a \u00eempletit cu relat\u0103ri din cotidianul \u201esurogat\u201d \u2013 din concerte, spectacole \u0219i seri sociale. Dar avem \u0219i multe traduceri de c\u0103r\u021bi mai t\u00e2rzii, \u00eendeosebi din ultimele decenii. Am \u00eencercat \u00een mod sistematic s\u0103 apropiem literatura de dup\u0103 1989. M\u0103 refer aici, printre altele, la c\u0103r\u021bile postmoderniste, cum este cazul romanelor lui Mircea C\u0103rt\u0103rescu.\nEste autorul care a fost men\u021bionat de mai multe ori printre candida\u021bii la Premiul Nobel pentru Literatur\u0103.\nDa, Mircea C\u0103rt\u0103rescu este un candidat \u201ede fier\u201d la Premiul Nobel \u0219i un scriitor foarte apreciat \u00een \u021bar\u0103 \u0219i \u00een Occident. La un moment dat a gustat \u0219i din celebritate, ap\u0103r\u00e2nd la matinale \u0219i la emisiuni de g\u0103tit televizate. \u00cen afar\u0103 de romanul ini\u021biatic \u201eTravesti\u201d, \u00een polon\u0103 nu avem cele mai importante c\u0103r\u021bi ale sale, inclusiv extravaganta trilogie \u201eOrbitor\u201d. Avem, \u00een schimb, \u201eExuvii\u201d al Simonei Popescu \u00een traducerea Justynei Struzi\u0144ska. Popescu \u0219i C\u0103rt\u0103rescu sunt cei mai importan\u021bi reprezentan\u021bi ai postmodernismului onirico-magic rom\u00e2nesc al anilor \u201980 \u0219i \u201990, care ar fi trebuit s\u0103 domine literatura definitiv, dar a f\u0103cut loc realismului mizerabilist. Acest curent a avut ambi\u021bia de a prezenta o perioad\u0103 de r\u0103scruce: descriind transformarea economic\u0103 \u0219i social\u0103 e\u0219uate, a \u00eempletit imagini despre comunism cu viziunea lipsei de viitor. Dup\u0103 aceea a ap\u0103rut realismul, care exist\u0103 \u0219i acum \u2013 nu vom g\u0103si aici niciun experiment formal, \u00een schimb observ\u0103m un limbaj simplu care vorbe\u0219te despre \u201eaici \u0219i acum\u201d \u0219i care de cele mai multe ori folose\u0219te rigorile filmului paradocumentar.\nSchimb\u0103rile \u00een problemele abordate \u0219i modific\u0103rile la nivel de form\u0103 au \u00eensemnat \u0219i un schimb al genera\u021biilor de autori?\n\u00cen Rom\u00e2nia genera\u021biile se schimb\u0103 o dat\u0103 la zece ani. \u00centr-adev\u0103r, \u00een ultima perioad\u0103 au ap\u0103rut autori noi care vorbesc despre tineri \u0219i pentru tineri \u0219i care merit\u0103 aten\u021bia criticilor. Aici s-ar \u00eencadra perfect cartea \u201eInterior zero\u201d a Laviniei Brani\u0219te, tradus\u0103 de Olga Bartosiewicz-Nikolaev, \u00een care autoarea, adopt\u00e2nd \u00a0stilul rezervat al nara\u021biunii vorbite, descrie dilemele locuitorilor Bucure\u0219tiului ast\u0103zi \u2013 problemele la locul de munc\u0103 \u0219i \u00een via\u021ba amoroas\u0103, dilemele \u00een familie. Avem \u0219i autori care propun ceva complet neconven\u021bional, cum este cazul lui Adrian Schiop. Prozator \u0219i sociolog, el a scris romanul \u201eSolda\u021bii. Poveste din Ferentari\u201d, tradus tot de Olga Bartosiewicz-Nikolaev. Romanul este scris \u00eentr-o rom\u00e2n\u0103 colocvial\u0103 vorbit\u0103, pe alocuri chiar vulgar\u0103, \u0219i spune povestea vie\u021bii de zi cu zi a minorit\u0103\u021bilor LGBT+ \u0219i rrome din Bucure\u0219ti. Pentru munca extrordinar\u0103 pe care a depus-o, traduc\u0103toarea a primit premiul \u201eLiteratura \u00een lume\u201d la categoria \u201eNoi apari\u021bii\u201d.\nDup\u0103 1989, scriitorii din \u021b\u0103rile Europei Centrale \u0219i de Est s-au legat foarte des de perioada comunist\u0103, construind romane rezumative sau amintindu-\u0219i cu nostalgie de copil\u0103rie. Literatura rom\u00e2n\u0103 se remarc\u0103 \u00een vreun fel \u00een acest context?