{"id":14073,"date":"2025-06-15T18:16:43","date_gmt":"2025-06-15T16:16:43","guid":{"rendered":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/?p=14073"},"modified":"2025-06-24T10:10:33","modified_gmt":"2025-06-24T08:10:33","slug":"conferinta-speciala-teatrul-lui-tadeusz-kantor-la-festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/06\/15\/conferinta-speciala-teatrul-lui-tadeusz-kantor-la-festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu\/","title":{"rendered":"Conferin\u021ba special\u0103 \u201eTeatrul lui Tadeusz Kantor\u201d la Festivalul Interna\u021bional de Teatru de la Sibiu"},"content":{"rendered":"\n<p style=\"text-align: justify\">Invita\u021bii conferin\u021bei speciale dedicate artistului vor analiza fenomenul celei mai cunoscute lucr\u0103ri a acestuia, vor aduce exemple de evenimente din teatrul contemporan, \u00een care se observ\u0103 influen\u021ba ideologic\u0103 sau formal\u0103 a regizorului polonez. \u00cen contextul expozi\u021biei \u201eCostum\/Sculptur\u0103\/Corp. Obiectele teatrale ale lui Kantor\u201d, prezentat\u0103 la Muzeul Brukenthal, vor fi abordate teme legate de costume \u0219i figurile actorilor, precum \u0219i de rolul manechinelor ca partenere ale actorilor vii \u00een numeroase spectacole ale Teatrului Cricot 2.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">La eveniment au fost invitate s\u0103 participe trei remarcabile teoreticiene ale teatrului, cadre didactice ale Universit\u0103\u021bii Jagiellone: prof. Katarzyna Fazan, dr. Anna R\u00f3\u017ca Burzy\u0144ska \u0219i dr. Marta Bry\u015b. Prin vocile reprezentan\u021bilor Cricoteka, Natalia Zarzecka \u0219i Tomasz Pietrucha, va fi prezentat, \u00een schimb, procesul de protejare a mo\u0219tenirii kantoriene: a celei materiale, prin conservarea artefactelor Teatrului Cricot 2, dar \u0219i a celei umane, reprezentat\u0103 de actorii teatrului lui Kantor, r\u0103ma\u0219i cumva orfani odat\u0103 cu moartea creatorului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Conferin\u021ba va fi moderat\u0103 de profesorul Octavian Saiu \u0219i va avea loc \u00een ziua de 22 iunie 2025 la ora 14, la Sala Oglinzilor, Forumul Democrat German Str. G-ral. Magheru 1-3.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Katarzyna Fazan \u2013 <em>Costumul lui Kantor ca o carapace a transform\u0103rii actorului<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Anna R\u00f3\u017ca Burzy\u0144ska \u2013 <em>Influen\u021ba teatrului lui Tadeusz Kantor asupra teatrului mondial <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Marta Bry\u015b \u2013 Clasa moart\u0103 <em>a lui Tadeusz Kantor \u0219i Teatrul Mor\u021bii <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Natalia Zarzecka \u2013 <em>Actorii Teatrului Cricot 2<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Tomasz Pietrucha \u2013 <em>Cricoteka, arhiv\u0103 vie a Teatrului Cricot 2<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><strong>Marta Bry\u015b<\/strong> \u2013 doctor \u00een \u0219tiin\u021be umaniste, absolvent\u0103 de teatrologie la Universitatea Jagiellon\u0103. Redactoare a revistei de teatru \u201e Didaskalia\u201d, pred\u0103 la Facultatea de Actorie a Academiei de Art\u0103 Teatral\u0103 \u201eStanis\u0142aw Wyspia\u0144ski\u201d din Cracovia. \u00cen anul 2020 a publicat cartea <em>Do\u015bwiadczenie postpami\u0119ci w teatrze<\/em> (<em>Experien\u021ba postmemoriei \u00een teatru<\/em>). \u00centre anii 2014-2015 \u0219i 2016-2017 a fost membr\u0103 a comisiei Concursului de Montare a Dramaturgiei Poloneze Contemporane, organizat de Ministerul Culturii \u0219i Patrimoniului Na\u021bional. Colaboreaz\u0103 cu numeroase institu\u021bii \u0219i organiza\u021bii culturale \u00een calitate de curatoare \u0219i produc\u0103toare (printre altele, cu Festivalul Reminiscencje Teatralne (Reminiscen\u021be Teatrale) de la Cracovia, Teatrul POP-UP, Salonul de Art\u0103 de la Cracovia, expozi\u021bia \u201eCARGO\u201d, semnat\u0103 de Marek Chlanda la Cricoteka). \u00cen anul 2025 urmeaz\u0103 s\u0103-i apar\u0103 cartea <em>Biografia instytucji<\/em> (<em>Biografia unei institu\u021bii<\/em>), dedicat\u0103 trupei de actori \u0219i Teatrului Evreiesc \u201eEster Rachel \u0219i Ida Kami\u0144ska\u201d din Var\u0219ovia.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><strong>Anna R\u00f3\u017ca Burzy\u0144ska<\/strong> \u2013 doctor abilitat la Catedra de Teatru \u0219i Dramaturgie a Universit\u0103\u021bii Jagiellone, specialist\u0103 \u00een teoria literaturii \u0219i teatrologie. \u00cen anul universitar 2022\/2023 a fost <em>visiting research fellow<\/em> la Ludwig-Maximilians-Universit\u00e4t din M\u00fcnchen. Domeniile de interes \u00een cercetare includ \u00een primul r\u00e2nd dramaturgiile polonez\u0103 \u0219i german\u0103 din secolul al XIX-lea p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, rela\u021biile dintre istoria \u0219tiin\u021bei \u0219i literatur\u0103, teatrul european contemporan, precum \u0219i teatrul radiofonic \u0219i muzica de teatru. Practic\u0103, de asemenea, critica teatral\u0103; \u00een perioada 2000\u20132024 a fost redactor al revistei de teatru \u201eDidaskalia\u201d. Din pozi\u021bia de curatoare, a colaborat, printre altele, cu Institutul Goethe de la Cracovia \u0219i Centrul de Documentare a Artei lui Tadeusz Kantor Cricoteka, iar ca dramaturg \u2013 cu Lars Jan, Stefan Kaegi \u0219i Barbara Wysocka. A ini\u021biat \u0219i curatoriaz\u0103 de mai mul\u021bi ani proiectul \u201ePlaying with Kantor\/Jocul cu Kantor\u201d la Cricoteka.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><strong>Katarzyna Fazan<\/strong> \u2013 profesor la Catedra de Teatru \u0219i Dramaturgie a Universit\u0103\u021bii Jagiellone \u0219i la Academia de Art\u0103 Teatral\u0103 din Cracovia. Este redactor-\u0219ef al seriei <em>Teatr\/Konstelacje <\/em>(Teatru\/Constela\u021bii). Se specializeaz\u0103 \u00een literatura \u0219i teatrul perioadei moderniste, se ocup\u0103, de asemenea, de artele vizuale \u0219i scenografia de teatru contemporane. Printre c\u0103r\u021bile publicate se num\u0103r\u0103: <em>Projekty intymnego teatru \u015bmierci: Wyspia\u0144ski\u2013Le\u015bmian\u2013Kantor<\/em> (<em>Proiecte ale teatrului intim al mor\u021bii: Wyspia\u0144ski\u2013Le\u015bmian\u2013Kantor<\/em>, 2009), <em>Kantor: Nie\/Obecno\u015b\u0107<\/em> (<em>Kantor: Ne\/Prezen\u021b\u0103<\/em>, 2019), edi\u021bia \u00een limba englez\u0103 <em>Kantor. Non\/Presence<\/em> (2025), <em>Pasa\u017ce scenografii: Praskie Quadriennale 1999\u20132019<\/em> (<em>Pasaje scenografice: Cvadrienala de la Praga 1999\u20132019<\/em>, ed. 2022). Este coeditoare, \u00eempreun\u0103 cu Anna R. Burzy\u0144ska \u0219i Marta Bry\u015b, a volumului <em>Dzi\u015b Tadeusz Kantor! Metamorfozy \u015bmierci, pami\u0119ci i obecno\u015bci<\/em> (<em>Ast\u0103zi Tadeusz Kantor! Metamorfozele mor\u021bii, memoriei \u0219i prezen\u021bei<\/em>, 2014), edi\u021bia \u00een limba englez\u0103: <em>Tadeusz Kantor Today: Metamorphoses of Death, Memory and Presence<\/em> (2014), \u0219i, \u00eempreun\u0103 cu Bryce Lease \u0219i Micha\u0142 Kobia\u0142ka, a volumului <em>A History of Polish Theatre<\/em> (<em>O istorie a teatrului polonez<\/em>, 2022). Este pre\u0219edinta Consiliului de Programare al Centrului Cricoteka.<\/p>\n<p><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><strong>Tomasz Pietrucha<\/strong> \u2013 specialist al Departamentului Arhiva \u0219i Biblioteca Muzeului Tadeusz Kantor. \u00cen activitatea cotidian\u0103 se ocup\u0103 de resursele Centrului Cricoteka \u0219i de l\u0103rgirea colec\u021biei cu noi obiecte. Sus\u021bine prelegeri \u0219i conferin\u021be dedicate lui Tadeusz Kantor \u0219i muzeului s\u0103u. Curatoriaz\u0103 expozi\u021bii care prezint\u0103 colec\u021bia Cricoteka.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><strong>Natalia Zarzecka<\/strong> \u2013 directoare a Centrului Cricoteka din 2004. \u00cen 2006 a ini\u021biat demersurile pentru construirea noului sediu al institu\u021biei, inaugurat la 12 septembrie 2014. Este coautoare a mai multor expozi\u021bii, printre care \u201cAn Impossible Journey. The Art and Theatre of Tadeusz Kantor\u201d la Sainsbury Centre for Visual Arts din Norwich, \u201eTadeusz Kantor. O\u00f9 sont les neiges d\u2019antan\u201d la Muzeul Tinguely din Basel, precum \u0219i a numeroase proiecte derulate la Cricoteka. Semneaz\u0103 texte dedicate operei lui Tadeusz Kantor \u0219i istoriei Cricoteka, publicate \u00een cataloage de expozi\u021bii \u0219i publica\u021bii, de asemenea, particip\u0103 activ cu prezent\u0103ri pe aceste teme la simpozioane \u0219i conferin\u021be interna\u021bionale.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><strong>Tadeusz Kantor (1915\u20131990)<\/strong> \u2013 artist de avangard\u0103, pictor, desenator, teoretician al artei, scenograf, regizor, creator de happening-uri, remarcabil reformator al teatrului secolului al XX-lea. A studiat la Academia de Arte Frumoase din Cracovia (1934-1939). \u00cen timpul ocupa\u021biei germane a fondat Teatrul Independent Clandestin, unde a pus \u00een scen\u0103, cu caracter conspirativ, <em>Balladyna<\/em>, dup\u0103 Juliusz S\u0142owacki (1943) \u0219i <em>\u00centoarcerea lui Ulise<\/em>, dup\u0103 Stanis\u0142aw Wyspia\u0144ski (1944). A fost cofondator al Grupului Tinerilor Arti\u0219ti Plastici \u0219i primei Expozi\u021bii de Art\u0103 Modern\u0103 (1948). \u00cencep\u00e2nd cu anii\u201950 a colaborat cu teatre profesioniste ca scenograf. \u00cen perioada 1950-1954 s-a retras din circuitul oficial, \u00een semn de protest fa\u021b\u0103 de doctrina realismului socialist. \u00cen 1955 a \u00eenfiin\u021bat Teatrul Cricot 2, iar \u00een 1957 a reactivat Gruparea Cracovian\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">\u00cen Teatrul Cricot 2 a creat un laborator dramatic, trec\u00e2nd de la Teatrul Autonom (<em>Sepia<\/em>, 1956) prin Teatrul <em>Informel<\/em> (<em>\u00cen micul conac<\/em>, 1961), Teatrul Zero (<em>Nebunul \u0219i c\u0103lug\u0103ri\u021ba<\/em>, 1963), Teatrul Happening (<em>G\u0103inu\u0219a-de-balt\u0103<\/em>, 1967), Teatrul Imposibil (<em>Dr\u0103g\u0103la\u0219ii \u0219i pocitaniile<\/em>, 1973) \u0219i culmin\u00e2nd cu Teatrul Mor\u021bii (din 1975).