Cultura \u2013 fie ea art\u0103 contemporan\u0103, muzee, produc\u021bii digitale sau interven\u021bii \u00een spa\u021biul public \u2013 este, dintotdeauna, h\u00e2rtia de turnesol a societ\u0103\u021bii \u0219i a transform\u0103rilor ei. La fel ca \u00eentreaga societate european\u0103, cultura este, acum, \u00eentr-o etap\u0103, brusc instalat\u0103, de reinventare a propriilor mecanisme: cum producem, efectiv, cultur\u0103 \u00een plin\u0103 reg\u00e2ndire a resurselor \u0219i mijloacelor, fie ele energetice, logistice, de mobilitate sau umane? Ce politici culturale sunt necesare \u0219i \u00een ce mod trebuie adaptate actualele politici publice la o asemenea situa\u021bie? Aceste \u00eentreb\u0103ri \u2013 care au generat deja \u0219i solu\u021bii concrete \u00een Europa \u2013 vor fi dezb\u0103tute de participan\u021bii la atelierul online \u201eInspiring public policies for a sustainable cultural sector\u201d. Aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire se va desf\u0103\u0219ura pe data de 21 noiembrie, \u00eentre orele 10.00-13.00, \u00een limba englez\u0103 f\u0103r\u0103 traducere. Evenimentul face parte din proiectul \u201eCultur\u0103 durabil\u0103 \u2013 m\u0103rci de sustenabilitate pentru sectorul cultural\u201d al EUNIC Rom\u00e2nia, finan\u021bat de EUNIC Global, organizat prin intermediul Forumului Cultural Austriac, \u00een colaborare cu Institutul Francez din Rom\u00e2nia, Goethe-Institut Bucure\u0219ti, Institutul Polonez \u0219i Institutul Italian de Cultur\u0103. Proiectul este sus\u021binut de Reprezentan\u021ba Comisiei Europene \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\u00a0Evenimentul se adreseaz\u0103 exclusiv profesioni\u0219tilor din sectorul cultural, participarea fiind posibil\u0103 doar cu \u00eenscriere prealabil\u0103 la adresa bukarest-kf(at)bmeia.gv.at (p\u00e2n\u0103 pe 17 noiembrie, ora 13.00). E-mailul de confirmare a \u00eenscrierii va include linkul c\u0103tre platforma digital\u0103 care g\u0103zduie\u0219te atelierul.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Vorbitori:<\/p>\n
Austria \u2013 Magdalena \u017belasko, directoare executiv\u0103 LET’S CEE Film Festival;<\/p>\n
Fran\u021ba \u2013 Guilhem Chabas, \u0219ef de proiect pentru Centrele Na\u021bionale Dramatice, \u00een cadrul Ministerului Culturii;<\/p>\n
Italia \u2013 Michela Rota, arhitect\u0103, membr\u0103 a Grupului de lucru ICOM pentru Sustenabilitate \u0219i manager de proiect \u00een cadrul ini\u021biativei Museintegrati;<\/p>\n
Polonia \u2013 Anna Czaban, specialist\u0103 \u00een studii culturale, membr\u0103 a colectivului \u201eCulture for Climate\u201d.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0Conceptul de sustenabilitate trece printr-un proces, pe c\u00e2t de nea\u0219teptat pe at\u00e2t de intens, de reevaluare a sensurilor sale. Consecin\u021bele crizei pandemice \u0219i, mai ales, ale conflictului armat din Ucraina au pus \u00een discu\u021bie sau chiar au anulat anumite obiective majore ale politicilor europene de prevenire \u0219i contracarare ale schimb\u0103rilor climatice. Sectorul cultural european a reprezentat dintotdeauna unul dintre avanposturile mi\u0219c\u0103rii de con\u0219tientizare \u00een favoarea conserv\u0103rii unui mediu curat pentru genera\u021biile viitoare. Cu toate acestea, dincolo de punerea \u00een practic\u0103 a legisla\u021biei europene \u00een domeniu, semnifica\u021biile ideii de sustenabilitate \u0219i demersurile individuale \u00een favoarea acesteia sunt influen\u021bate de o serie de factori obiectivi ce \u021bin de istoria, particularit\u0103\u021bile culturale, practica social\u0103 \u0219i politic\u0103 ale fiec\u0103rei \u021b\u0103ri membre a Uniunii Europene, precum \u0219i, \u00een ultima vreme, de actualitatea geo-politic\u0103.<\/p>\n
