• Lansare de carte „Ceilalți” de Dorota Masłowska, traducerea Ioana Diaconu-Mureșan

20 octombrie | 13.30, Cărturești Modul

Poemul urban rap scris de una dintre cele mai cunoscute scriitoare poloneze va fi lansat în cadrul FNT de anul acesta. Cartea apare ca urmare a performance-ului multimedia / concertului rap „Ceilalți / Inni Ludzie” al Adepth Infusion care a avut premiera în noiembrie 2023 într-o hala industrială din Zona Baia Mare Est.

Dorota Masłowska este cunoscută publicului din România datorită cărții sale traduse în limba română „Albă ca Zăpada şi roşu bolşevic” și a spectacolelor bazate pe textele ei, precum „Între noi e totul bine” în regia lui Radu Afrim, „Un Cuplu De Români Amărâţi Vorbitori De Polonă” în regia lui Theodor-Cristian Popescu și cel mai recent „Ceilalți / Inn ludzie” în regia lui Andrei Dinu.

• Spectacolul „Ultimele zile ale Elenei și ale lui Nicolae Ceaușescu” în regia lui Wojciech Faruga, Teatr Polski Bydgoszcz

21 octombrie | 17:00 și 21:00 – Teatrul Național „I.L. Caragiale”, Sala Atelier

Ideile despre război, discursurile filosofice ale celei de-a doua jumătăți a secolului 20 și-au pierdut sensul. Celebra idee a lui Francis Fukuyama sfârșitul istoriei e acum, pare o glumă.

În decembrie 1989, Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena, vedeau ce se întâmpla pe străzi, vedeau reacția manifestanților la apariția lor, dar nu-și dădeau voie să înțeleagă faptul că oamenii se întorseseră împotriva lor, convinși că totul era doar rezultatul unei trădări. Până în ultima clipă, Ceaușescu a respins acuzațiile de a fi târât țara în mizerie, mândrindu-se cu izbânzile sale. Autorii spectacolului s-au aplecat asupra sorții și comportamentului celor doi și al celor care au însoțit cuplul Ceaușescu în ultimele lor ore de viață.

Spectacol prezentat în cadrul Sezonului Cultural Polonia-România 2024-2025

Sezonul Cultural Polonia-România 2024-2025 este organizat de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din Polonia și Institutul Adam Mickiewicz, cu sprijinul Institutului Polonez din București, și Ministerul Culturii din România și Institutul Cultural Român. Pe parcursul Sezonului vor avea loc zeci de evenimente expoziționale, muzicale, teatrale, cinematografice și literare.

• Spectacolul Anomalia în regia Nataszei Sołtanowicz, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova

24 octombrie | 21:00 – Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala „Ion Caramitru”

25 octombrie | 19:00 – Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala „Ion Caramitru”

Spectacol cu publicul pe scenă

În scene cu muzică și dans, cu personaje care provin mai ales din mediul corporatist, spectacolul explorează relația omului cu timpul în situații de criză.

„Lumea modernă se schimbă într-un ritm alarmant. În ultimii ani suntem expuși la incert, neașteptat, necunoscut. În lumea anomaliilor, am fost forțați să părăsim zona noastră de confort și să ne adaptăm indiferent de situație.

Anomalia este un spectacol despre nouă persoane diferite în momente de criză și reacțiile lor la anomalii imprevizibile care le vor răscoli viața de zi cu zi. În acest spectacol atrăgător, muzical și poetic, fragmentele electronice sunt combinate cu melodii polifonice. Actorii dansează coregrafii dinamice în ritmul textului poetic inspirat de teatrul absurdului.

Aceasta este povestea universală a abilităților excepționale ale oamenilor de a se adapta în orice circumstanțe.” (Natasza Sołtanowicz)

Natasza Sołtanowicz este regizoare poloneză și laureata festivalului TNT de la Craiova în 2019. Premiul a constat din oportunitate de a regiza spectacol la Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova. Astfel a luat naștere „Anomalia”, prezentată publicului bucureștean în cadrul FNT 34.

• Spectacolul Poveștile bunicilor șoptite fiicelor de către mame în regia Gianinei Cărbunariu, Teatr Współczesny Szczecin

25 octombrie |  21:30 – Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, Sala Studio

„În România nu este loc pentru femeile care nu sunt mame!”

Decretul 770 a fost în vigoare în România, între 1966 și 1989, în timpul dictaturii lui Nicolae Ceaușescu. Decretul se asemăna cu „compromisul privind avortul” din Polonia. Doar că în România era prevăzută și o interzicere a contracepției. Decretul urmărea creșterea populației și consolidarea puterii statului și a fost cea mai restrictivă lege din întregul bloc sovietic. Mii de femei și-au pierdut viața iar urma lăsată asupra societății a dăinuit peste generații. Oare această istorie întunecată a României, povestită de bunici și de mame va servi ca un avertisment? Oare trecutul României ar putea deveni viitorul Poloniei, al Ungariei, al Statelor Unite.

Foto: Natalia Kabanow (Ultimele zile ale Elenei și ale lui Nicolae Ceaușescu)