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">\u00cen anii \u201960 a renun\u021bat la pictura clasic\u0103 \u00een favoarea conceptului de <em>emballages<\/em> (ambalaje). \u00cen 1975 a publicat manifestul Teatrului Mor\u021bii. Spectacolul s\u0103u <em>Clasa moart\u0103<\/em> (1975) este considerat o capodoper\u0103 a teatrului secolului al XX-lea. Kantor a scris despre inspira\u021bia cre\u0103rii acestei opere \u00een textul <em>Sala de clas\u0103<\/em>, descriind o clas\u0103 pustie, v\u0103zut\u0103 prin geamurile pr\u0103fuite \u00eentr-un sat de la malul m\u0103rii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">\u00cen anii \u201980, Teatrul Cricot 2 a pus \u00een scen\u0103, printre altele, spectacolele <em>Wielopole, Wielopole<\/em> (1980), <em>S\u0103 piar\u0103 arti\u0219tii<\/em> (1985), <em>Nu m\u0103 voi mai \u00eentoarce aici niciodat\u0103<\/em> (1988). \u00cen 1990, Kantor \u0219i-a preg\u0103tit ultimul spectacol, <em>Ast\u0103zi e ziua mea<\/em>, care a fost jucat dup\u0103 moartea lui.<\/p>\n\n\n\n<p style=\"text-align: justify\">Invita\u021bii conferin\u021bei speciale dedicate artistului vor analiza fenomenul celei mai cunoscute lucr\u0103ri a acestuia, vor aduce exemple de evenimente din teatrul contemporan, \u00een care se observ\u0103 influen\u021ba ideologic\u0103 sau formal\u0103 a regizorului polonez. \u00cen contextul expozi\u021biei \u201eCostum\/Sculptur\u0103\/Corp. Obiectele teatrale ale lui Kantor\u201d, prezentat\u0103 la Muzeul Brukenthal, vor fi abordate teme legate de costume \u0219i figurile actorilor, precum \u0219i de rolul manechinelor ca partenere ale actorilor vii \u00een numeroase spectacole ale Teatrului Cricot 2.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">La eveniment au fost invitate s\u0103 participe trei remarcabile teoreticiene ale teatrului, cadre didactice ale Universit\u0103\u021bii Jagiellone: prof. Katarzyna Fazan, dr. Anna R\u00f3\u017ca Burzy\u0144ska \u0219i dr. Marta Bry\u015b. Prin vocile reprezentan\u021bilor Cricoteka, Natalia Zarzecka \u0219i Tomasz Pietrucha, va fi prezentat, \u00een schimb, procesul de protejare a mo\u0219tenirii kantoriene: a celei materiale, prin conservarea artefactelor Teatrului Cricot 2, dar \u0219i a celei umane, reprezentat\u0103 de actorii teatrului lui Kantor, r\u0103ma\u0219i cumva orfani odat\u0103 cu moartea creatorului.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Conferin\u021ba va fi moderat\u0103 de profesorul Octavian Saiu.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Katarzyna Fazan \u2013 <em>Costumul lui Kantor ca o carapace a transform\u0103rii actorului<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Anna R\u00f3\u017ca Burzy\u0144ska \u2013 <em>Influen\u021ba teatrului lui Tadeusz Kantor asupra teatrului mondial <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Marta Bry\u015b \u2013 Clasa moart\u0103 <em>a lui Tadeusz Kantor \u0219i Teatrul Mor\u021bii <\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Natalia Zarzecka \u2013 <em>Actorii Teatrului Cricot 2<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">Tomasz Pietrucha \u2013 <em>Cricoteka, arhiv\u0103 vie a Teatrului Cricot 2<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><strong>Marta Bry\u015b<\/strong> \u2013 doctor \u00een \u0219tiin\u021be umaniste, absolvent\u0103 de teatrologie la Universitatea Jagiellon\u0103. Redactoare a revistei de teatru \u201e Didaskalia\u201d, pred\u0103 la Facultatea de Actorie a Academiei de Art\u0103 Teatral\u0103 \u201eStanis\u0142aw Wyspia\u0144ski\u201d din Cracovia. \u00cen anul 2020 a publicat cartea <em>Do\u015bwiadczenie postpami\u0119ci w teatrze<\/em> (<em>Experien\u021ba postmemoriei \u00een teatru<\/em>). \u00centre anii 2014-2015 \u0219i 2016-2017 a fost membr\u0103 a comisiei Concursului de Montare a Dramaturgiei Poloneze Contemporane, organizat de Ministerul Culturii \u0219i Patrimoniului Na\u021bional. Colaboreaz\u0103 cu numeroase institu\u021bii \u0219i organiza\u021bii culturale \u00een calitate de curatoare \u0219i produc\u0103toare (printre altele, cu Festivalul Reminiscencje Teatralne (Reminiscen\u021be Teatrale) de la Cracovia, Teatrul POP-UP, Salonul de Art\u0103 de la Cracovia, expozi\u021bia \u201eCARGO\u201d, semnat\u0103 de Marek Chlanda la Cricoteka). \u00cen anul 2025 urmeaz\u0103 s\u0103-i apar\u0103 cartea <em>Biografia instytucji<\/em> (<em>Biografia unei institu\u021bii<\/em>), dedicat\u0103 trupei de actori \u0219i Teatrului Evreiesc \u201eEster Rachel \u0219i Ida Kami\u0144ska\u201d din Var\u0219ovia.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><strong>Anna R\u00f3\u017ca Burzy\u0144ska<\/strong> \u2013 doctor abilitat la Catedra de Teatru \u0219i Dramaturgie a Universit\u0103\u021bii Jagiellone, specialist\u0103 \u00een teoria literaturii \u0219i teatrologie. \u00cen anul universitar 2022\/2023 a fost <em>visiting research fellow<\/em> la Ludwig-Maximilians-Universit\u00e4t din M\u00fcnchen. Domeniile de interes \u00een cercetare includ \u00een primul r\u00e2nd dramaturgiile polonez\u0103 \u0219i german\u0103 din secolul al XIX-lea p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, rela\u021biile dintre istoria \u0219tiin\u021bei \u0219i literatur\u0103, teatrul european contemporan, precum \u0219i teatrul radiofonic \u0219i muzica de teatru. Practic\u0103, de asemenea, critica teatral\u0103; \u00een perioada 2000\u20132024 a fost redactor al revistei de teatru \u201eDidaskalia\u201d. Din pozi\u021bia de curatoare, a colaborat, printre altele, cu Institutul Goethe de la Cracovia \u0219i Centrul de Documentare a Artei lui Tadeusz Kantor Cricoteka, iar ca dramaturg \u2013 cu Lars Jan, Stefan Kaegi \u0219i Barbara Wysocka. A ini\u021biat \u0219i curatoriaz\u0103 de mai mul\u021bi ani proiectul \u201ePlaying with Kantor\/Jocul cu Kantor\u201d la Cricoteka.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><strong>Katarzyna Fazan<\/strong> \u2013 profesor la Catedra de Teatru \u0219i Dramaturgie a Universit\u0103\u021bii Jagiellone \u0219i la Academia de Art\u0103 Teatral\u0103 din Cracovia. Este redactor-\u0219ef al seriei <em>Teatr\/Konstelacje <\/em>(Teatru\/Constela\u021bii). Se specializeaz\u0103 \u00een literatura \u0219i teatrul perioadei moderniste, se ocup\u0103, de asemenea, de artele vizuale \u0219i scenografia de teatru contemporane. Printre c\u0103r\u021bile publicate se num\u0103r\u0103: <em>Projekty intymnego teatru \u015bmierci: Wyspia\u0144ski\u2013Le\u015bmian\u2013Kantor<\/em> (<em>Proiecte ale teatrului intim al mor\u021bii: Wyspia\u0144ski\u2013Le\u015bmian\u2013Kantor<\/em>, 2009), <em>Kantor: Nie\/Obecno\u015b\u0107<\/em> (<em>Kantor: Ne\/Prezen\u021b\u0103<\/em>, 2019), edi\u021bia \u00een limba englez\u0103 <em>Kantor. Non\/Presence<\/em> (2025), <em>Pasa\u017ce scenografii: Praskie Quadriennale 1999\u20132019<\/em> (<em>Pasaje scenografice: Cvadrienala de la Praga 1999\u20132019<\/em>, ed. 2022). Este coeditoare, \u00eempreun\u0103 cu Anna R. Burzy\u0144ska \u0219i Marta Bry\u015b, a volumului <em>Dzi\u015b Tadeusz Kantor! Metamorfozy \u015bmierci, pami\u0119ci i obecno\u015bci<\/em> (<em>Ast\u0103zi Tadeusz Kantor! Metamorfozele mor\u021bii, memoriei \u0219i prezen\u021bei<\/em>, 2014), edi\u021bia \u00een limba englez\u0103: <em>Tadeusz Kantor Today: Metamorphoses of Death, Memory and Presence<\/em> (2014), \u0219i, \u00eempreun\u0103 cu Bryce Lease \u0219i Micha\u0142 Kobia\u0142ka, a volumului <em>A History of Polish Theatre<\/em> (<em>O istorie a teatrului polonez<\/em>, 2022). Este pre\u0219edinta Consiliului de Programare al Centrului Cricoteka.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><em>\u00a0<\/em><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><strong>Tomasz Pietrucha<\/strong> \u2013 specialist al Departamentului Arhiva \u0219i Biblioteca Muzeului Tadeusz Kantor. \u00cen activitatea cotidian\u0103 se ocup\u0103 de resursele Centrului Cricoteka \u0219i de l\u0103rgirea colec\u021biei cu noi obiecte. Sus\u021bine prelegeri \u0219i conferin\u021be dedicate lui Tadeusz Kantor \u0219i muzeului s\u0103u. Curatoriaz\u0103 expozi\u021bii care prezint\u0103 colec\u021bia Cricoteka.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><strong>Natalia Zarzecka<\/strong> \u2013 directoare a Centrului Cricoteka din 2004. \u00cen 2006 a ini\u021biat demersurile pentru construirea noului sediu al institu\u021biei, inaugurat la 12 septembrie 2014. Este coautoare a mai multor expozi\u021bii, printre care \u201cAn Impossible Journey. The Art and Theatre of Tadeusz Kantor\u201d la Sainsbury Centre for Visual Arts din Norwich, \u201eTadeusz Kantor. O\u00f9 sont les neiges d\u2019antan\u201d la Muzeul Tinguely din Basel, precum \u0219i a numeroase proiecte derulate la Cricoteka. Semneaz\u0103 texte dedicate operei lui Tadeusz Kantor \u0219i istoriei Cricoteka, publicate \u00een cataloage de expozi\u021bii \u0219i publica\u021bii, de asemenea, particip\u0103 activ cu prezent\u0103ri pe aceste teme la simpozioane \u0219i conferin\u021be interna\u021bionale.