Fryderyk Chopin (1810-1849) este considerat unul dintre cei mai influenţi compozitori polonezi de muzică pentru pian. Personaj de notorietate şi apreciat pentru talentul său unic, s-a stabilit la Paris la vârsta de 21 de ani. De-a lungul vieții sale, a format multe prietenii valoroase, inclusiv cu Franz Liszt, Eugene Delacroix, Adam Mickiewicz şi Hector Berlioz.

În momentul de față, în Polonia există două festivaluri importante care îi aduc un omagiu lui Chopin.

Fondat în 1927, Concursul Internațional de Pian „Fryderyk Chopin” (Międzynarodowy Konkurs Pianistyczny im. Fryderyka Chopina) are loc o dată la cinci ani în Varșovia, lansând de-a lungul timpului unii dintre cei mai talentaţi pianişti din lume. Următoarea ediție, a 19-a, va avea loc anul viitor.

Festivalul „Chopin şi Europa sa” (Międzynarodowy Festiwal Muzyczny „Chopin i jego Europa”) se desfășoară, în schimb, în fiecare an, tot la Varșovia. Anul acesta, capitala Poloniei a deschis porțile muzicii clasice încă de pe 17 august şi va umple multe săli până pe 8 septembrie. Majoritatea concertelor din cadrul festivalului, ajuns deja la a 20-a ediție, pot fi văzute și ascultate gratuit pe canalul YouTube al Institutului „Fryderyk Chopin” (Narodowy Instytut Fryderyka Chopina).

Pe lângă strada care îi poartă numele, în Bucureşti găsim şi bustul lui Chopin, amplasat în parcul Regele Mihai I al României.

STRADA STANISLAV CIHOSCHI (București, sector 1, zona Piața Romană)

Stanislas Cihoschi (1868-1927) a fost un politician şi profesor universitar, născut în România ȋntr-o familie de origine poloneză. A fost rector al Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale din București (astăzi Academia de Studii Economice), iar pentru activităţile politice desfăşurate a primit Ordinul Coroana României în grad de Comandor. În memoria sa, una dintre clădirile Academiei de Studii Economice din București îi poartă numele.

Unul dintre fraţii săi a fost Henri Cihoschi (1872-1950), general al Armatei României în Primul Război Mondial, ulterior şi om politic. Henri a fost decorat cu Ordinul Mihai Viteazul pentru strategia şi modul cum a condus divizia 10 infanterie în Bătălia de la Mărășești. În anul 1950 a fost arestat şi condamnat fără judecată în închisoarea de la Sighet, unde şi-a găsit sfârşitul. Familia Cihoschi a pierdut totul în momentul venirii la putere a regimului comunist.

Casa în care a trăit generalul Henri Cihoschi poate fi văzută în București pe bulevardul Dacia 78.

COPACUL PLANTAT ÎN MEMORIA LUI JAN KARSKI (București, parcul Regele Mihai I al României, sector 1)

Jan Kozielewski, pseudonim Karski (1914-2000) – diplomat polonez, soldat, activist şi profesor

În timpul studiilor, Karski a efectuat stagii diplomatice și consulare la posturi din România, Germania, Elveția și Marea Britanie. În 1938 s-a alăturat diviziei consulare a Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polone.

Războiul din 1939 i-a intrerupt cariera diplomatică și s-a alăturat mișcării de rezistență subterană poloneză. În 1940 a fost capturat de Gestapo şi torturat brutal, însă a evadat cu ajutorul rezistenţei. A continuat să lucreze pentru ei ca şi curier şi a transmis informații secrete între rezistență și guvernul polonez în exil, cu sediul la Londra.

Jan Karski s-a infiltrat de două ori în ghetoul din Varșovia și în lagărul din care naziștii germani transportau evrei în lagărele de exterminare. Ulterior, a scris rapoarte despre Holocaust care au fost înaintate autorităților din Occident.

Profund influenţat de experienţele sale din timpul războiului și de memoria Holocaustului, Karski a lucrat de-a lungul vieții pentru a promova înțelegerea polonez-evreiască și pentru a onora memoria tuturor victimelor nazismului.

ACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI JÓZEF PIŁSUDSKI

Józef Piłsudski (1867-1935) a fost un om politic şi comandant militar polonez, perceput ca unul dintre întemeietorii națiunii poloneze moderne.

A fost șef de stat între anii 1918-1922, ulterior şi ministru al apărării, ale cărui reuşite politice şi militare au avut mereu ca scop independenţa şi întregirea Poloniei.

A fost prieten al familiei regale a României, unde s-a și aflat în lungi vacanțe, iar de patru ori în cadrul unor vizite oficiale. În anul 1922 a venit pentru prima dată în România, mai exact la Sinaia, la invitaţia Regelui Ferdinand şi a Reginei Maria, petrecând câteva zile cu Familia Regală. Rezultatul vizitei a fost semnarea unei noi alianţe şi convenţii militare cu Regele Ferdinand, mult mai puternic[ faţă de cea stabilită în 1921, întărind astfel relaţiile de prietenie dintre cele două naţiuni.

Pe lângă strada din Bucureşti care îi poartă numele, în parcul Izvor regăsim o placă comemorativă dedicată mareşalului şi celor patru vizite ale sale în România.

