\u201eAceste opere nu au ap\u0103rut din nevoia ocazional\u0103 \u0219i trec\u0103toare a unui anumit spectacol, ci sunt str\u00e2ns legate de ideile care \u00eemi definesc crea\u021bia. […] De\u021bin suficient\u0103 tensiune interioar\u0103 \u0219i sens pentru a fi ni\u0219te opere de art\u0103 autonome.\u201d \u2013 Tadeusz Kantor<\/p>\n\n\n\n
Punctul de plecare al expozi\u021biei este ideea de a privi costumele ca opere de art\u0103 autonome, care de\u021bin suficient\u0103 tensiune interioar\u0103, biografie \u0219i materialitate proprii, fiind totodat\u0103 o prelungire a spa\u021biului, dar \u0219i a corpului actorului. Importan\u021ba materialit\u0103\u021bii la Kantor este una aparte. Obiectele de pe scen\u0103 nu erau doar \u201eresturi\u201d sau \u201er\u0103m\u0103\u0219i\u021be\u201d, a\u0219a cum le numea adesea chiar artistul, ci \u0219i o poveste despre condi\u021bia uman\u0103, despre trecere \u0219i prezen\u021b\u0103. Obiectele teatrale \u0219i costumele deveneau forme sculpturale, la grani\u021ba dintre corp \u0219i spa\u021biu, dintre idee \u0219i form\u0103 fizic\u0103, dintre memorie colectiv\u0103 \u0219i individualitate. Costumele care \u00ee\u0219i pierd forma uman\u0103 sau care o imit\u0103 se transform\u0103 \u00een opere de art\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare. Sunt corpuri-sculpturi speciale, care merit\u0103 statutul de sculpturi, fiind \u00een acela\u0219i timp inseparabil legate de corporalitatea actorului. Materia scenic\u0103, alc\u0103tuit\u0103 din imagini intense, obiecte metaforice \u0219i corpul viu, devenea un teritoriu al experimentului, dar \u0219i al reflec\u021biei asupra trecerii timpului, memoriei \u0219i mor\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
Obiectele prezentate \u00een expozi\u021bie ilustreaz\u0103 capacitatea extraordinar\u0103 a artistului de a crea un limbaj teatral propriu: inimitabil, profund \u00eenr\u0103d\u0103cinat \u00een istoria \u0219i experien\u021ba poloneze ale secolului al XX-lea. Ele reflect\u0103, de asemenea, sensibilitatea lui Kantor pentru curentele artistice interna\u021bionale \u2014 dadaism, informel <\/em>sau constructivism. Reinterpretarea materialit\u0103\u021bii, specific\u0103 artistului, face trimitere direct\u0103 la cultura rom\u00e2n\u0103 prin intermediul a patru costume create de Kantor pentru spectacolul Rinocerii <\/em>(1961), dup\u0103 piesa lui Eug\u00e8ne Ionesco, regizat de Piotr Paw\u0142owski la Teatrul Stary din Cracovia. Acestor costume colorate \u0219i bogate vizual li se al\u0103tur\u0103 alte crea\u021bii mai personale \u2014 de la obiectele inspirate de Witkacy, la costumele din h\u00e2rtie din cricotage<\/em>-ul Unde sunt z\u0103pezile de alt\u0103dat\u0103<\/em>, p\u00e2n\u0103 la instala\u021bii provenite din ultimele spectacole ale lui Kantor, apar\u021bin\u00e2nd perioadei Teatrului Mor\u021bii: Clasa moart\u0103<\/em> \u0219i Ast\u0103zi e ziua mea<\/em>. Din prezentare fac parte \u0219i obiecte desprinse de forma tradi\u021bional\u0103 a costumului, precum reconstituirea de autor a formei Goplana din Balladyna<\/em> sau \u201eMinora\u201d, pe suport metalic.<\/p>\n\n\n\n Expozi\u021bia este o invita\u021bie la a descoperi istoria teatrului lui Tadeusz Kantor, dar \u0219i la a urm\u0103ri ideile, influen\u021bele \u0219i fascina\u021biile din spatele lui. Totodat\u0103, este un spa\u021biu de reflec\u021bie asupra modului \u00een care artistul construia tensiuni, \u00een care trata materia \u0219i forma, precum \u0219i asupra felului \u00een care teatrul s\u0103u s-a transformat \u00een ceva ce exist\u0103 dincolo de timp \u2013 o colec\u021bie de obiecte artistice, care pulseaz\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi \u0219i continu\u0103 s\u0103 aib\u0103 impact. Exact acolo \u2014 \u00eentre imagina\u021bia vie \u0219i corp \u2014 ia na\u0219tere teatrul lui Kantor, sintez\u0103 