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: justify\"><strong>Tadeusz Kantor (1915\u20131990)<\/strong> \u2013 artist de avangard\u0103, pictor, desenator, teoretician al artei, scenograf, regizor, creator de happening-uri, remarcabil reformator al teatrului secolului al XX-lea. A studiat la Academia de Arte Frumoase din Cracovia (1934-1939). \u00cen timpul ocupa\u021biei germane a fondat Teatrul Independent Clandestin, unde a pus \u00een scen\u0103, cu caracter conspirativ, <em>Balladyna<\/em>, dup\u0103 Juliusz S\u0142owacki (1943) \u0219i <em>\u00centoarcerea lui Ulise<\/em>, dup\u0103 Stanis\u0142aw Wyspia\u0144ski (1944). A fost cofondator al Grupului Tinerilor Arti\u0219ti Plastici \u0219i primei Expozi\u021bii de Art\u0103 Modern\u0103 (1948). \u00cencep\u00e2nd cu anii\u201950 a colaborat cu teatre profesioniste ca scenograf. \u00cen perioada 1950-1954 s-a retras din circuitul oficial, \u00een semn de protest fa\u021b\u0103 de doctrina realismului socialist. \u00cen 1955 a \u00eenfiin\u021bat Teatrul Cricot 2, iar \u00een 1957 a reactivat Gruparea Cracovian\u0103.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">\u00cen Teatrul Cricot 2 a creat un laborator dramatic, trec\u00e2nd de la Teatrul Autonom (<em>Sepia<\/em>, 1956) prin Teatrul <em>Informel<\/em> (<em>\u00cen micul conac<\/em>, 1961), Teatrul Zero (<em>Nebunul \u0219i c\u0103lug\u0103ri\u021ba<\/em>, 1963), Teatrul Happening (<em>G\u0103inu\u0219a-de-balt\u0103<\/em>, 1967), Teatrul Imposibil (<em>Dr\u0103g\u0103la\u0219ii \u0219i pocitaniile<\/em>, 1973) \u0219i culmin\u00e2nd cu Teatrul Mor\u021bii (din 1975).<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">\u00a0<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">\u00cen anii \u201960 a renun\u021bat la pictura clasic\u0103 \u00een favoarea conceptului de <em>emballages<\/em> (ambalaje). \u00cen 1975 a publicat manifestul Teatrului Mor\u021bii. Spectacolul s\u0103u <em>Clasa moart\u0103<\/em> (1975) este considerat o capodoper\u0103 a teatrului secolului al XX-lea. Kantor a scris despre inspira\u021bia cre\u0103rii acestei opere \u00een textul <em>Sala de clas\u0103<\/em>, descriind o clas\u0103 pustie, v\u0103zut\u0103 prin geamurile pr\u0103fuite \u00eentr-un sat de la malul m\u0103rii.<\/p>\n<p style=\"text-align: justify\">\u00cen anii \u201980, Teatrul Cricot 2 a pus \u00een scen\u0103, printre altele, spectacolele <em>Wielopole, Wielopole<\/em> (1980), <em>S\u0103 piar\u0103 arti\u0219tii<\/em> (1985), <em>Nu m\u0103 voi mai \u00eentoarce aici niciodat\u0103<\/em> (1988). \u00cen 1990, Kantor \u0219i-a preg\u0103tit ultimul spectacol, <em>Ast\u0103zi e ziua mea<\/em>, care a fost jucat dup\u0103 moartea lui.<\/p>\n<p>Evenimentul face parte din programul Sezonului Cultural Polonia-Rom\u00e2nia 2024-2025, organizat de Ministerul Culturii \u0219i Patrimoniului Na\u021bional din Polonia (Ministerstwo Kultury i Dziedzictwa Narodowego), Institutul Adam Mickiewicz (Instytut Adama Mickiewicza), Ministerul Culturii din Rom\u00e2nia \u0219i Institutul Cultural Rom\u00e2n \/ Romanian Cultural Institute, cu sprijinul Institutului Polonez din Bucure\u0219ti.<\/p>\n\n\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Invita\u021bii conferin\u021bei speciale dedicate artistului vor analiza fenomenul celei mai cunoscute lucr\u0103ri a acestuia, vor aduce exemple de evenimente din teatrul contemporan, \u00een care se observ\u0103 influen\u021ba ideologic\u0103 sau formal\u0103 a regizorului polonez. \u00cen contextul expozi\u021biei \u201eCostum\/Sculptur\u0103\/Corp. Obiectele teatrale ale lui Kantor\u201d, prezentat\u0103 la Muzeul Brukenthal, vor fi abordate teme legate de costume \u0219i figurile [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":42,"featured_media":14074,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[1,16,94,1107,140],"tags":[],"class_list":["post-14073","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alte","category-arte-vizuale","category-evenimente","category-sezonul-pl-ro","category-teatru"],"yoast_head":"<!-- This site is optimized with the Yoast SEO plugin v24.6 - https:\/\/yoast.com\/wordpress\/plugins\/seo\/ -->\n<title>Conferin\u021ba special\u0103 \u201eTeatrul lui Tadeusz Kantor\u201d la Festivalul Interna\u021bional de Teatru de la Sibiu - Instytut Polski w Bukareszcie<\/title>\n<meta name=\"robots\" content=\"index, follow, max-snippet:-1, max-image-preview:large, max-video-preview:-1\" \/>\n<link rel=\"canonical\" href=\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/06\/15\/conferinta-speciala-teatrul-lui-tadeusz-kantor-la-festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu\/\" \/>\n<meta property=\"og:locale\" content=\"pl_PL\" \/>\n<meta property=\"og:type\" content=\"article\" \/>\n<meta property=\"og:title\" content=\"Conferin\u021ba special\u0103 \u201eTeatrul lui Tadeusz Kantor\u201d la Festivalul Interna\u021bional de Teatru de la Sibiu - Instytut Polski w Bukareszcie\" \/>\n<meta property=\"og:description\" content=\"Invita\u021bii conferin\u021bei speciale dedicate artistului vor analiza fenomenul celei mai cunoscute lucr\u0103ri a acestuia, vor aduce exemple de evenimente din teatrul contemporan, \u00een care se observ\u0103 influen\u021ba ideologic\u0103 sau formal\u0103 a regizorului polonez. \u00cen contextul expozi\u021biei \u201eCostum\/Sculptur\u0103\/Corp. Obiectele teatrale ale lui Kantor\u201d, prezentat\u0103 la Muzeul Brukenthal, vor fi abordate teme legate de costume \u0219i figurile [&hellip;]\" \/>\n<meta property=\"og:url\" content=\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/06\/15\/conferinta-speciala-teatrul-lui-tadeusz-kantor-la-festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu\/\" \/>\n<meta property=\"og:site_name\" content=\"Instytut Polski w Bukareszcie\" \/>\n<meta property=\"article:published_time\" content=\"2025-06-15T16:16:43+00:00\" \/>\n<meta property=\"article:modified_time\" content=\"2025-06-24T08:10:33+00:00\" \/>\n<meta property=\"og:image\" content=\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/06\/492148712_1265273725165295_8840382492713350823_n.jpg\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:width\" content=\"1250\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:height\" content=\"549\" \/>\n\t<meta property=\"og:image:type\" content=\"image\/jpeg\" \/>\n<meta name=\"author\" content=\"rutkowskip\" \/>\n<meta name=\"twitter:card\" content=\"summary_large_image\" \/>\n<meta name=\"twitter:label1\" content=\"Napisane przez\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data1\" content=\"rutkowskip\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:label2\" content=\"Szacowany czas czytania\" \/>\n\t<meta name=\"twitter:data2\" content=\"14 minut\" \/>\n<script type=\"application\/ld+json\" class=\"yoast-schema-graph\">{\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"@graph\":[{\"@type\":\"event\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/06\/15\/conferinta-speciala-teatrul-lui-tadeusz-kantor-la-festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu\/\",\"url\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/06\/15\/conferinta-speciala-teatrul-lui-tadeusz-kantor-la-festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu\/\",\"name\":\"Conferin\u021ba special\u0103 \u201eTeatrul lui Tadeusz Kantor\u201d la Festivalul Interna\u021bional de Teatru de la Sibiu\",\"isPartOf\":{\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#website\"},\"primaryImageOfPage\":{\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/06\/15\/conferinta-speciala-teatrul-lui-tadeusz-kantor-la-festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu\/#primaryimage\"},\"image\":[\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/06\/492148712_1265273725165295_8840382492713350823_n.jpg\",\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/06\/492148712_1265273725165295_8840382492713350823_n-300x132.jpg\",\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/06\/492148712_1265273725165295_8840382492713350823_n-1024x450.jpg\",\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/06\/492148712_1265273725165295_8840382492713350823_n.jpg\"],\"thumbnailUrl\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/06\/492148712_1265273725165295_8840382492713350823_n.jpg\",\"datePublished\":\"2025-06-15T16:16:43+02:00\",\"dateModified\":\"2025-06-24T08:10:33+02:00\",\"author\":{\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/980fdccff6ea3f1cab069becadecca5b\"},\"breadcrumb\":{\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/06\/15\/conferinta-speciala-teatrul-lui-tadeusz-kantor-la-festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu\/#breadcrumb\"},\"inLanguage\":\"pl-PL\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"ReadAction\",\"target\":[\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/06\/15\/conferinta-speciala-teatrul-lui-tadeusz-kantor-la-festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu\/\"]}],\"@context\":\"https:\/\/schema.org\",\"startDate\":\"2025-06-22T02:00:00+02:00\",\"endDate\":\"2025-06-22T04:00:00+02:00\",\"eventStatus\":\"EventScheduled\",\"eventAttendanceMode\":\"OfflineEventAttendanceMode\",\"location\":{\"@type\":\"place\",\"name\":\"\",\"address\":\"\",\"geo\":{\"@type\":\"GeoCoordinates\",\"latitude\":\"\",\"longitude\":\"\"}},\"description\":\"Invita\u021bii conferin\u021bei speciale dedicate artistului vor analiza fenomenul celei mai cunoscute lucr\u0103ri a acestuia, vor aduce exemple de evenimente din teatrul contemporan, \u00een care se observ\u0103 influen\u021ba ideologic\u0103 sau formal\u0103 a regizorului polonez. \u00cen contextul expozi\u021biei \u201eCostum\/Sculptur\u0103\/Corp. Obiectele teatrale ale lui Kantor\u201d, prezentat\u0103 la Muzeul Brukenthal, vor fi abordate teme legate de costume \u0219i figurile actorilor, precum \u0219i de rolul manechinelor ca partenere ale actorilor vii \u00een numeroase spectacole ale Teatrului Cricot 2.