\nNu neap\u0103rat. Avem o serie \u00eentreag\u0103 de romane, inclusiv cele traduse \u00een polon\u0103, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eenfrunte comunismul \u00een diverse moduri. Autori precum Filip Florian, Cristian Teodorescu \u0219i Dan Lungu, dar \u0219i scriitoarele din genera\u021biile anterioare, precum Gabriela Adame\u0219teanu, Ioana P\u00e2rvulescu \u0219i Nora Iuga, se leag\u0103 de experien\u021bele celor care au supravie\u021buit comunismului \u0219i care acum, dezam\u0103gi\u021bi de primii ani ai transform\u0103rii, \u00ee\u0219i amintesc de el cu nostalgie. Acest dor este de \u00een\u021beles \u2013 se vede mai ales \u00een viziunile copil\u0103riei idilice \u2013 dar este \u0219i absurd, av\u00e2nd \u00een vedere teribila s\u0103r\u0103cie, foametea \u0219i str\u0103mut\u0103rile \u00een mas\u0103 ordonate de Ceau\u0219escu \u00een anii \u201980, \u00een urma c\u0103rora mul\u021bi \u0219i-au pierdut nu doar bunurile, ci \u0219i via\u021ba. Aceast\u0103 continu\u0103 socoteal\u0103 cu comunismul este vizibil\u0103 nu numai \u00een literatura rom\u00e2n\u0103, ci \u0219i \u00een cinema. Noul val al cinematografiei rom\u00e2ne\u0219ti face referire \u00een mare m\u0103sur\u0103 la ultimii ani ai regimului Ceau\u0219escu. \u201e4 luni, 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u0219i 2 zile\u201d de Cristian Mungiu, \u201eMoartea domnului L\u0103z\u0103rescu\u201d de Cristi Puiu, \u201eA fost sau n-a fost?\u201d de Corneliu Porumboiu \u0219i multe alte filme care au avut o carier\u0103 r\u0103v\u0103\u0219itoare \u00een Occident au f\u0103cut referire direct\u0103 la aceste realit\u0103\u021bi. Revenind la literatur\u0103 \u0219i la diversitatea ei de stiluri, merit\u0103 men\u021bionat aici \u0219i prozatorul \u0219i poetul Dan Coman, autorul prozei poetice \u201eParohia\u201d, a c\u0103rei ac\u021biune se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00eentr-o parohie ortodox\u0103. Sensibilitatea ei interioar\u0103 ar putea fi comparat\u0103, de exemplu, cu romanul \u201eLacom\u201d \/ \u201e\u0141akome\u201d al Ma\u0142gorzatei Lebda. Avem \u0219i scriitori rom\u00e2ni care au f\u0103cut carier\u0103 \u00een Occident scriind \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Cei mai cunoscu\u0163i doi autori din diaspora sunt Norman Manea \u015fi Matei Vi\u015fniec. S\u0103 nu uit\u0103m de filozofia rom\u00e2neasc\u0103, tradus\u0103 \u00een polon\u0103, inclusiv de g\u00e2nditorii mai pu\u0163in cunoscu\u0163i la noi, precum elevii lui Constantin Noica, Gabriel Liiceanu \u015fi Andrei Ple\u015fu.\nA\u0219 vrea s\u0103 \u00eentreb \u0219i despre suprarealismul rom\u00e2nesc, de care v\u0103 ocupa\u021bi. Ce \u00eel face s\u0103 fie at\u00e2t de special? \u00cen literatura polon\u0103 pare c\u0103 nu are un echivalent.\n\u00cen Polonia suprarealismul a avut anumite efecte \u00een sfera artelor vizuale, \u0219i le are \u0219i ast\u0103zi. Operele lui Jakub Julian Zi\u00f3\u0142kowski sunt un bun exemplu aici. C\u00e2nd vine vorba de literatur\u0103 \u00eens\u0103, situa\u021bia este mai pu\u021bin impresionant\u0103. \u00cen Polonia nu a existat nicio grupare institu\u021bional\u0103 suprarealist\u0103. Dar nu suntem o excep\u021bie aici, pentru c\u0103 \u00een multe \u021b\u0103ri europene nu a existat o astfel de grupare. \u0218i chiar dac\u0103 au existat, au fost ne\u00eensemnate. Practic, avangarda poate fi de natur\u0103 constructivist\u0103, cum este \u00een Polonia, Germania, Slovenia sau Anglia, sau dadaist-suprarealist\u0103, adic\u0103 anticonstructivist\u0103, ca \u00een Rom\u00e2nia \u0219i \u00een mare m\u0103sur\u0103 \u00een Cehia \u0219i \u00een Serbia. \u0218i din moment ce avangarda polonez\u0103 s-a aflat mult\u0103 vreme sub semnul lui Tadeusz Peiper, care avea viziuni extrem de constructiviste, suprarealismul nu a prezentat interes pentru ea. Putem vorbi a\u0219adar doar de elemente suprarealiste singulare care au ap\u0103rut \u00een lucr\u0103rile anumitor autori, dar asta mai degrab\u0103 dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial, nu