Expoziția conține o serie de interviuri realizate cu martorii expoziției din România, Cehia și Ungaria: Ioana Vlasiu, istoric de artă, Constantin Flondor, pictor, Grigorie Minea, sculptor, Peter Jacobi, sculptor; Adéla Matasová, artist intermedia; György Jovánovics, sculptor, László Gyémánt, pictor, Krisztina Passuth, istoric de artă, Márta Kovalovszky & Péter Kovács, istorici de artă.

Considerată a fi, la acel moment, cea mai amplă retrospectivă internațională a lui Henry Moore, expoziția, organizată de Consiliul Britanic împreună cu autoritățile locale din România, Cehoslovacia și Ungaria, a cuprins lucrări — sculpturi și desene — realizate de-a lungul a cinci decenii, între 1924 și 1964. Cercetarea de față urmărește istoriile acestor evenimente la București, Bratislava, Praga și Budapesta, investigînd rolul lor în îmblînzirea tensiunilor politice și a ideologiilor antagoniste după 1960. Acestea au fost rezultatul programului de schimb cultural cu Blocul Estic coordonat de Consiliul Britanic: în schimbul găzduirii expoziției Moore, aceste țări au avut posibilitatea să organizeze evenimente similare în Anglia. Cronologia prezentă în cadrul expoziției analizează astfel de conexiuni bilaterale între Anglia și cele trei țări socialiste. Mai mult, evidențiază și alte evenimente legate de Moore care au avut loc în Blocul Estic (Polonia, Bulgaria) și în Iugoslavia.

Elementul polonez al expoziției îl reprezintă un film scurt, intitulat „Moore”, care provine din Cronica Poloneză de Film și care documentează prezentarea lucrărilor lui Henry Moore la Varșovia, în anul 1959.

Recepția operei lui Henry Moore s-a realizat diferit în fiecare țară ca urmare a condițiilor artistice și politice specifice și a gradului de familiarizare cu creația lui Moore, dobîndită anterior pe canale oficiale sau neoficiale. Discuțiile din jurul expoziției au constituit o dovadă că viața artistică și culturală locală a fost stimulată de prezența lui Moore, în unele cazuri modelînd cariere artistice individuale sau întărind ideile și tendințele deja prezente în peisajul cultural al acestor țări în anii 1960. În consecință, expozițiile lui Moore au constituit un instrument comun atît pentru autoritățile britanice, cît și pentru autoritățile locale în propria lor diplomație culturală.

Expoziția itinerantă a lui Henry Moore reprezintă un moment excepțional în istoria postbelică a expozițiilor din Blocul Răsăritean, iar revizitarea unui astfel de eveniment dintr-o perspectivă transnațională, poate contribui semnificativ la înțelegerea complexității politicilor culturale ale anilor 1960.

Vineri, 15 octombrie 2021 (orele 16:00-18:00), la Centrul Ceh din București (str. Ion Ghica nr. 11) va avea loc o conferință asociată expoziției, la care va participa online poloneza Katarzyna Murawska-Muthesius. Aceasta va vorbi despre modul în care sunt receptate lucrările lui Henry Moore în cadrul unei prelegeri intitulate „Henry Moore, un războinic modernist: cazul Poloniei”.

Katarzyna Murawska-Muthesius este curatoare și istoric de artă. Predă la Birkbeck College, University of London. În trecut a fost curatoare și director adjunct la Muzeul Național din Varșovia.

Deschiderea expoziției: joi, 14 octombrie 2021

Expoziția poate fi vizitată începând cu ora 17:00, până la ora 20:00.

La ora 18:00 va avea loc prezentarea expoziției în fața sculpturii artistului Henry Moore aflată în curtea Muzeului Național de Artă al României (în dreptul intrării în Galeria de Artă Europeană).

Program de vizitare general: miercuri–duminică, orele 10:00–18:00, ultima intrare: ora 17:00.

Curatori: Lujza Kotočová, Alina Șerban, Daniel Véri