\\nLa eveniment au fost invitate s\u0103 participe trei remarcabile teoreticiene ale teatrului, cadre didactice ale Universit\u0103\u021bii Jagiellone: prof. Katarzyna Fazan, dr. Anna R\u00f3\u017ca Burzy\u0144ska \u0219i dr. Marta Bry\u015b. Prin vocile reprezentan\u021bilor Cricoteka, Natalia Zarzecka \u0219i Tomasz Pietrucha, va fi prezentat, \u00een schimb, procesul de protejare a mo\u0219tenirii kantoriene: a celei materiale, prin conservarea artefactelor Teatrului Cricot 2, dar \u0219i a celei umane, reprezentat\u0103 de actorii teatrului lui Kantor, r\u0103ma\u0219i cumva orfani odat\u0103 cu moartea creatorului.\\nConferin\u021ba va fi moderat\u0103 de profesorul Octavian Saiu \u0219i va avea loc \u00een ziua de 22 iunie 2025 la ora 14, la Sala Oglinzilor, Forumul Democrat German Str. G-ral. Magheru 1-3.\\n\u00a0\\n\u00a0\\nKatarzyna Fazan \u2013 Costumul lui Kantor ca o carapace a transform\u0103rii actorului\\nAnna R\u00f3\u017ca Burzy\u0144ska \u2013 Influen\u021ba teatrului lui Tadeusz Kantor asupra teatrului mondial \\nMarta Bry\u015b \u2013 Clasa moart\u0103 a lui Tadeusz Kantor \u0219i Teatrul Mor\u021bii \\nNatalia Zarzecka \u2013 Actorii Teatrului Cricot 2\\nTomasz Pietrucha \u2013 Cricoteka, arhiv\u0103 vie a Teatrului Cricot 2\\n\u00a0\\nMarta Bry\u015b \u2013 doctor \u00een \u0219tiin\u021be umaniste, absolvent\u0103 de teatrologie la Universitatea Jagiellon\u0103. Redactoare a revistei de teatru \u201e Didaskalia\u201d, pred\u0103 la Facultatea de Actorie a Academiei de Art\u0103 Teatral\u0103 \u201eStanis\u0142aw Wyspia\u0144ski\u201d din Cracovia. \u00cen anul 2020 a publicat cartea Do\u015bwiadczenie postpami\u0119ci w teatrze (Experien\u021ba postmemoriei \u00een teatru). \u00centre anii 2014-2015 \u0219i 2016-2017 a fost membr\u0103 a comisiei Concursului de Montare a Dramaturgiei Poloneze Contemporane, organizat de Ministerul Culturii \u0219i Patrimoniului Na\u021bional. Colaboreaz\u0103 cu numeroase institu\u021bii \u0219i organiza\u021bii culturale \u00een calitate de curatoare \u0219i produc\u0103toare (printre altele, cu Festivalul Reminiscencje Teatralne (Reminiscen\u021be Teatrale) de la Cracovia, Teatrul POP-UP, Salonul de Art\u0103 de la Cracovia, expozi\u021bia \u201eCARGO\u201d, semnat\u0103 de Marek Chlanda la Cricoteka). \u00cen anul 2025 urmeaz\u0103 s\u0103-i apar\u0103 cartea Biografia instytucji (Biografia unei institu\u021bii), dedicat\u0103 trupei de actori \u0219i Teatrului Evreiesc \u201eEster Rachel \u0219i Ida Kami\u0144ska\u201d din Var\u0219ovia.\\nAnna R\u00f3\u017ca Burzy\u0144ska \u2013 doctor abilitat la Catedra de Teatru \u0219i Dramaturgie a Universit\u0103\u021bii Jagiellone, specialist\u0103 \u00een teoria literaturii \u0219i teatrologie. \u00cen anul universitar 2022\/2023 a fost visiting research fellow la Ludwig-Maximilians-Universit\u00e4t din M\u00fcnchen. Domeniile de interes \u00een cercetare includ \u00een primul r\u00e2nd dramaturgiile polonez\u0103 \u0219i german\u0103 din secolul al XIX-lea p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, rela\u021biile dintre istoria \u0219tiin\u021bei \u0219i literatur\u0103, teatrul european contemporan, precum \u0219i teatrul radiofonic \u0219i muzica de teatru. Practic\u0103, de asemenea, critica teatral\u0103; \u00een perioada 2000\u20132024 a fost redactor al revistei de teatru \u201eDidaskalia\u201d. Din pozi\u021bia de curatoare, a colaborat, printre altele, cu Institutul Goethe de la Cracovia \u0219i Centrul de Documentare a Artei lui Tadeusz Kantor Cricoteka, iar ca dramaturg \u2013 cu Lars Jan, Stefan Kaegi \u0219i Barbara Wysocka. A ini\u021biat \u0219i curatoriaz\u0103 de mai mul\u021bi ani proiectul \u201ePlaying with Kantor\/Jocul cu Kantor\u201d la Cricoteka.\\n\u00a0\\nKatarzyna Fazan \u2013 profesor la Catedra de Teatru \u0219i Dramaturgie a Universit\u0103\u021bii Jagiellone \u0219i la Academia de Art\u0103 Teatral\u0103 din Cracovia. Este redactor-\u0219ef al seriei Teatr\/Konstelacje (Teatru\/Constela\u021bii). Se specializeaz\u0103 \u00een literatura \u0219i teatrul perioadei moderniste, se ocup\u0103, de asemenea, de artele vizuale \u0219i scenografia de teatru contemporane. Printre c\u0103r\u021bile publicate se num\u0103r\u0103: Projekty intymnego teatru \u015bmierci: Wyspia\u0144ski\u2013Le\u015bmian\u2013Kantor (Proiecte ale teatrului intim al mor\u021bii: Wyspia\u0144ski\u2013Le\u015bmian\u2013Kantor, 2009), Kantor: Nie\/Obecno\u015b\u0107 (Kantor: Ne\/Prezen\u021b\u0103, 2019), edi\u021bia \u00een limba englez\u0103 Kantor. Non\/Presence (2025), Pasa\u017ce scenografii: Praskie Quadriennale 1999\u20132019 (Pasaje scenografice: Cvadrienala de la Praga 1999\u20132019, ed. 2022). Este coeditoare, \u00eempreun\u0103 cu Anna R. Burzy\u0144ska \u0219i Marta Bry\u015b, a volumului Dzi\u015b Tadeusz Kantor! Metamorfozy \u015bmierci, pami\u0119ci i obecno\u015bci (Ast\u0103zi Tadeusz Kantor! Metamorfozele mor\u021bii, memoriei \u0219i prezen\u021bei, 2014), edi\u021bia \u00een limba englez\u0103: Tadeusz Kantor Today: Metamorphoses of Death, Memory and Presence (2014), \u0219i, \u00eempreun\u0103 cu Bryce Lease \u0219i Micha\u0142 Kobia\u0142ka, a volumului A History of Polish Theatre (O istorie a teatrului polonez, 2022). Este pre\u0219edinta Consiliului de Programare al Centrului Cricoteka.\\n\u00a0\\nTomasz Pietrucha \u2013 specialist al Departamentului Arhiva \u0219i Biblioteca Muzeului Tadeusz Kantor. \u00cen activitatea cotidian\u0103 se ocup\u0103 de resursele Centrului Cricoteka \u0219i de l\u0103rgirea colec\u021biei cu noi obiecte. Sus\u021bine prelegeri \u0219i conferin\u021be dedicate lui Tadeusz Kantor \u0219i muzeului s\u0103u. Curatoriaz\u0103 expozi\u021bii care prezint\u0103 colec\u021bia Cricoteka.\\nNatalia Zarzecka \u2013 directoare a Centrului Cricoteka din 2004. \u00cen 2006 a ini\u021biat demersurile pentru construirea noului sediu al institu\u021biei, inaugurat la 12 septembrie 2014. Este coautoare a mai multor expozi\u021bii, printre care \u201cAn Impossible Journey. The Art and Theatre of Tadeusz Kantor\u201d la Sainsbury Centre for Visual Arts din Norwich, \u201eTadeusz Kantor. O\u00f9 sont les neiges d\u2019antan\u201d la Muzeul Tinguely din Basel, precum \u0219i a numeroase proiecte derulate la Cricoteka. Semneaz\u0103 texte dedicate operei lui Tadeusz Kantor \u0219i istoriei Cricoteka, publicate \u00een cataloage de expozi\u021bii \u0219i publica\u021bii, de asemenea, particip\u0103 activ cu prezent\u0103ri pe aceste teme la simpozioane \u0219i conferin\u021be interna\u021bionale.\\n\u00a0\\nTadeusz Kantor (1915\u20131990) \u2013 artist de avangard\u0103, pictor, desenator, teoretician al artei, scenograf, regizor, creator de happening-uri, remarcabil reformator al teatrului secolului al XX-lea. A studiat la Academia de Arte Frumoase din Cracovia (1934-1939). \u00cen timpul ocupa\u021biei germane a fondat Teatrul Independent Clandestin, unde a pus \u00een scen\u0103, cu caracter conspirativ, Balladyna, dup\u0103 Juliusz S\u0142owacki (1943) \u0219i \u00centoarcerea lui Ulise, dup\u0103 Stanis\u0142aw Wyspia\u0144ski (1944). A fost cofondator al Grupului Tinerilor Arti\u0219ti Plastici \u0219i primei Expozi\u021bii de Art\u0103 Modern\u0103 (1948). \u00cencep\u00e2nd cu anii\u201950 a colaborat cu teatre profesioniste ca scenograf. \u00cen perioada 1950-1954 s-a retras din circuitul oficial, \u00een semn de protest fa\u021b\u0103 de doctrina realismului socialist. \u00cen 1955 a \u00eenfiin\u021bat Teatrul Cricot 2, iar \u00een 1957 a reactivat Gruparea Cracovian\u0103.\\n\u00a0\\n\u00cen Teatrul Cricot 2 a creat un laborator dramatic, trec\u00e2nd de la Teatrul Autonom (Sepia, 1956) prin Teatrul Informel (\u00cen micul conac, 1961), Teatrul Zero (Nebunul \u0219i c\u0103lug\u0103ri\u021ba, 1963), Teatrul Happening (G\u0103inu\u0219a-de-balt\u0103, 1967), Teatrul Imposibil (Dr\u0103g\u0103la\u0219ii \u0219i pocitaniile, 1973) \u0219i culmin\u00e2nd cu Teatrul Mor\u021bii (din 1975).\\n\u00a0\\n\u00cen anii \u201960 a renun\u021bat la pictura clasic\u0103 \u00een favoarea conceptului de emballages (ambalaje). \u00cen 1975 a publicat manifestul Teatrului Mor\u021bii. Spectacolul s\u0103u Clasa moart\u0103 (1975) este considerat o capodoper\u0103 a teatrului secolului al XX-lea. Kantor a scris despre inspira\u021bia cre\u0103rii acestei opere \u00een textul Sala de clas\u0103, descriind o clas\u0103 pustie, v\u0103zut\u0103 prin geamurile pr\u0103fuite \u00eentr-un sat de la malul m\u0103rii.\\n\u00cen anii \u201980, Teatrul Cricot 2 a pus \u00een scen\u0103, printre altele, spectacolele Wielopole, Wielopole (1980), S\u0103 piar\u0103 arti\u0219tii (1985), Nu m\u0103 voi mai \u00eentoarce aici niciodat\u0103 (1988). \u00cen 1990, Kantor \u0219i-a preg\u0103tit ultimul spectacol, Ast\u0103zi e ziua mea, care a fost jucat dup\u0103 moartea lui.