\u201eAceste opere nu au ap\u0103rut din nevoia ocazional\u0103 \u0219i trec\u0103toare a unui anumit spectacol, ci sunt str\u00e2ns legate de ideile care \u00eemi definesc crea\u021bia. [\u2026] De\u021bin suficient\u0103 tensiune interioar\u0103 \u0219i sens pentru a fi ni\u0219te opere de art\u0103 autonome.\u201d \u2013 Tadeusz Kantor<\/p>\n
Punctul de plecare al expozi\u021biei este ideea de a privi costumele ca opere de art\u0103 autonome, care de\u021bin suficient\u0103 tensiune interioar\u0103, biografie \u0219i materialitate proprii, fiind totodat\u0103 o prelungire a spa\u021biului, dar \u0219i a corpului actorului. Importan\u021ba materialit\u0103\u021bii la Kantor este una aparte. Obiectele de pe scen\u0103 nu erau doar \u201eresturi\u201d sau \u201er\u0103m\u0103\u0219i\u021be\u201d, a\u0219a cum le numea adesea chiar artistul, ci \u0219i o poveste despre condi\u021bia uman\u0103, despre trecere \u0219i prezen\u021b\u0103. Obiectele teatrale \u0219i costumele deveneau forme sculpturale, la grani\u021ba dintre corp \u0219i spa\u021biu, dintre idee \u0219i form\u0103 fizic\u0103, dintre memorie colectiv\u0103 \u0219i individualitate. Costumele care \u00ee\u0219i pierd forma uman\u0103 sau care o imit\u0103 se transform\u0103 \u00een opere de art\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare. Sunt corpuri-sculpturi speciale, care merit\u0103 statutul de sculpturi, fiind \u00een acela\u0219i timp inseparabil legate de corporalitatea actorului. Materia scenic\u0103, alc\u0103tuit\u0103 din imagini intense, obiecte metaforice \u0219i corpul viu, devenea un teritoriu al experimentului, dar \u0219i al reflec\u021biei asupra trecerii timpului, memoriei \u0219i mor\u021bii.<\/p>\n
Obiectele prezentate \u00een expozi\u021bie ilustreaz\u0103 capacitatea extraordinar\u0103 a artistului de a crea un limbaj teatral propriu: inimitabil, profund \u00eenr\u0103d\u0103cinat \u00een istoria \u0219i experien\u021ba poloneze ale secolului al XX-lea. Ele reflect\u0103, de asemenea, sensibilitatea lui Kantor pentru curentele artistice interna\u021bionale \u2014 dadaism,\u00a0informel\u00a0<\/em>sau constructivism. Reinterpretarea materialit\u0103\u021bii, specific\u0103 artistului, face trimitere direct\u0103 la cultura rom\u00e2n\u0103 prin intermediul a patru costume create de Kantor pentru spectacolul\u00a0Rinocerii\u00a0<\/em>(1961), dup\u0103 piesa lui Eug\u00e8ne Ionesco, regizat de Piotr Paw\u0142owski la Teatrul Stary din Cracovia. Acestor costume colorate \u0219i bogate vizual li se al\u0103tur\u0103 alte crea\u021bii mai personale \u2014 de la obiectele inspirate de Witkacy, la costumele din h\u00e2rtie din\u00a0cricotage<\/em>-ul\u00a0Unde sunt z\u0103pezile de alt\u0103dat\u0103<\/em>, p\u00e2n\u0103 la instala\u021bii provenite din ultimele spectacole ale lui Kantor, apar\u021bin\u00e2nd perioadei Teatrului Mor\u021bii:\u00a0Clasa moart\u0103<\/em>\u00a0\u0219i\u00a0Ast\u0103zi e ziua mea<\/em>. Din prezentare fac parte \u0219i obiecte desprinse de forma tradi\u021bional\u0103 a costumului, precum reconstituirea de autor a formei Goplana din\u00a0Balladyna<\/em>\u00a0sau \u201eMinora\u201d, pe suport metalic.<\/p>\n Expozi\u021bia este o invita\u021bie la a descoperi istoria teatrului lui Tadeusz Kantor, dar \u0219i la a urm\u0103ri ideile, influen\u021bele \u0219i fascina\u021biile din spatele lui. Totodat\u0103, este un spa\u021biu de reflec\u021bie asupra modului \u00een care artistul construia tensiuni, \u00een care trata materia \u0219i forma, precum \u0219i asupra felului \u00een care teatrul s\u0103u s-a transformat \u00een ceva ce exist\u0103 dincolo de timp \u2013 o colec\u021bie de obiecte artistice, care pulseaz\u0103 p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi \u0219i continu\u0103 s\u0103 aib\u0103 impact. Exact acolo \u2014 \u00eentre imagina\u021bia vie \u0219i corp \u2014 ia na\u0219tere teatrul lui Kantor, sintez\u0103 vizionar\u0103 \u00eentre form\u0103, emo\u021bie \u0219i spa\u021biu. Un teatru care nu se \u00eencheie odat\u0103 cu cobor\u00e2rea de pe scen\u0103, ci care continu\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u2013 \u00een materie, \u00een memorie, \u00een imagina\u021bia genera\u021biilor urm\u0103toare.