vizionar\u0103 \u00eentre form\u0103, emo\u021bie \u0219i spa\u021biu. Un teatru care nu se \u00eencheie odat\u0103 cu cobor\u00e2rea de pe scen\u0103, ci care continu\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u2013 \u00een materie, \u00een memorie, \u00een imagina\u021bia genera\u021biilor urm\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n Locul pe care Muzeul Brukenthal l-a rezervat artistului polonez este unul semnificativ. Vizitatorul trece pe l\u00e2ng\u0103 capodoperele lui van Eyck, Veronese, Cranach, Rubens, Lotto, da Messina, Brueghel cel T\u00e2n\u0103r, Memling. Ajunge astfel la expozi\u021bia \u201eCostum \/ Sculptur\u0103 \/ Corp\u201d. Acest parcurs \u00eel plaseaz\u0103 pe pictorul \u0219i regizorul polonez \u00een linia mae\u0219trilor picturii, cu care intr\u0103 \u00een dialog. Obiectele teatrale ale lui Kantor se rup totu\u0219i complet de tablourile care le preced\u0103, propun\u00e2nd o experien\u021b\u0103 senzorial\u0103, teatral\u0103, sub forma unei instala\u021bii spa\u021biale de mari dimensiuni, realizat\u0103 din colec\u021bia sa.<\/p>\n\n\n\n Nici contextul temporal al deschiderii expozi\u021biei la Sibiu nu este unul \u00eent\u00e2mpl\u0103tor. \u00cen perioada 20\u201329 iunie 2025, \u00een acest ora\u0219 s\u0103sesc are loc unul dintre cele mai mari festivaluri de teatru din Europa \u2013 Festivalul Interna\u021bional de Teatru de la Sibiu (FITS). Cele zece zile \u00een care sunt prezentate cele mai valoroase produc\u021bii teatrale \u0219i evenimente artistice, concerte, proiec\u021bii, performance<\/em>-uri din \u00eentreaga lume amintesc c\u0103l\u0103toriile trupei Cricot 2, nu doar la festivaluri similare, ci \u0219i prin creuzete de limbi \u0219i culturi, prin zecile de locuri de pe glob unde au fost jucate spectacolele lui Tadeusz Kantor. Iar printre aceste scene interna\u021bionale, pe una \u2013 cea rom\u00e2neasc\u0103 \u2013 actorii s\u0103i nu au urcat niciodat\u0103 \u00een timpul vie\u021bii lui Kantor. Revenind la Sibiu cu o expozi\u021bie dup\u0103 16 ani (\u00een 2009 a fost prezentat\u0103 scenografia spectacolului Nu m\u0103 voi mai \u00eentoarce aici niciodat\u0103<\/em>), de aceast\u0103 dat\u0103 ea va fi completat\u0103 de o serie de contexte: proiec\u021bii ale unor materiale de arhiv\u0103 unice \u0219i polifonia vocilor teatrologilor polonezi \u0219i rom\u00e2ni, printre care Katarzyna Fazan, Anna R\u00f3\u017ca Burzy\u0144ska, Tomasz Pietrucha, Marta Bry\u015b, Natalia Zarzecka \u0219i Octavian Saiu.<\/p>\n\n\n\n Curatori: Justyna Dro\u0144, Bogdan Renczy\u0144ski<\/p>\n\n\n\n Curatoarea programului conex: Aldona Mikulska<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Evenimentul face parte din programul Sezonului Cultural Polonia-Rom\u00e2nia 2024-2025, organizat de Ministerul Culturii \u0219i Patrimoniului Na\u021bional din Polonia (Ministerstwo Kultury i Dziedzictwa Narodowego), Institutul Adam Mickiewicz (Instytut Adama Mickiewicza), Ministerul Culturii din Rom\u00e2nia \u0219i Institutul Cultural Rom\u00e2n \/ Romanian Cultural Institute, cu sprijinul Institutului Polonez din Bucure\u0219ti.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u201eAceste opere nu au ap\u0103rut din nevoia ocazional\u0103 \u0219i trec\u0103toare a unui anumit spectacol, ci sunt str\u00e2ns legate de ideile care \u00eemi definesc crea\u021bia. […] De\u021bin suficient\u0103 tensiune interioar\u0103 \u0219i sens pentru a fi ni\u0219te opere de art\u0103 autonome.\u201d \u2013 Tadeusz Kantor Punctul de plecare al expozi\u021biei este ideea de a privi costumele ca opere […]<\/p>\n","protected":false},"author":42,"featured_media":14067,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[16,94,1107,140],"tags":[],"class_list":["post-14066","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-arte-vizuale","category-evenimente","category-sezonul-pl-ro","category-teatru"],"yoast_head":"\n