\\nInvita\u021bii conferin\u021bei speciale dedicate artistului vor analiza fenomenul celei mai cunoscute lucr\u0103ri a acestuia, vor aduce exemple de evenimente din teatrul contemporan, \u00een care se observ\u0103 influen\u021ba ideologic\u0103 sau formal\u0103 a regizorului polonez. \u00cen contextul expozi\u021biei \u201eCostum\/Sculptur\u0103\/Corp. Obiectele teatrale ale lui Kantor\u201d, prezentat\u0103 la Muzeul Brukenthal, vor fi abordate teme legate de costume \u0219i figurile actorilor, precum \u0219i de rolul manechinelor ca partenere ale actorilor vii \u00een numeroase spectacole ale Teatrului Cricot 2.\\nLa eveniment au fost invitate s\u0103 participe trei remarcabile teoreticiene ale teatrului, cadre didactice ale Universit\u0103\u021bii Jagiellone: prof. Katarzyna Fazan, dr. Anna R\u00f3\u017ca Burzy\u0144ska \u0219i dr. Marta Bry\u015b. Prin vocile reprezentan\u021bilor Cricoteka, Natalia Zarzecka \u0219i Tomasz Pietrucha, va fi prezentat, \u00een schimb, procesul de protejare a mo\u0219tenirii kantoriene: a celei materiale, prin conservarea artefactelor Teatrului Cricot 2, dar \u0219i a celei umane, reprezentat\u0103 de actorii teatrului lui Kantor, r\u0103ma\u0219i cumva orfani odat\u0103 cu moartea creatorului.\\nConferin\u021ba va fi moderat\u0103 de profesorul Octavian Saiu.\\n\u00a0\\n\u00a0\\nKatarzyna Fazan \u2013 Costumul lui Kantor ca o carapace a transform\u0103rii actorului\\nAnna R\u00f3\u017ca Burzy\u0144ska \u2013 Influen\u021ba teatrului lui Tadeusz Kantor asupra teatrului mondial \\nMarta Bry\u015b \u2013 Clasa moart\u0103 a lui Tadeusz Kantor \u0219i Teatrul Mor\u021bii \\nNatalia Zarzecka \u2013 Actorii Teatrului Cricot 2\\nTomasz Pietrucha \u2013 Cricoteka, arhiv\u0103 vie a Teatrului Cricot 2\\n\u00a0\\nMarta Bry\u015b \u2013 doctor \u00een \u0219tiin\u021be umaniste, absolvent\u0103 de teatrologie la Universitatea Jagiellon\u0103. Redactoare a revistei de teatru \u201e Didaskalia\u201d, pred\u0103 la Facultatea de Actorie a Academiei de Art\u0103 Teatral\u0103 \u201eStanis\u0142aw Wyspia\u0144ski\u201d din Cracovia. \u00cen anul 2020 a publicat cartea Do\u015bwiadczenie postpami\u0119ci w teatrze (Experien\u021ba postmemoriei \u00een teatru). \u00centre anii 2014-2015 \u0219i 2016-2017 a fost membr\u0103 a comisiei Concursului de Montare a Dramaturgiei Poloneze Contemporane, organizat de Ministerul Culturii \u0219i Patrimoniului Na\u021bional. Colaboreaz\u0103 cu numeroase institu\u021bii \u0219i organiza\u021bii culturale \u00een calitate de curatoare \u0219i produc\u0103toare (printre altele, cu Festivalul Reminiscencje Teatralne (Reminiscen\u021be Teatrale) de la Cracovia, Teatrul POP-UP, Salonul de Art\u0103 de la Cracovia, expozi\u021bia \u201eCARGO\u201d, semnat\u0103 de Marek Chlanda la Cricoteka). \u00cen anul 2025 urmeaz\u0103 s\u0103-i apar\u0103 cartea Biografia instytucji (Biografia unei institu\u021bii), dedicat\u0103 trupei de actori \u0219i Teatrului Evreiesc \u201eEster Rachel \u0219i Ida Kami\u0144ska\u201d din Var\u0219ovia.\\nAnna R\u00f3\u017ca Burzy\u0144ska \u2013 doctor abilitat la Catedra de Teatru \u0219i Dramaturgie a Universit\u0103\u021bii Jagiellone, specialist\u0103 \u00een teoria literaturii \u0219i teatrologie. \u00cen anul universitar 2022\/2023 a fost visiting research fellow la Ludwig-Maximilians-Universit\u00e4t din M\u00fcnchen. Domeniile de interes \u00een cercetare includ \u00een primul r\u00e2nd dramaturgiile polonez\u0103 \u0219i german\u0103 din secolul al XIX-lea p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, rela\u021biile dintre istoria \u0219tiin\u021bei \u0219i literatur\u0103, teatrul european contemporan, precum \u0219i teatrul radiofonic \u0219i muzica de teatru. Practic\u0103, de asemenea, critica teatral\u0103; \u00een perioada 2000\u20132024 a fost redactor al revistei de teatru \u201eDidaskalia\u201d. Din pozi\u021bia de curatoare, a colaborat, printre altele, cu Institutul Goethe de la Cracovia \u0219i Centrul de Documentare a Artei lui Tadeusz Kantor Cricoteka, iar ca dramaturg \u2013 cu Lars Jan, Stefan Kaegi \u0219i Barbara Wysocka. A ini\u021biat \u0219i curatoriaz\u0103 de mai mul\u021bi ani proiectul \u201ePlaying with Kantor\/Jocul cu Kantor\u201d la Cricoteka.\\n\u00a0\\nKatarzyna Fazan \u2013 profesor la Catedra de Teatru \u0219i Dramaturgie a Universit\u0103\u021bii Jagiellone \u0219i la Academia de Art\u0103 Teatral\u0103 din Cracovia. Este redactor-\u0219ef al seriei Teatr\/Konstelacje (Teatru\/Constela\u021bii). Se specializeaz\u0103 \u00een literatura \u0219i teatrul perioadei moderniste, se ocup\u0103, de asemenea, de artele vizuale \u0219i scenografia de teatru contemporane. Printre c\u0103r\u021bile publicate se num\u0103r\u0103: Projekty intymnego teatru \u015bmierci: Wyspia\u0144ski\u2013Le\u015bmian\u2013Kantor (Proiecte ale teatrului intim al mor\u021bii: Wyspia\u0144ski\u2013Le\u015bmian\u2013Kantor, 2009), Kantor: Nie\/Obecno\u015b\u0107 (Kantor: Ne\/Prezen\u021b\u0103, 2019), edi\u021bia \u00een limba englez\u0103 Kantor. Non\/Presence (2025), Pasa\u017ce scenografii: Praskie Quadriennale 1999\u20132019 (Pasaje scenografice: Cvadrienala de la Praga 1999\u20132019, ed. 2022). Este coeditoare, \u00eempreun\u0103 cu Anna R. Burzy\u0144ska \u0219i Marta Bry\u015b, a volumului Dzi\u015b Tadeusz Kantor! Metamorfozy \u015bmierci, pami\u0119ci i obecno\u015bci (Ast\u0103zi Tadeusz Kantor! Metamorfozele mor\u021bii, memoriei \u0219i prezen\u021bei, 2014), edi\u021bia \u00een limba englez\u0103: Tadeusz Kantor Today: Metamorphoses of Death, Memory and Presence (2014), \u0219i, \u00eempreun\u0103 cu Bryce Lease \u0219i Micha\u0142 Kobia\u0142ka, a volumului A History of Polish Theatre (O istorie a teatrului polonez, 2022). Este pre\u0219edinta Consiliului de Programare al Centrului Cricoteka.\\n\u00a0\\nTomasz Pietrucha \u2013 specialist al Departamentului Arhiva \u0219i Biblioteca Muzeului Tadeusz Kantor. \u00cen activitatea cotidian\u0103 se ocup\u0103 de resursele Centrului Cricoteka \u0219i de l\u0103rgirea colec\u021biei cu noi obiecte. Sus\u021bine prelegeri \u0219i conferin\u021be dedicate lui Tadeusz Kantor \u0219i muzeului s\u0103u. Curatoriaz\u0103 expozi\u021bii care prezint\u0103 colec\u021bia Cricoteka.\\nNatalia Zarzecka \u2013 directoare a Centrului Cricoteka din 2004. \u00cen 2006 a ini\u021biat demersurile pentru construirea noului sediu al institu\u021biei, inaugurat la 12 septembrie 2014. Este coautoare a mai multor expozi\u021bii, printre care \u201cAn Impossible Journey. The Art and Theatre of Tadeusz Kantor\u201d la Sainsbury Centre for Visual Arts din Norwich, \u201eTadeusz Kantor. O\u00f9 sont les neiges d\u2019antan\u201d la Muzeul Tinguely din Basel, precum \u0219i a numeroase proiecte derulate la Cricoteka. Semneaz\u0103 texte dedicate operei lui Tadeusz Kantor \u0219i istoriei Cricoteka, publicate \u00een cataloage de expozi\u021bii \u0219i publica\u021bii, de asemenea, particip\u0103 activ cu prezent\u0103ri pe aceste teme la simpozioane \u0219i conferin\u021be interna\u021bionale.\\n\u00a0\\nTadeusz Kantor (1915\u20131990) \u2013 artist de avangard\u0103, pictor, desenator, teoretician al artei, scenograf, regizor, creator de happening-uri, remarcabil reformator al teatrului secolului al XX-lea. A studiat la Academia de Arte Frumoase din Cracovia (1934-1939). \u00cen timpul ocupa\u021biei germane a fondat Teatrul Independent Clandestin, unde a pus \u00een scen\u0103, cu caracter conspirativ, Balladyna, dup\u0103 Juliusz S\u0142owacki (1943) \u0219i \u00centoarcerea lui Ulise, dup\u0103 Stanis\u0142aw Wyspia\u0144ski (1944). A fost cofondator al Grupului Tinerilor Arti\u0219ti Plastici \u0219i primei Expozi\u021bii de Art\u0103 Modern\u0103 (1948). \u00cencep\u00e2nd cu anii\u201950 a colaborat cu teatre profesioniste ca scenograf. \u00cen perioada 1950-1954 s-a retras din circuitul oficial, \u00een semn de protest fa\u021b\u0103 de doctrina realismului socialist. \u00cen 1955 a \u00eenfiin\u021bat Teatrul Cricot 2, iar \u00een 1957 a reactivat Gruparea Cracovian\u0103.\\n\u00a0\\n\u00cen Teatrul Cricot 2 a creat un laborator dramatic, trec\u00e2nd de la Teatrul Autonom (Sepia, 1956) prin Teatrul Informel (\u00cen micul conac, 1961), Teatrul Zero (Nebunul \u0219i c\u0103lug\u0103ri\u021ba, 1963), Teatrul Happening (G\u0103inu\u0219a-de-balt\u0103, 1967), Teatrul Imposibil (Dr\u0103g\u0103la\u0219ii \u0219i pocitaniile, 1973) \u0219i culmin\u00e2nd cu Teatrul Mor\u021bii (din 1975).\\n\u00a0\\n\u00cen anii \u201960 a renun\u021bat la pictura clasic\u0103 \u00een favoarea conceptului de emballages (ambalaje). \u00cen 1975 a publicat manifestul Teatrului Mor\u021bii. Spectacolul s\u0103u Clasa moart\u0103 (1975) este considerat o capodoper\u0103 a teatrului secolului al XX-lea. Kantor a scris despre inspira\u021bia cre\u0103rii acestei opere \u00een textul Sala de clas\u0103, descriind o clas\u0103 pustie, v\u0103zut\u0103 prin geamurile pr\u0103fuite \u00eentr-un sat de la malul m\u0103rii.\\n\u00cen anii \u201980, Teatrul Cricot 2 a pus \u00een scen\u0103, printre altele, spectacolele Wielopole, Wielopole (1980), S\u0103 piar\u0103 arti\u0219tii (1985), Nu m\u0103 voi mai \u00eentoarce aici niciodat\u0103 (1988). \u00cen 1990, Kantor \u0219i-a preg\u0103tit ultimul spectacol, Ast\u0103zi e ziua mea, care a fost jucat dup\u0103 moartea lui.\\nEvenimentul face parte din programul Sezonului Cultural Polonia-Rom\u00e2nia 2024-2025, organizat de Ministerul Culturii \u0219i Patrimoniului Na\u021bional din Polonia (Ministerstwo Kultury i Dziedzictwa Narodowego), Institutul Adam Mickiewicz (Instytut Adama Mickiewicza), Ministerul Culturii din Rom\u00e2nia \u0219i Institutul Cultural Rom\u00e2n \/ Romanian Cultural Institute, cu sprijinul Institutului Polonez din Bucure\u0219ti.