1.08.2019 - 31.08.2019 Evenimente, Istorie

75 ani de la Revolta din Varșovia

Institutul Polonez din București, împreună cu Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” Vâlcea, au organizat o expoziție dedicată acestei tragice mișcări de eliberare a polonezilor.

 

Anul acesta sărbătorim 75 de ani de la Revolta din Varșovia – unul dintre cele mai dramatice și mai importante evenimente din istoria recentă a Poloniei. Răscoala a izbucnit pe 1 august 1944. Cu această ocazie, Institutul Polonez din București, împreună cu Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” Vâlcea, au organizat o expoziție dedicată acestei tragice mișcări de eliberare a polonezilor.

Al Doilea Război Mondial a început la 1 septembrie 1939, odată cu invazia Germaniei asupra Poloniei. La 17 septembrie 1939, Uniunea Sovietică atacă și ea teritoriile poloneze.

Asaltată dinspre Vest și Est, țara se afla sub ocupație. Autoritățile poloneze părăsesc țara în noaptea de 17 spre 18 septembrie (membrii lor au fost internați inițial în România) și-și continuă acțiunile în emigrație.

Pe 30 septembrie 1939, Guvernul Republicii Polone aflate în exil protestează oficial împotriva atacurilor de pe teritoriul țării sale, declarând că nu va recunoaște niciodată aceste acte de violență și că nu va înceta să lupte pentru eliberarea definitivă a țării de invadatori.

Din păcate, datorită numărului foarte mare de inamici, ultimele trupe ale Armatei Poloneze depun armele pe 5 octombrie. După înfrângerea din septembrie, în Polonia încep să fie puse bazele unei organizații conspirative, înființată de militari.

Deși au existat organizații conspirative mai mult sau mai puțin numeroase în diferite țări din Europa aflate sub ocupație, doar polonezii au creat un stat subteran de proporții fără precedent, cu structuri militare și civile atât de dezvoltate.

Statul Polonez Subteran nu era o simplă organizație conspirativă, ci o continuare a statalității de dinainte de război. Au fost create structuri administrative care acopereau întreaga suprafață de dinainte de război a țării, incluzând de exemplu un sistem judiciar și educațional secret. Exista o reprezentare subterană a tuturor forțelor politice din țară, iar soldații din Armata Țării conspirativă făceau parte din Forțele Armate Poloneze. Armata Țării și dorința uriașă a polonezilor de a-și recâștiga libertatea au condus la numeroase acțiuni de eliberare îndreptate împotriva ambilor ocupanți.

Tema principală a expoziției prezentate la Vâlcea este Revolta din Varșovia (1944), a cărei cea de-a 75-a aniversare este sărbătorită în anul 2019.

https://youtu.be/B39pUSMK9XY

A fost cea mai mare revoltă militară în Europa ocupată de germani. Revolta din Varșovia a început la 1 august 1944, la ora 17.00 (așa-numita „ora W”), odată cu intervenția armată a trupelor Armatei Țării.

Avea drept țintă militară Germania, iar drept țintă politică URSS și comuniștii polonezi aflați în subordinea Uniunii Sovietice.

Comandamentul Armatei Țării intenționa să elibereze, fără niciun ajutor, capitala Poloniei înainte ca Armata Roșie să avanseze, sperând că astfel va putea consolida poziția internațională a guvernului polonez în exil și va opri procesul lui Stalin de sovietizare a Poloniei.

După izbucnirea revoltei, Armata Roșie și-a oprit ofensiva în Varșovia, iar dictatorul sovietic a refuzat în mod constant să ofere insurgenților un ajutor mai consistent. Sprijinul acordat polonezilor de către Statele Unite ale Americii și Marea Britanie a fost în schimb limitat și nu a influențat în mod semnificativ soarta Varșoviei și a locuitorilor săi.

În ciuda situației extrem de dificile, timp de 63 de zile trupele insurgente slab armate au dus o luptă solitară cu forțele germane covârșitoare, care s-a încheiat cu capitularea la 3 octombrie 1944.

În timpul luptelor eroice din Varșovia au murit aprox. 18 mii de insurgenți, iar 25 de mii au fost răniți. Au murit sau au dispărut aprox. 2,3 mii de soldați din Prima Armată Poloneză aflată sub conducerea generalului Zygmunt Berling, înființată în URSS, care a încercat să ofere ajutor capitalei în timpul revoltei.

Pierderile în rândul civililor au fost uriașe și s-au ridicat la aproximativ 180 de mii de morți. Aproximativ 500 de mii de supraviețuitori, locuitori ai Varșoviei, au fost izgoniți din orașul, care, după revoltă, a fost aproape complet distrus. Folosind dinamită și echipament greu, trupe germane speciale au distrus timp de peste trei luni ultimele rămășițe din clădirile rămase. Consecințele tragice ale Revoltei din Varșovia pot fi văzute în capitala Poloniei până astăzi.

Expoziția prezentată la Râmnicu Vâlcea a fost pregătită de Muzeul Revoltei din Varșovia, care funcționează în Varșovia. De asemenea, ea a fost realizată în colaborare cu Institutul Polonez din București.

Expoziția poate fi vizitată la Biblioteca Județeană „Antim Ivireanul” Vâlcea, str. Carol I nr. 26,  în perioada 1-31 august 2019, în orele de funcționare a bibliotecii.

from to
Scheduled Evenimente Istorie

Lucrările artistelor poloneze la galeria SAC din

Marți, 7 aprilie și miercuri, 8 aprilie, începând cu ora 18, vă invităm la vernisajul expoziției internaționale de grup „Rhythmic Stress / Tensiuni în ritm”, co-curatoriată de Alex Radu și Charles Moore, la /SAC @ BERTHELOT și /SAC @ MINCU GALLERY. În cadrul expoziției veți avea ocazie să vedeți filmul „100 m” al artistei vizuale, coregrafe și dansatoare poloneze Monika Szpunar și o lucrare a Juliei Kowalska.
07 04.2026 27 06.2026 Alte, Arte vizuale, Evenimente

Despre storytelling la Cluj 🗓

Un atelier intensiv de 4 zile de video-storytelling (1-4 aprilie) și un performance (7 aprilie) îi propune publicului clujean duoul polonez Nowacka & Turkowski. Ambele evenimente sunt organizate și găzduite de către REACTOR de creație și experiment.
01 04.2026 07 04.2026 Arte vizuale, Evenimente, Teatru

Martie, sub semnul solidarității româno-polone. 🗓

În luna martie, dedicată Solidarității Româno-Polone, două orașe din România, Timișoara și Târgu Jiu, găzduiesc aproape simultan două expoziții consacrate relațiilor speciale dintre România și Polonia. Ambele proiecte readuc în atenție alianța istorică din 1921, dar arată și că prietenia româno-polonă nu aparține doar trecutului: ea rămâne o valoare vie, resimțită și astăzi în spațiul memoriei, al culturii și al apropierii umane.
23 03.2026 26 04.2026 Arhivă, Istorie, SOLIDARITATEA PL-RO