<\/p>\n Vernisajul expozi\u021biei are loc pe 11 septembrie, orele 19-21.<\/p>\n Expozi\u021bia va fi deschis\u0103 p\u00e2n\u0103 la 26 octombrie 2025 \u0219i este \u00eenso\u021bit\u0103 de program de evenimente conexe care vor fi comunicate ulterior pe paginile social media ale MNAC.<\/p>\n Printre ele se vor afla dou\u0103 tururi ghidate organizate de Institutul Polonez din Bucure\u0219ti \u0219i sus\u021binute de dou\u0103 persoane cunoscute din mediul cultural rom\u00e2nesc contemporan.<\/p>\n Pe 4 octombrie, de la ora 16 v\u0103 invit\u0103m la tur ghidat al expozi\u021biei cu jurnalistul cultural \u0219i dramaturgul Ionu\u021b Sociu care va povesti \u0219i despre leg\u0103tura lui personal\u0103 cu opera lui Kantor.<\/p>\n Ionu\u021b Sociu (n. 1984) este jurnalist cultural \u0219i dramaturg. A urmat cursurile Facult\u0103\u021bii de Teatrologie \u00een cadrul UNATC I.L. Caragiale, urmate de studii postuniversitare la Bard College Berlin. \u00cencep\u00e2nd din 2005, Ionu\u021b Sociu a publicat articole, cronici, interviuri, reportaje \u0219i eseuri \u00een diverse publica\u021bii din Rom\u00e2nia. A semnat mai multe traduceri din dramaturgia contemporan\u0103, iar ca dramaturg a lucrat cu mai mul\u021bi regizori importan\u021bi ai scenei rom\u00e2ne\u0219ti contemporane. \u00cen ultimii \u0219ase ani a lucrat ca reporter la publica\u021bia Scena9, publica\u021bie cu care colaboreaz\u0103 \u0219i ast\u0103zi \u00een mod constant. Din 2024, este unul dintre curatorii Festivalului Na\u021bional de Teatru.<\/p>\n S\u00e2mb\u0103t\u0103, pe 18 octombrie, de la ora 16.00, ve\u021bi avea oportunitatea de a participa la un tur ghidat cu artista \u0219i curatoarea Suzana Dan.<\/p>\n Suzana Dan activeaz\u0103 \u00een scena cultural\u0103 local\u0103 de peste dou\u0103zeci de ani. Este ini\u021biatoarea evenimentelor Noaptea Alb\u0103 a Galeriilor – NAG, Noaptea Alb\u0103 a lui Eminescu – NAE \u0219i coordoneaz\u0103 programele centrului de cultur\u0103 contemporan\u0103 Reziden\u021ba9 din Bucure\u0219ti.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Curatori: Justyna Dro\u0144, Bogdan Renczy\u0144ski<\/p>\n Curatoarea programului conex: Aldona Mikulska<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Evenimentul face parte din programul Sezonului Cultural Polonia-Rom\u00e2nia 2024-2025, organizat de Ministerul Culturii \u0219i Patrimoniului Na\u021bional din Polonia (Ministerstwo Kultury i Dziedzictwa Narodowego), Institutul Adam Mickiewicz (Instytut Adama Mickiewicza), Ministerul Culturii din Rom\u00e2nia \u0219i Institutul Cultural Rom\u00e2n \/ Romanian Cultural Institute, cu sprijinul Institutului Polonez din Bucure\u0219ti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u201eAceste opere nu au ap\u0103rut din nevoia ocazional\u0103 \u0219i trec\u0103toare a unui anumit spectacol, ci sunt str\u00e2ns legate de ideile care \u00eemi definesc crea\u021bia. [\u2026] De\u021bin suficient\u0103 tensiune interioar\u0103 \u0219i sens pentru a fi ni\u0219te opere de art\u0103 autonome.\u201d \u2013 Tadeusz Kantor Punctul de plecare al expozi\u021biei este ideea de a privi costumele ca opere […]<\/p>\n","protected":false},"author":42,"featured_media":14398,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-14397","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alte"],"yoast_head":"\n