\"},{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"pl-PL\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/06\/15\/conferinta-speciala-teatrul-lui-tadeusz-kantor-la-festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu\/#primaryimage\",\"url\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/06\/492148712_1265273725165295_8840382492713350823_n.jpg\",\"contentUrl\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/06\/492148712_1265273725165295_8840382492713350823_n.jpg\",\"width\":1250,\"height\":549},{\"@type\":\"BreadcrumbList\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/06\/15\/conferinta-speciala-teatrul-lui-tadeusz-kantor-la-festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu\/#breadcrumb\",\"itemListElement\":[{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":1,\"name\":\"Home\",\"item\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/\"},{\"@type\":\"ListItem\",\"position\":2,\"name\":\"Conferin\u021ba special\u0103 \u201eTeatrul lui Tadeusz Kantor\u201d la Festivalul Interna\u021bional de Teatru de la Sibiu\"}]},{\"@type\":\"WebSite\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#website\",\"url\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/\",\"name\":\"Instytut Polski w Bukareszcie\",\"description\":\"Instytuty Polskie\",\"potentialAction\":[{\"@type\":\"SearchAction\",\"target\":{\"@type\":\"EntryPoint\",\"urlTemplate\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/?s={search_term_string}\"},\"query-input\":{\"@type\":\"PropertyValueSpecification\",\"valueRequired\":true,\"valueName\":\"search_term_string\"}}],\"inLanguage\":\"pl-PL\"},{\"@type\":\"Person\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/980fdccff6ea3f1cab069becadecca5b\",\"name\":\"rutkowskip\",\"image\":{\"@type\":\"ImageObject\",\"inLanguage\":\"pl-PL\",\"@id\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/image\/\",\"url\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a44cb0329dc71f58530e0890a10f5e4d?s=96&d=mm&r=g\",\"contentUrl\":\"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a44cb0329dc71f58530e0890a10f5e4d?s=96&d=mm&r=g\",\"caption\":\"rutkowskip\"},\"url\":\"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/author\/rutkowskip\/\"}]}<\/script>\n<!-- \/ Yoast SEO plugin. -->","yoast_head_json":{"title":"Conferin\u021ba special\u0103 \u201eTeatrul lui Tadeusz Kantor\u201d la Festivalul Interna\u021bional de Teatru de la Sibiu - Instytut Polski w Bukareszcie","robots":{"index":"index","follow":"follow","max-snippet":"max-snippet:-1","max-image-preview":"max-image-preview:large","max-video-preview":"max-video-preview:-1"},"canonical":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/06\/15\/conferinta-speciala-teatrul-lui-tadeusz-kantor-la-festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu\/","og_locale":"pl_PL","og_type":"article","og_title":"Conferin\u021ba special\u0103 \u201eTeatrul lui Tadeusz Kantor\u201d la Festivalul Interna\u021bional de Teatru de la Sibiu - Instytut Polski w Bukareszcie","og_description":"Invita\u021bii conferin\u021bei speciale dedicate artistului vor analiza fenomenul celei mai cunoscute lucr\u0103ri a acestuia, vor aduce exemple de evenimente din teatrul contemporan, \u00een care se observ\u0103 influen\u021ba ideologic\u0103 sau formal\u0103 a regizorului polonez. \u00cen contextul expozi\u021biei \u201eCostum\/Sculptur\u0103\/Corp. Obiectele teatrale ale lui Kantor\u201d, prezentat\u0103 la Muzeul Brukenthal, vor fi abordate teme legate de costume \u0219i figurile [&hellip;]","og_url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/06\/15\/conferinta-speciala-teatrul-lui-tadeusz-kantor-la-festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu\/","og_site_name":"Instytut Polski w Bukareszcie","article_published_time":"2025-06-15T16:16:43+00:00","article_modified_time":"2025-06-24T08:10:33+00:00","og_image":[{"width":1250,"height":549,"url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/06\/492148712_1265273725165295_8840382492713350823_n.jpg","type":"image\/jpeg"}],"author":"rutkowskip","twitter_card":"summary_large_image","twitter_misc":{"Napisane przez":"rutkowskip","Szacowany czas czytania":"14 minut"},"schema":{"@context":"https:\/\/schema.org","@graph":[{"@type":"event","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/06\/15\/conferinta-speciala-teatrul-lui-tadeusz-kantor-la-festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu\/","url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/06\/15\/conferinta-speciala-teatrul-lui-tadeusz-kantor-la-festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu\/","name":"Conferin\u021ba special\u0103 \u201eTeatrul lui Tadeusz Kantor\u201d la Festivalul Interna\u021bional de Teatru de la Sibiu","isPartOf":{"@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#website"},"primaryImageOfPage":{"@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/06\/15\/conferinta-speciala-teatrul-lui-tadeusz-kantor-la-festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu\/#primaryimage"},"image":["https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/06\/492148712_1265273725165295_8840382492713350823_n.jpg","https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/06\/492148712_1265273725165295_8840382492713350823_n-300x132.jpg","https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/06\/492148712_1265273725165295_8840382492713350823_n-1024x450.jpg","https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/06\/492148712_1265273725165295_8840382492713350823_n.jpg"],"thumbnailUrl":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/06\/492148712_1265273725165295_8840382492713350823_n.jpg","datePublished":"2025-06-15T16:16:43+02:00","dateModified":"2025-06-24T08:10:33+02:00","author":{"@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/980fdccff6ea3f1cab069becadecca5b"},"breadcrumb":{"@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/06\/15\/conferinta-speciala-teatrul-lui-tadeusz-kantor-la-festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu\/#breadcrumb"},"inLanguage":"pl-PL","potentialAction":[{"@type":"ReadAction","target":["https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/06\/15\/conferinta-speciala-teatrul-lui-tadeusz-kantor-la-festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu\/"]}],"@context":"https:\/\/schema.org","startDate":"2025-06-22T02:00:00+02:00","endDate":"2025-06-22T04:00:00+02:00","eventStatus":"EventScheduled","eventAttendanceMode":"OfflineEventAttendanceMode","location":{"@type":"place","name":"","address":"","geo":{"@type":"GeoCoordinates","latitude":"","longitude":""}},"description":"Invita\u021bii conferin\u021bei speciale dedicate artistului vor analiza fenomenul celei mai cunoscute lucr\u0103ri a acestuia, vor aduce exemple de evenimente din teatrul contemporan, \u00een care se observ\u0103 influen\u021ba ideologic\u0103 sau formal\u0103 a regizorului polonez. \u00cen contextul expozi\u021biei \u201eCostum\/Sculptur\u0103\/Corp. Obiectele teatrale ale lui Kantor\u201d, prezentat\u0103 la Muzeul Brukenthal, vor fi abordate teme legate de costume \u0219i figurile actorilor, precum \u0219i de rolul manechinelor ca partenere ale actorilor vii \u00een numeroase spectacole ale Teatrului Cricot 2.\nLa eveniment au fost invitate s\u0103 participe trei remarcabile teoreticiene ale teatrului, cadre didactice ale Universit\u0103\u021bii Jagiellone: prof. Katarzyna Fazan, dr. Anna R\u00f3\u017ca Burzy\u0144ska \u0219i dr. Marta Bry\u015b. Prin vocile reprezentan\u021bilor Cricoteka, Natalia Zarzecka \u0219i Tomasz Pietrucha, va fi prezentat, \u00een schimb, procesul de protejare a mo\u0219tenirii kantoriene: a celei materiale, prin conservarea artefactelor Teatrului Cricot 2, dar \u0219i a celei umane, reprezentat\u0103 de actorii teatrului lui Kantor, r\u0103ma\u0219i cumva orfani odat\u0103 cu moartea creatorului.\nConferin\u021ba va fi moderat\u0103 de profesorul Octavian Saiu \u0219i va avea loc \u00een ziua de 22 iunie 2025 la ora 14, la Sala Oglinzilor, Forumul Democrat German Str. G-ral. Magheru 1-3.\n\u00a0\n\u00a0\nKatarzyna Fazan \u2013 Costumul lui Kantor ca o carapace a transform\u0103rii actorului\nAnna R\u00f3\u017ca Burzy\u0144ska \u2013 Influen\u021ba teatrului lui Tadeusz Kantor asupra teatrului mondial \nMarta Bry\u015b \u2013 Clasa moart\u0103 a lui Tadeusz Kantor \u0219i Teatrul Mor\u021bii \nNatalia Zarzecka \u2013 Actorii Teatrului Cricot 2\nTomasz Pietrucha \u2013 Cricoteka, arhiv\u0103 vie a Teatrului Cricot 2\n\u00a0\nMarta Bry\u015b \u2013 doctor \u00een \u0219tiin\u021be umaniste, absolvent\u0103 de teatrologie la Universitatea Jagiellon\u0103. Redactoare a revistei de teatru \u201e Didaskalia\u201d, pred\u0103 la Facultatea de Actorie a Academiei de Art\u0103 Teatral\u0103 \u201eStanis\u0142aw Wyspia\u0144ski\u201d din Cracovia. \u00cen anul 2020 a publicat cartea Do\u015bwiadczenie postpami\u0119ci w teatrze (Experien\u021ba postmemoriei \u00een teatru). \u00centre anii 2014-2015 \u0219i 2016-2017 a fost membr\u0103 a comisiei Concursului de Montare a Dramaturgiei Poloneze Contemporane, organizat de Ministerul Culturii \u0219i Patrimoniului Na\u021bional. Colaboreaz\u0103 cu numeroase institu\u021bii \u0219i organiza\u021bii culturale \u00een calitate de curatoare \u0219i produc\u0103toare (printre altele, cu Festivalul Reminiscencje Teatralne (Reminiscen\u021be Teatrale) de la Cracovia, Teatrul POP-UP, Salonul de Art\u0103 de la Cracovia, expozi\u021bia \u201eCARGO\u201d, semnat\u0103 de Marek Chlanda la Cricoteka). \u00cen anul 2025 urmeaz\u0103 s\u0103-i apar\u0103 cartea Biografia instytucji (Biografia unei institu\u021bii), dedicat\u0103 trupei de actori \u0219i Teatrului Evreiesc \u201eEster Rachel \u0219i Ida Kami\u0144ska\u201d din Var\u0219ovia.