\u021a\u0103rile din blocul de est, care se aflau \u00een orbita influen\u021bei URSS dup\u0103 cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, au aderat teoretic la aceea\u0219i ideologie \u0219i au fost conduse de m\u00e2na de fier a regimurilor comuniste instalate \u0219i sus\u021binute de Moscova.<\/p>\n\n\n\n
\u00centr-un timp foarte scurt \u00eens\u0103, diferen\u021bele dintre statele comuniste au devenit evidente.<\/p>\n\n\n\n
Ungaria \u0219i Polonia s-au revoltat \u00een 1956, fiind primele state care s-au ridicat \u00eempotriva Uniunii Sovietice, apoi a urmat Cehoslovacia, \u00een 1968. Republica Democrat\u0103 German\u0103, cu capitala \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 de faimosul Zid al Berlinului \u0219i cu cet\u0103\u021benii teroriza\u021bi de STASI, a devenit o imita\u021bie proast\u0103 a Republicii Federale Germane, \u00een timp ce \u00een Rom\u00e2nia Ceau\u0219escu inventa comunismul na\u021bionalist \u0219i juca rolul conduc\u0103torului independent.<\/p>\n\n\n\n
Pr\u0103bu\u0219irea Cortinei de Fier \u00een anul 1989 a fost acceptat\u0103 cu acela\u0219i entuziasm peste tot \u00een Europa Central\u0103 \u0219i de Est, \u00eens\u0103 modul \u00een care \u021b\u0103rile din aceast\u0103 regiune s-au dezvoltat \u00een noul spa\u021biu democratic a fost extrem de diferit. A fost influen\u021bat\u0103 de istoria fiec\u0103rui stat, at\u00e2t \u00eenainte, c\u00e2t \u0219i \u00een perioada comunist\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een anul 1989? \u00cen ce m\u0103sur\u0103 percep\u021bia noastr\u0103 asupra situa\u021biei din alte \u021b\u0103ri comuniste a fost conform\u0103 cu realitatea? Care au fost asem\u0103n\u0103rile \u0219i diferen\u021bele dintre dictaturile comuniste? Cum am \u00eencercat s\u0103 ne opunem comunismului? Cum ne raport\u0103m la crimele comunismului \u0219i cum \u00eei comemor\u0103m victimele? Ce ne-a \u00eenv\u0103\u021bat aceast\u0103 experien\u021b\u0103 \u0219i cine suntem la 30 de ani de la c\u0103derea comunismului?<\/p>\n\n\n\n
Seria de dezbateri va \u00eencepe cu o discu\u021bie organizat\u0103 la Bucure\u0219ti, mar\u021bi, 14 mai 2019, \u00eempreun\u0103 cu Institutul Polonez, care va avea loc la Reziden\u021ba BRD Scena9.<\/strong><\/p>\n\n\n\n Polonia \u00een anii ’80 a fost \u00een avangarda rezisten\u021bei \u00eempotriva regimului comunist, care s-a pr\u0103bu\u0219it \u00een cele din urm\u0103 \u00een anul 1989. Activitatea primului Sindicat Independent Autocefal \u201eSolidaritatea\u201d, creat la Gda\u0144sk, care \u00een perioada sa de v\u00e2rf a num\u0103rat 10 milioane de membri, negocierile dintre comuni\u0219ti \u0219i opozi\u021bia politic\u0103 din Polonia \u00een timpul dezbaterilor Mesei Rotunde \u00een perioada februarie-aprilie 1989 \u0219i primele alegeri parlamentare par\u021bial libere din 4 iunie 1989 au fost \u00eenceputul valului de democratizare a \u021b\u0103rilor din blocul de est.<\/p>\n\n\n\n \u00cen acest context, oaspe\u021bii primei dezbateri vor fi: dr. Micha\u0142 Przeperski de la Institutul Memoriei Na\u021bionale \u0219i profesorul Ioan Stanomir de la Facultatea de \u0218tiin\u021be Politice a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n Dr. Micha\u0142 Przeperski a absolvit istoria la Universitatea din Var\u0219ovia, unde \u0219i-a sus\u021binut \u0219i teza de doctorat. A fost bursier al Universit\u0103\u021bii Central-Europene din Budapesta. A colaborat cu Centrul Karta, a lucrat la Centrul European de Solidaritate din Gda\u0144sk \u0219i a fost redactor-\u0219ef al unuia dintre portalurile istorice cele mai apreciate din Polonia, histmag.org. Din 2015 lucreaz\u0103 la Biroul de Cercet\u0103ri Istorice al Institutului Memoriei Na\u021bionale.<\/p>\n\n\n\n Profesorul Ioan Stanomir este unul dintre cei mai recunoscu\u021bi oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 rom\u00e2ni \u0219i un comentator apreciat al evenimentelor politice din Rom\u00e2nia. Din 1996 lucreaz\u0103 la Facultatea de \u0218tiin\u021be Politice a Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti. \u00centre anii 2010-2012 a fost director executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului \u0219i Memoria Exilului Rom\u00e2nesc.<\/p>\n\n\n\n \u00cenainte discu\u021biei va fi prezentat un scurt film documentar, cu titlul \u201eNu am fost eroi. Greva prin ochii femeilor\u201d, al c\u0103rui \u00eendrum\u0103tor artistic a fost Andrzej Wajda. Filmul prezint\u0103 cealalt\u0103 fa\u021b\u0103 a cunoscutei greve de la \u0219antierul din Gda\u0144sk, din august 1980, \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne reaminteasc\u0103 despre rolul jucat de femei \u00een timpul acestui eveniment.<\/p>\n\n\n\n Evenimentul va avea loc pe 14 mai, ora 19:00, la Reziden\u021ba BRD Scena9, str. Ion Luca Caragiale nr. 32.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u021a\u0103rile din blocul de est, care se aflau \u00een orbita influen\u021bei URSS dup\u0103 cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, au aderat teoretic la aceea\u0219i ideologie \u0219i au fost conduse de m\u00e2na de fier a regimurilor comuniste instalate \u0219i sus\u021binute de Moscova. \u00centr-un timp foarte scurt \u00eens\u0103, diferen\u021bele dintre statele comuniste au devenit evidente. Ungaria \u0219i Polonia […]<\/p>\n","protected":false},"author":41,"featured_media":1355,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[94,14],"tags":[],"class_list":["post-1358","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-evenimente","category-istorie"],"yoast_head":"\n