\u201e\u00cen Rom\u00e2nia, problema resurselor \u2013 financiare, umane \u2013 a \u00eempins \u00een plan secund dezbaterea despre tranzi\u021bia ecologic\u0103 \u00een sectorul cultural \u0219i a \u00eencetinit substan\u021bial schimb\u0103rile concrete pe care aceasta le implic\u0103. Toate datele arat\u0103 c\u0103, spre deosebire de alte contexte na\u021bionale, situa\u021bia precar\u0103 a lucr\u0103torilor culturali locali e pragul de netrecut, grija central\u0103 a \u00eentregului sector. Tr\u0103im o situa\u021bie cu totul extraordinar\u0103, \u00een care sustenabilitatea culturii trebuie privit\u0103 \u00een primul r\u00e2nd din punctul de vedere social \u0219i economic\u201d, spune Iulia Popovici, fost secretar de stat \u00een Ministerul Culturii, specialist\u0103 \u00een politici publice culturale, co-curatoare a proiectului.<\/p>\n
\u201eOrganizatorii nu ar trebui s\u0103 se team\u0103 de punerea evenimentelor sub egida sustenabilit\u0103\u021bii. Ei vor trece prin aceast\u0103 transformare fie de bun\u0103 voie, fie for\u021ba\u021bi de sponsori sau de public. Sustenabilitatea nu mai este o op\u021biune, ci devine o dovad\u0103 clar\u0103 a unui comportament responsabil, un angajament ferm pentru contribu\u021bia la dezvoltarea comunit\u0103\u021bii-gazd\u0103, o form\u0103 de respect fa\u021b\u0103 de mediu. Cultura are un poten\u021bial imens: creativitatea, care poate fi pusa in slujba sustenabilit\u0103\u021bii\u201d, subliniaz\u0103 Cristina B\u0103lan, expert si auditor interna\u021bional pentru managementul evenimentelor sustenabile (standardul ISO20121), co-curatoare a proiectului \u201eCultur\u0103 durabil\u0103 \u2013 m\u0103rci de sustenabilitate pentru sectorul cultural\u201d.<\/p>\n
Realizat sub egida clusterului EUNIC Rom\u00e2nia \u0219i finan\u021bat de EUNIC Global \u2013 Re\u021beaua institutelor culturale ale \u021b\u0103rilor membre ale UE \u2013, proiectul \u201eCultur\u0103 durabil\u0103 \u2013 m\u0103rci de sustenabilitate pentru sectorul cultural\u201d inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 faciliteze schimbul de bune practici \u00eentre operatori culturali rom\u00e2ni si europeni, pe baze egale. Organizarea lui se realizeaz\u0103 \u00een conformitate cu un set de reguli \u0219i criterii interna\u021bionale care urm\u0103resc diminuarea amprentei evenimentelor culturale asupra mediului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cultura \u2013 fie ea art\u0103 contemporan\u0103, muzee, produc\u021bii digitale sau interven\u021bii \u00een spa\u021biul public \u2013 este, dintotdeauna, h\u00e2rtia de turnesol a societ\u0103\u021bii \u0219i a transform\u0103rilor ei. La fel ca \u00eentreaga societate european\u0103, cultura este, acum, \u00eentr-o etap\u0103, brusc instalat\u0103, de reinventare a propriilor mecanisme: cum producem, efectiv, cultur\u0103 \u00een plin\u0103 reg\u00e2ndire a resurselor \u0219i mijloacelor, […]<\/p>\n","protected":false},"author":42,"featured_media":9173,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"inline_featured_image":false,"_monsterinsights_skip_tracking":false,"_monsterinsights_sitenote_active":false,"_monsterinsights_sitenote_note":"","_monsterinsights_sitenote_category":0,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-9172","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-alte"],"yoast_head":"\n