\nAnna R\u00f3\u017ca Burzy\u0144ska \u2013 doctor abilitat la Catedra de Teatru \u0219i Dramaturgie a Universit\u0103\u021bii Jagiellone, specialist\u0103 \u00een teoria literaturii \u0219i teatrologie. \u00cen anul universitar 2022\/2023 a fost visiting research fellow la Ludwig-Maximilians-Universit\u00e4t din M\u00fcnchen. Domeniile de interes \u00een cercetare includ \u00een primul r\u00e2nd dramaturgiile polonez\u0103 \u0219i german\u0103 din secolul al XIX-lea p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, rela\u021biile dintre istoria \u0219tiin\u021bei \u0219i literatur\u0103, teatrul european contemporan, precum \u0219i teatrul radiofonic \u0219i muzica de teatru. Practic\u0103, de asemenea, critica teatral\u0103; \u00een perioada 2000\u20132024 a fost redactor al revistei de teatru \u201eDidaskalia\u201d. Din pozi\u021bia de curatoare, a colaborat, printre altele, cu Institutul Goethe de la Cracovia \u0219i Centrul de Documentare a Artei lui Tadeusz Kantor Cricoteka, iar ca dramaturg \u2013 cu Lars Jan, Stefan Kaegi \u0219i Barbara Wysocka. A ini\u021biat \u0219i curatoriaz\u0103 de mai mul\u021bi ani proiectul \u201ePlaying with Kantor\/Jocul cu Kantor\u201d la Cricoteka.\n\u00a0\nKatarzyna Fazan \u2013 profesor la Catedra de Teatru \u0219i Dramaturgie a Universit\u0103\u021bii Jagiellone \u0219i la Academia de Art\u0103 Teatral\u0103 din Cracovia. Este redactor-\u0219ef al seriei Teatr\/Konstelacje (Teatru\/Constela\u021bii). Se specializeaz\u0103 \u00een literatura \u0219i teatrul perioadei moderniste, se ocup\u0103, de asemenea, de artele vizuale \u0219i scenografia de teatru contemporane. Printre c\u0103r\u021bile publicate se num\u0103r\u0103: Projekty intymnego teatru \u015bmierci: Wyspia\u0144ski\u2013Le\u015bmian\u2013Kantor (Proiecte ale teatrului intim al mor\u021bii: Wyspia\u0144ski\u2013Le\u015bmian\u2013Kantor, 2009), Kantor: Nie\/Obecno\u015b\u0107 (Kantor: Ne\/Prezen\u021b\u0103, 2019), edi\u021bia \u00een limba englez\u0103 Kantor. Non\/Presence (2025), Pasa\u017ce scenografii: Praskie Quadriennale 1999\u20132019 (Pasaje scenografice: Cvadrienala de la Praga 1999\u20132019, ed. 2022). Este coeditoare, \u00eempreun\u0103 cu Anna R. Burzy\u0144ska \u0219i Marta Bry\u015b, a volumului Dzi\u015b Tadeusz Kantor! Metamorfozy \u015bmierci, pami\u0119ci i obecno\u015bci (Ast\u0103zi Tadeusz Kantor! Metamorfozele mor\u021bii, memoriei \u0219i prezen\u021bei, 2014), edi\u021bia \u00een limba englez\u0103: Tadeusz Kantor Today: Metamorphoses of Death, Memory and Presence (2014), \u0219i, \u00eempreun\u0103 cu Bryce Lease \u0219i Micha\u0142 Kobia\u0142ka, a volumului A History of Polish Theatre (O istorie a teatrului polonez, 2022). Este pre\u0219edinta Consiliului de Programare al Centrului Cricoteka.\n\u00a0\nTomasz Pietrucha \u2013 specialist al Departamentului Arhiva \u0219i Biblioteca Muzeului Tadeusz Kantor. \u00cen activitatea cotidian\u0103 se ocup\u0103 de resursele Centrului Cricoteka \u0219i de l\u0103rgirea colec\u021biei cu noi obiecte. Sus\u021bine prelegeri \u0219i conferin\u021be dedicate lui Tadeusz Kantor \u0219i muzeului s\u0103u. Curatoriaz\u0103 expozi\u021bii care prezint\u0103 colec\u021bia Cricoteka.\nNatalia Zarzecka \u2013 directoare a Centrului Cricoteka din 2004. \u00cen 2006 a ini\u021biat demersurile pentru construirea noului sediu al institu\u021biei, inaugurat la 12 septembrie 2014. Este coautoare a mai multor expozi\u021bii, printre care \u201cAn Impossible Journey. The Art and Theatre of Tadeusz Kantor\u201d la Sainsbury Centre for Visual Arts din Norwich, \u201eTadeusz Kantor. O\u00f9 sont les neiges d\u2019antan\u201d la Muzeul Tinguely din Basel, precum \u0219i a numeroase proiecte derulate la Cricoteka. Semneaz\u0103 texte dedicate operei lui Tadeusz Kantor \u0219i istoriei Cricoteka, publicate \u00een cataloage de expozi\u021bii \u0219i publica\u021bii, de asemenea, particip\u0103 activ cu prezent\u0103ri pe aceste teme la simpozioane \u0219i conferin\u021be interna\u021bionale.\n\u00a0\nTadeusz Kantor (1915\u20131990) \u2013 artist de avangard\u0103, pictor, desenator, teoretician al artei, scenograf, regizor, creator de happening-uri, remarcabil reformator al teatrului secolului al XX-lea. A studiat la Academia de Arte Frumoase din Cracovia (1934-1939). \u00cen timpul ocupa\u021biei germane a fondat Teatrul Independent Clandestin, unde a pus \u00een scen\u0103, cu caracter conspirativ, Balladyna, dup\u0103 Juliusz S\u0142owacki (1943) \u0219i \u00centoarcerea lui Ulise, dup\u0103 Stanis\u0142aw Wyspia\u0144ski (1944). A fost cofondator al Grupului Tinerilor Arti\u0219ti Plastici \u0219i primei Expozi\u021bii de Art\u0103 Modern\u0103 (1948). \u00cencep\u00e2nd cu anii\u201950 a colaborat cu teatre profesioniste ca scenograf. \u00cen perioada 1950-1954 s-a retras din circuitul oficial, \u00een semn de protest fa\u021b\u0103 de doctrina realismului socialist. \u00cen 1955 a \u00eenfiin\u021bat Teatrul Cricot 2, iar \u00een 1957 a reactivat Gruparea Cracovian\u0103.\n\u00a0\n\u00cen Teatrul Cricot 2 a creat un laborator dramatic, trec\u00e2nd de la Teatrul Autonom (Sepia, 1956) prin Teatrul Informel (\u00cen micul conac, 1961), Teatrul Zero (Nebunul \u0219i c\u0103lug\u0103ri\u021ba, 1963), Teatrul Happening (G\u0103inu\u0219a-de-balt\u0103, 1967), Teatrul Imposibil (Dr\u0103g\u0103la\u0219ii \u0219i pocitaniile, 1973) \u0219i culmin\u00e2nd cu Teatrul Mor\u021bii (din 1975).\n\u00a0\n\u00cen anii \u201960 a renun\u021bat la pictura clasic\u0103 \u00een favoarea conceptului de emballages (ambalaje). \u00cen 1975 a publicat manifestul Teatrului Mor\u021bii. Spectacolul s\u0103u Clasa moart\u0103 (1975) este considerat o capodoper\u0103 a teatrului secolului al XX-lea. Kantor a scris despre inspira\u021bia cre\u0103rii acestei opere \u00een textul Sala de clas\u0103, descriind o clas\u0103 pustie, v\u0103zut\u0103 prin geamurile pr\u0103fuite \u00eentr-un sat de la malul m\u0103rii.\n\u00cen anii \u201980, Teatrul Cricot 2 a pus \u00een scen\u0103, printre altele, spectacolele Wielopole, Wielopole (1980), S\u0103 piar\u0103 arti\u0219tii (1985), Nu m\u0103 voi mai \u00eentoarce aici niciodat\u0103 (1988). \u00cen 1990, Kantor \u0219i-a preg\u0103tit ultimul spectacol, Ast\u0103zi e ziua mea, care a fost jucat dup\u0103 moartea lui.\nInvita\u021bii conferin\u021bei speciale dedicate artistului vor analiza fenomenul celei mai cunoscute lucr\u0103ri a acestuia, vor aduce exemple de evenimente din teatrul contemporan, \u00een care se observ\u0103 influen\u021ba ideologic\u0103 sau formal\u0103 a regizorului polonez. \u00cen contextul expozi\u021biei \u201eCostum\/Sculptur\u0103\/Corp. Obiectele teatrale ale lui Kantor\u201d, prezentat\u0103 la Muzeul Brukenthal, vor fi abordate teme legate de costume \u0219i figurile actorilor, precum \u0219i de rolul manechinelor ca partenere ale actorilor vii \u00een numeroase spectacole ale Teatrului Cricot 2.\nLa eveniment au fost invitate s\u0103 participe trei remarcabile teoreticiene ale teatrului, cadre didactice ale Universit\u0103\u021bii Jagiellone: prof. Katarzyna Fazan, dr. Anna R\u00f3\u017ca Burzy\u0144ska \u0219i dr. Marta Bry\u015b. Prin vocile reprezentan\u021bilor Cricoteka, Natalia Zarzecka \u0219i Tomasz Pietrucha, va fi prezentat, \u00een schimb, procesul de protejare a mo\u0219tenirii kantoriene: a celei materiale, prin conservarea artefactelor Teatrului Cricot 2, dar \u0219i a celei umane, reprezentat\u0103 de actorii teatrului lui Kantor, r\u0103ma\u0219i cumva orfani odat\u0103 cu moartea creatorului.\nConferin\u021ba va fi moderat\u0103 de profesorul Octavian Saiu.\n\u00a0\n\u00a0\nKatarzyna Fazan \u2013 Costumul lui Kantor ca o carapace a transform\u0103rii actorului\nAnna R\u00f3\u017ca Burzy\u0144ska \u2013 Influen\u021ba teatrului lui Tadeusz Kantor asupra teatrului mondial \nMarta Bry\u015b \u2013 Clasa moart\u0103 a lui Tadeusz Kantor \u0219i Teatrul Mor\u021bii \nNatalia Zarzecka \u2013 Actorii Teatrului Cricot 2\nTomasz Pietrucha \u2013 Cricoteka, arhiv\u0103 vie a Teatrului Cricot 2\n\u00a0\nMarta Bry\u015b \u2013 doctor \u00een \u0219tiin\u021be umaniste, absolvent\u0103 de teatrologie la Universitatea Jagiellon\u0103. Redactoare a revistei de teatru \u201e Didaskalia\u201d, pred\u0103 la Facultatea de Actorie a Academiei de Art\u0103 Teatral\u0103 \u201eStanis\u0142aw Wyspia\u0144ski\u201d din Cracovia. \u00cen anul 2020 a publicat cartea Do\u015bwiadczenie postpami\u0119ci w teatrze (Experien\u021ba postmemoriei \u00een teatru). \u00centre anii 2014-2015 \u0219i 2016-2017 a fost membr\u0103 a comisiei Concursului de Montare a Dramaturgiei Poloneze Contemporane, organizat de Ministerul Culturii \u0219i Patrimoniului Na\u021bional. Colaboreaz\u0103 cu numeroase institu\u021bii \u0219i organiza\u021bii culturale \u00een calitate de curatoare \u0219i produc\u0103toare (printre altele, cu Festivalul Reminiscencje Teatralne (Reminiscen\u021be Teatrale) de la Cracovia, Teatrul POP-UP, Salonul de Art\u0103 de la Cracovia, expozi\u021bia \u201eCARGO\u201d, semnat\u0103 de Marek Chlanda la Cricoteka). \u00cen anul 2025 urmeaz\u0103 s\u0103-i apar\u0103 cartea Biografia instytucji (Biografia unei institu\u021bii), dedicat\u0103 trupei de actori \u0219i Teatrului Evreiesc \u201eEster Rachel \u0219i Ida Kami\u0144ska\u201d din Var\u0219ovia.