mai devreme. Sau poate suprarealismul avant la lettre din operele lui Stanis\u0142aw Witkiewicz sau Aleksander Wat. Nu au existat arti\u0219ti care s\u0103 se identifice \u00eentr-o mare m\u0103sur\u0103 cu suprarealismul, s\u0103 urmeze tipare suprarealiste \u0219i s\u0103 \u00eencerce s\u0103 le foloseasc\u0103 \u00een crea\u021biile lor. Prin urmare, este cu at\u00e2t mai interesant pentru cititorii polonezi s\u0103 vad\u0103 cum poate ar\u0103ta un text poetic sau \u00een proz\u0103, scris \u00eentr-o manier\u0103 absolut liber\u0103, \u00een care asocierile pot proveni din domenii cu totul diferite. Ce se poate face cu limbajul, cu nara\u021biunea. Cum putem combina mai multe genuri, cum putem introduce \u00een text lucruri la care nu am visat niciodat\u0103 sau pe care tocmai ce le-am visat.\n\u0218i tocmai asta au prezentat suprareali\u0219tii rom\u00e2ni?\nDa, chiar \u0219i pe harta interna\u021bional\u0103 a suprarealismului ca mi\u0219care, suprarealismul rom\u00e2nesc s-ar afla \u00een fruntea clasamentului la calitatea literar\u0103 a textelor. Cred c\u0103 dac\u0103 suprarealismul francez s-a remarcat \u00een scrierea de manifeste, despre suprarealismul rom\u00e2nesc se va aminti ca fiind acel curent care a modelat creatori literari remarcabili: poe\u021bi, prozatori \u0219i dramaturgi care au f\u0103cut ceva cu adev\u0103rat unic \u00een literatur\u0103. C\u0103r\u021bi ale celor doi lideri ai suprarealismului rom\u00e2nesc, Gherasim Luca \u0219i Gellu Naum, am publicat \u00een polon\u0103 \u00een cadrul seriei \u201eWunderkamera\u201d. Merit\u0103 men\u021bionat \u0219i faptul c\u0103 Gellu Naum, asociat de-a lungul vie\u021bii cu suprarealismul, numit ultimul suprarealist din lume, a fost \u0219i candidatul Rom\u00e2niei la Premiul Nobel pentru Literatur\u0103. Iar Premiul Nobel nu este un premiu care se acord\u0103 a\u0219a u\u0219or creatorilor de avangard\u0103. Dovad\u0103 c\u0103 Naum a fost foarte apreciat de rom\u00e2ni \u0219i c\u0103 literatura suprarealist\u0103 a intrat \u00een mainstreamul literar \u00een Rom\u00e2nia, de altfel ca \u0219i \u00een Fran\u021ba. Nu f\u0103r\u0103 motiv Bucure\u0219tiul a fost numit \u201eMicul Paris\u201d, iar franceza era predat\u0103 \u00een \u0219coli \u00eenainte de r\u0103zboi aproape ca o a doua limb\u0103 matern\u0103. A fost un fel de punte cultural\u0103. La un moment dat, rom\u00e2nii au dat tonul avangardei nu numai \u00een propria lor \u021bar\u0103, ci \u0219i dup\u0103 ce s-au mutat \u00een Fran\u021ba, unde au ajuns printre liderii revolu\u021biei artistice de acolo. De asemenea, merit\u0103 subliniat faptul c\u0103 \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 au existat \u0219i autori de origine evreiasc\u0103, maghiar\u0103, bulgar\u0103, s\u00e2rb\u0103 \u0219i german\u0103. \u00cen Polonia nu este at\u00e2t de vizibil\u0103 diversitatea \u00een literatur\u0103. Sigur c\u0103 \u00eei apreciem pe autorii care merg dincolo de acest cli\u0219eu, precum Zuzanna Ginczanka sau Bruno Schulz, dar acestea sunt doar ni\u0219te exemple minuscule. \u00cen literatura rom\u00e2n\u0103 exist\u0103 referiri la diferite tradi\u021bii, ceea ce o face s\u0103 fie at\u00e2t de atractiv\u0103.\nJakub Kornhauser (1984) \u2013 poet, eseist, traduc\u0103tor, editor, savant literar, filolog rom\u00e2n. Cofondator al Centrului de Cercetare a Avangardei din cadrul Facult\u0103\u021bii de Limba Polon\u0103 a Universit\u0103\u021bii Jagiellone din Cracovia, asistent universitar la Facultatea de Filologie a Universit\u0103\u021bii Jagiellone. A publicat \u0219apte c\u0103r\u021bi de poezie, cea mai recent\u0103 fiind \u201eIn amplexu\u201d (2022). Autor \u0219i editor al mai multor monografii \u0219tiin\u021bifice, ultima dintre ele fiind \u201ePeisaje periculoase. Suprarealism \u0219i dup\u0103 suprarealism\u201d \/ \u201eNiebezpieczne krajobrazy. Surrealizm i po surrealizmie\u201d (2022), precum \u0219i al multor c\u0103r\u021bi de eseuri, cea mai recent\u0103 fiind \u201eFini\u0219uri \u00een zbor\u201d \/ \u201eLotne finisze\u201d (2023). A editat numeroase antologii \u0219i studii, cel mai recent fiind volumul \u201eDac\u0103 aceast\u0103 poezie ar fi o cutie de chibrituri. Obiectivitatea \u00een poezia polonez\u0103\u201d \/ \u201e\u017beby ten wiersz by\u0142 pude\u0142kiem zapa\u0142ek. Obiektywizm w polskiej poezji\u201d (2023). Traduce din francez\u0103, rom\u00e2n\u0103 \u0219i s\u00e2rb\u0103, a tradus, printre altele, c\u0103r\u021bi de Dumitru Crudu, Gherasim Luca, Henri Michaux, Gellu Naum, Miroljub Todorovic, cel mai recent volumul \u201eCobalt\u201d de Claudiu Komartin (2022). Redactor-\u0219ef a cinci serii de publica\u021bii, redactor-\u0219ef adjunct al revistei \u0219tiin\u021bifice \u201eRomanica Cracoviensia\u201d. Laureat al Premiului \u201eWis\u0142awa Szymborska\u201d (2016) pentru volumul \u201eFabrica de drojdie\u201d \/ \u201eDro\u017cd\u017cownia\u201d, Premiul pentru semnifica\u021bie (2021) \u0219i distinc\u021bii \u00een cadrul Premiului Magellan (2021) pentru volumul \u201ePremii montane de cea mai \u00eenalt\u0103 categorie\u201d \/ \u201ePremie g\u00f3rskie najwy\u017cszej kategorii\u201d, Premiul \u201eCracovia, Ora\u0219ul Literaturii UNESCO\u201d (2021, 2023); nominalizat la multe alte premii (Premiul literar acordat de ora\u0219ul Gdynia, Premiul \u201eWis\u0142awa Szymborska\u201d \u2013 de dou\u0103 ori, Poetul european al libert\u0103\u021bii, Premiul Orpheus). Din 2016 este membru al juriului Concursului de poezie t\u00e2n\u0103r\u0103 al Festivalului Mi\u0142osz din Cracovia, iar din 2024 face parte din juriul Premiului literar Gdynia. Locuie\u0219te \u00een Cracovia.\nAutor:\u00a0Karolina Rychter , Traducerea: Mirela Laz\u0103r"},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"pl-PL","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/02\/25\/jakub-kornhauser-romania-astazi-este-interesanta-pentru-polonezi-interviu\/#primaryimage","url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/02\/kornhauser.png","contentUrl":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/02\/kornhauser.png","width":1903,"height":878},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/02\/25\/jakub-kornhauser-romania-astazi-este-interesanta-pentru-polonezi-interviu\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Jakub Kornhauser: Rom\u00e2nia ast\u0103zi este interesant\u0103 pentru polonezi \u00a0[INTERVIU]"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#website","url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/","name":"Instytut Polski w Bukareszcie","description":"Instytuty Polskie","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"pl-PL"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/a1d5ab39dce466455f60589721519864","name":"nicolaua","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"pl-PL","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/5029b942a8ac0a6a935e5655abff56ef?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/5029b942a8ac0a6a935e5655abff56ef?s=96&d=mm&r=g","caption":"nicolaua"},"url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/author\/nicolaua\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13180","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/users\/43"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13180"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13180\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13200,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13180\/revisions\/13200"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/media\/13181"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13180"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13180"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13180"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}