De asemenea, în Chişinău se află bustul lui Józef Piłsudski, realizat de sculptorul moldovean Veaceslav Jiglițchi. Piłsudski a vizitat consulatul Republicii Polone la Chișinău în anul 1932.

ACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI ADAM MICKIEWICZ

Adam Mickiewicz (1798-1855) a fost un poet, dramaturg, eseist şi activist politic polonez. Este considerat poet naţional în Polonia, Lituania și Belarus, fiind o figură emblematică a romantismului polonez.

Cea mai cunoscută lucrarea a sa este poemul epic naţional „Pan Tadeusz”, publicat în 1834.

Pe lângă calitatea de scriitor, Mickiewicz a fost si profesor de literatură latină la Academia din Lausanne, iar în 1840 a fost numit professor la catedra de limbi şi literaturi slave de la Collège de France.

Indiferent de locul unde s-a aflat, a luptat constant pentru independenţa şi democraţia Poloniei. Această activitate politică intensă i-a adus din nefericire şi sfârşitul (probabil holeră), la Istanbul, unde se dusese să ajute la organizarea forțelor poloneze pentru a lupta împotriva Rusiei în războiul Crimeei.

La Chișinău, în Republica Moldova, se află Biblioteca „Adam Mickiewicz”, o bibliotecă de cultură şi literatură polonă înfiinţată în 2007. De asemenea, pe o bancă în fața bibliotecii îl puteți vedea stând pe însuși Mickiewicz înfățișat sub forma unei statuete de bronz.

ACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI CIPRIAN PORUMBESCU

Ciprian Porumbescu (1853-1883), un remarcabil violonist, compozitor şi teolog. Născut Ciprian Golembiowski, fiul lui Iraclie Golembiovski şi a polonezei Emilia Clodnițchi, Ciprian îşi schimbă numele de familie în Porumbescu în 1881.

Studiile muzicale le-a urmat la Suceava, Cernăuţi şi Viena. Printre creaţiile sale muzicale se numără „Baladă pentru vioară şi pian”, „Rapsodia română” şi prima operetă românească „Crai nou”, care a avut premiera la Braşov în 1882. De asemenea, muzica pentru cântecul patriotic, „Pe-al nostru steag e scris Unire”, a fost compusă de Porumbescu şi este folosită astăzi pentru imnul național al Albaniei.

În 1878, în urma unor manifestări patriotice în Iaşi, este întemniţat de reprezentanţii autorităţilor austro-ungare, împreună cu alţi tineri, în procesul „Arboroasa”. Cele trei luni de închisoare la Cernăuţi s-au dovedit fatale, Porumbescu îmbolnăvindu-se de tuberculoză, boala care îi va aduce sfârşitul în 1883.

Fostul sat Stupca din județul Suceava, redenumit satul Ciprian Porumbescu, este locul unde artistul a locuit şi unde puteţi vizita muzeul Ciprian Porumbescu, casa memorială a artistului, precum şi statuia şi mormântul acestuia.

De asemenea, două busturi ale sale sunt amplasate în Suceava şi Iaşi.

În Bucureşti, dar şi în Chişinău, regăsim strada Ciprian Porumbescu. În memoria artistului, liceul de muzică din Chişinău îi poartă numele.

ACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI TADEUSZ AJDUKIEWICZ

Tadeusz Ajdukiewicz (1852-1916), pictor polonez academist, recunoscut pentru portretele sale realiste şi detaliate, scenele de gen şi cele orientale, precum şi scenele de vânătoare şi militare. A studiat în Cracovia, Viena şi München.

După o perioadă de şedere în Polonia, unde realizează picturi istorice şi portrete ale unor aristocraţi polonezi, artistul îşi va relua călătoriile în Paris, Egipt, Turcia, Sankt Petersburg şi Budapesta.

În 1882 se mută la Viena, unde va picta pentru membrii curţii imperiale.

Printre comanditarii săi s-au numărat Printul de Wales Albert Eduard (1841-1910), Sultanul Abdul Hamid II (1842-1918), Împăratul Franz Joseph I (1830-1916) şi Carol I al României (1839-1914).

Ajdukiewicz a început să primească comenzi de la Regele Carol I la sfârşitul secolului al XIX-lea, stabilindu-şi reşedinţa temporară în Bucureşti în 1904. A devenit astfel pictor de curte al Casei Regale a României. El a realizat portrete de aparat ale Regelui Carol I, precum si portrete ale membrilor familiei regale, iar la cerinţa ministerului de război, a desenat un album cu uniforme militare.

Între anii 1902-1904, artistul a pictat o friză alegorică cu cele 4 anotimpuri într-unul dintre dormitoarele castelulului Pelişor, la dorinţa Principesei Maria a României (1875-1938), viitoare Regină. Friza acoperă registrul superior al pereţilor dormitorului regal, putând fi admirată şi vizitată astăzi în Castelul Pelişor.

O mare parte din operele sale realizate în România se află în colecţii publice la Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Cotroceni şi Castelul Peleş.

În anul 1914, Ajdukiewicz s-a alăturat Brigăzii 1 a Legiunilor Poloneze creată de mareşalul Józef Piłsudski (1867-1935) și a murit în ianuarie 1916, în timpul Primului Război Mondial.

ACCENTE LEGATE DE PERSONALITATEA LUI PAPA IOAN PAUL AL II-LEA