\nAnna R\u00f3\u017ca Burzy\u0144ska \u2013 doctor abilitat la Catedra de Teatru \u0219i Dramaturgie a Universit\u0103\u021bii Jagiellone, specialist\u0103 \u00een teoria literaturii \u0219i teatrologie. \u00cen anul universitar 2022\/2023 a fost visiting research fellow la Ludwig-Maximilians-Universit\u00e4t din M\u00fcnchen. Domeniile de interes \u00een cercetare includ \u00een primul r\u00e2nd dramaturgiile polonez\u0103 \u0219i german\u0103 din secolul al XIX-lea p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, rela\u021biile dintre istoria \u0219tiin\u021bei \u0219i literatur\u0103, teatrul european contemporan, precum \u0219i teatrul radiofonic \u0219i muzica de teatru. Practic\u0103, de asemenea, critica teatral\u0103; \u00een perioada 2000\u20132024 a fost redactor al revistei de teatru \u201eDidaskalia\u201d. Din pozi\u021bia de curatoare, a colaborat, printre altele, cu Institutul Goethe de la Cracovia \u0219i Centrul de Documentare a Artei lui Tadeusz Kantor Cricoteka, iar ca dramaturg \u2013 cu Lars Jan, Stefan Kaegi \u0219i Barbara Wysocka. A ini\u021biat \u0219i curatoriaz\u0103 de mai mul\u021bi ani proiectul \u201ePlaying with Kantor\/Jocul cu Kantor\u201d la Cricoteka.\n\u00a0\nKatarzyna Fazan \u2013 profesor la Catedra de Teatru \u0219i Dramaturgie a Universit\u0103\u021bii Jagiellone \u0219i la Academia de Art\u0103 Teatral\u0103 din Cracovia. Este redactor-\u0219ef al seriei Teatr\/Konstelacje (Teatru\/Constela\u021bii). Se specializeaz\u0103 \u00een literatura \u0219i teatrul perioadei moderniste, se ocup\u0103, de asemenea, de artele vizuale \u0219i scenografia de teatru contemporane. Printre c\u0103r\u021bile publicate se num\u0103r\u0103: Projekty intymnego teatru \u015bmierci: Wyspia\u0144ski\u2013Le\u015bmian\u2013Kantor (Proiecte ale teatrului intim al mor\u021bii: Wyspia\u0144ski\u2013Le\u015bmian\u2013Kantor, 2009), Kantor: Nie\/Obecno\u015b\u0107 (Kantor: Ne\/Prezen\u021b\u0103, 2019), edi\u021bia \u00een limba englez\u0103 Kantor. Non\/Presence (2025), Pasa\u017ce scenografii: Praskie Quadriennale 1999\u20132019 (Pasaje scenografice: Cvadrienala de la Praga 1999\u20132019, ed. 2022). Este coeditoare, \u00eempreun\u0103 cu Anna R. Burzy\u0144ska \u0219i Marta Bry\u015b, a volumului Dzi\u015b Tadeusz Kantor! Metamorfozy \u015bmierci, pami\u0119ci i obecno\u015bci (Ast\u0103zi Tadeusz Kantor! Metamorfozele mor\u021bii, memoriei \u0219i prezen\u021bei, 2014), edi\u021bia \u00een limba englez\u0103: Tadeusz Kantor Today: Metamorphoses of Death, Memory and Presence (2014), \u0219i, \u00eempreun\u0103 cu Bryce Lease \u0219i Micha\u0142 Kobia\u0142ka, a volumului A History of Polish Theatre (O istorie a teatrului polonez, 2022). Este pre\u0219edinta Consiliului de Programare al Centrului Cricoteka.\n\u00a0\nTomasz Pietrucha \u2013 specialist al Departamentului Arhiva \u0219i Biblioteca Muzeului Tadeusz Kantor. \u00cen activitatea cotidian\u0103 se ocup\u0103 de resursele Centrului Cricoteka \u0219i de l\u0103rgirea colec\u021biei cu noi obiecte. Sus\u021bine prelegeri \u0219i conferin\u021be dedicate lui Tadeusz Kantor \u0219i muzeului s\u0103u. Curatoriaz\u0103 expozi\u021bii care prezint\u0103 colec\u021bia Cricoteka.\nNatalia Zarzecka \u2013 directoare a Centrului Cricoteka din 2004. \u00cen 2006 a ini\u021biat demersurile pentru construirea noului sediu al institu\u021biei, inaugurat la 12 septembrie 2014. Este coautoare a mai multor expozi\u021bii, printre care \u201cAn Impossible Journey. The Art and Theatre of Tadeusz Kantor\u201d la Sainsbury Centre for Visual Arts din Norwich, \u201eTadeusz Kantor. O\u00f9 sont les neiges d\u2019antan\u201d la Muzeul Tinguely din Basel, precum \u0219i a numeroase proiecte derulate la Cricoteka. Semneaz\u0103 texte dedicate operei lui Tadeusz Kantor \u0219i istoriei Cricoteka, publicate \u00een cataloage de expozi\u021bii \u0219i publica\u021bii, de asemenea, particip\u0103 activ cu prezent\u0103ri pe aceste teme la simpozioane \u0219i conferin\u021be interna\u021bionale.\n\u00a0\nTadeusz Kantor (1915\u20131990) \u2013 artist de avangard\u0103, pictor, desenator, teoretician al artei, scenograf, regizor, creator de happening-uri, remarcabil reformator al teatrului secolului al XX-lea. A studiat la Academia de Arte Frumoase din Cracovia (1934-1939). \u00cen timpul ocupa\u021biei germane a fondat Teatrul Independent Clandestin, unde a pus \u00een scen\u0103, cu caracter conspirativ, Balladyna, dup\u0103 Juliusz S\u0142owacki (1943) \u0219i \u00centoarcerea lui Ulise, dup\u0103 Stanis\u0142aw Wyspia\u0144ski (1944). A fost cofondator al Grupului Tinerilor Arti\u0219ti Plastici \u0219i primei Expozi\u021bii de Art\u0103 Modern\u0103 (1948). \u00cencep\u00e2nd cu anii\u201950 a colaborat cu teatre profesioniste ca scenograf. \u00cen perioada 1950-1954 s-a retras din circuitul oficial, \u00een semn de protest fa\u021b\u0103 de doctrina realismului socialist. \u00cen 1955 a \u00eenfiin\u021bat Teatrul Cricot 2, iar \u00een 1957 a reactivat Gruparea Cracovian\u0103.\n\u00a0\n\u00cen Teatrul Cricot 2 a creat un laborator dramatic, trec\u00e2nd de la Teatrul Autonom (Sepia, 1956) prin Teatrul Informel (\u00cen micul conac, 1961), Teatrul Zero (Nebunul \u0219i c\u0103lug\u0103ri\u021ba, 1963), Teatrul Happening (G\u0103inu\u0219a-de-balt\u0103, 1967), Teatrul Imposibil (Dr\u0103g\u0103la\u0219ii \u0219i pocitaniile, 1973) \u0219i culmin\u00e2nd cu Teatrul Mor\u021bii (din 1975).\n\u00a0\n\u00cen anii \u201960 a renun\u021bat la pictura clasic\u0103 \u00een favoarea conceptului de emballages (ambalaje). \u00cen 1975 a publicat manifestul Teatrului Mor\u021bii. Spectacolul s\u0103u Clasa moart\u0103 (1975) este considerat o capodoper\u0103 a teatrului secolului al XX-lea. Kantor a scris despre inspira\u021bia cre\u0103rii acestei opere \u00een textul Sala de clas\u0103, descriind o clas\u0103 pustie, v\u0103zut\u0103 prin geamurile pr\u0103fuite \u00eentr-un sat de la malul m\u0103rii.\n\u00cen anii \u201980, Teatrul Cricot 2 a pus \u00een scen\u0103, printre altele, spectacolele Wielopole, Wielopole (1980), S\u0103 piar\u0103 arti\u0219tii (1985), Nu m\u0103 voi mai \u00eentoarce aici niciodat\u0103 (1988). \u00cen 1990, Kantor \u0219i-a preg\u0103tit ultimul spectacol, Ast\u0103zi e ziua mea, care a fost jucat dup\u0103 moartea lui.\nEvenimentul face parte din programul Sezonului Cultural Polonia-Rom\u00e2nia 2024-2025, organizat de Ministerul Culturii \u0219i Patrimoniului Na\u021bional din Polonia (Ministerstwo Kultury i Dziedzictwa Narodowego), Institutul Adam Mickiewicz (Instytut Adama Mickiewicza), Ministerul Culturii din Rom\u00e2nia \u0219i Institutul Cultural Rom\u00e2n \/ Romanian Cultural Institute, cu sprijinul Institutului Polonez din Bucure\u0219ti."},{"@type":"ImageObject","inLanguage":"pl-PL","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/06\/15\/conferinta-speciala-teatrul-lui-tadeusz-kantor-la-festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu\/#primaryimage","url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/06\/492148712_1265273725165295_8840382492713350823_n.jpg","contentUrl":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-content\/uploads\/sites\/11\/2025\/06\/492148712_1265273725165295_8840382492713350823_n.jpg","width":1250,"height":549},{"@type":"BreadcrumbList","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/2025\/06\/15\/conferinta-speciala-teatrul-lui-tadeusz-kantor-la-festivalul-international-de-teatru-de-la-sibiu\/#breadcrumb","itemListElement":[{"@type":"ListItem","position":1,"name":"Home","item":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/"},{"@type":"ListItem","position":2,"name":"Conferin\u021ba special\u0103 \u201eTeatrul lui Tadeusz Kantor\u201d la Festivalul Interna\u021bional de Teatru de la Sibiu"}]},{"@type":"WebSite","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#website","url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/","name":"Instytut Polski w Bukareszcie","description":"Instytuty Polskie","potentialAction":[{"@type":"SearchAction","target":{"@type":"EntryPoint","urlTemplate":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/?s={search_term_string}"},"query-input":{"@type":"PropertyValueSpecification","valueRequired":true,"valueName":"search_term_string"}}],"inLanguage":"pl-PL"},{"@type":"Person","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/980fdccff6ea3f1cab069becadecca5b","name":"rutkowskip","image":{"@type":"ImageObject","inLanguage":"pl-PL","@id":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/#\/schema\/person\/image\/","url":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a44cb0329dc71f58530e0890a10f5e4d?s=96&d=mm&r=g","contentUrl":"https:\/\/secure.gravatar.com\/avatar\/a44cb0329dc71f58530e0890a10f5e4d?s=96&d=mm&r=g","caption":"rutkowskip"},"url":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/author\/rutkowskip\/"}]}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14073","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/users\/42"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14073"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14073\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14088,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14073\/revisions\/14088"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/media\/14074"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14073"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14073"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/instytutpolski.pl\/bucuresti\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14073"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}